Relativ la rezultatele inregistrate,ele sunt fara indoiala in progres fata de anul precedent oferind si o mica radiografie a tipului de porumbei crescuti in diferite zone ale tarii insa ele dau si masura exacta a drumului pe care trebuie mers in selectia pentru concurs a acestor porumbei fiindca este un lucru evident ca la capitolul selectie si pregatire pentru concurs mai e mult de lucru.

Acest mic pas in trecerea de la vorbe la fapte,precum si toate corectiile ulterioare in ceea ce priveste selectia porumbeilor, antrenamentele si pregatirea pentru concursuri, regulamentele de zbor si maniera de arbitraj,care cu siguranta vor fi imbunatatite pe viitor,ne dau sperante ca rezultatele vor fi din ce in ce mai bune.

Rezultatele finale pe site-ul clubului RCR »

DRAGI PRIETENI

Avem placerea sa va informam ca s-a infiintat clubul specializat al crescatorilor de porumbei “Jacobin Club Roman“, care are ca scop asocierea crescatorilor de porumbei Jacobin, porumbei cunoscuti in Romania si sub denumirea de porumbei “gulerati” sau porumbei “Maria Stuart”.

Clubul are doi membri fondatori: doctor Dan Gheorghe Sovaiala, crescator cu peste 40 de ani experienta in cresterea porumbeilor Jacobin si Stefan Catanoiu care a infiintat o crescatorie moderna de porumbei Jacobin.

In prezent crescatoria Stefan Catanoiu constituita din 5 voliere distincte, are ca matca de baza 132 de porumbei Jacobin (66 de perechi). Acestia au fost selectionati dintr-o achizitie initiala de porumbei, proveniti din cele mai cunoscute crescatorii din Germania (Bernd Wanke, Dieter Bernges, Jacob Held), Belgia (Patrick Smeyers), Serbia, Croatia si Romania (doctor Sovaiala, doctor Andreica). Selectia a fost facuta sub atenta indrumare a domnului doctor Dan Sovaiala.

CLUBUL SI-A PROPUS:
. Schimbul de informatii intre membri;
. Schimbul de pasari intre membri;
. Importul centralizat de pasari de calitate din Germania, Belgia, Franta, Anglia,
si eventual din Statele Unite ale Americii si Canada;
. Realizarea unui site specializat in care sa fie prezentati toti membri clubului;
. Participarea la expozitii internationale;
. Organizarea unei expozitii nationale.

MEMBRII CLUBULUI POT FI:

Membri activi – sunt membri care vor activa in cadrul clubului,vor achita taxa de inscriere si o cotizatie lunara. Membrii activi vor avea acces la informatiile privind pasarile disponibile ale celorlalti membri activi,vor putea sa faca publice prin intermediu clubului catre membri activi si membri simpatizanti, toate datele privind pasarile disponibile.

Membri simpatizanti – nu vor achita nici o taxa, vor completa doar o cerere de inscriere. Membrii simpatizanti vor avea acces la toate informatiile privind cresterea porumbeilor Jacobin si pasarile disponibile la membrii activi ai clubului.

Informatii suplimentare: www.jacobin.ro sau www.gulerati.ro

Contact : stefan@jacobin.ro sau jcr@jacobin.ro

Va asteptam.
Stefan Catanoiu
Presedinte al Jacobin Club Roman

Bogdan

Sotia Domnului Popovici mi-a trimis cateva poze cu trofeele lui obtinute in decursul anilor si cu porumbeii sai, care alaturi de articolele scrise vor dainui pe net in amintirea sa. A fost un om de calitate, unul dintre vizitatorii pe care si i-ar dori oricine pe site, si unul dintre putinii crescatori care-si dedica timp pentru a scrie articole si a impartasi sfaturi cu bunavointa.

Cateva din articolele Domnului Popovici publicate aici sunt:

Aritmogrif -columbofilie-
Cum hranesc eu porumbeii
Expozitia clubului Mühlbach din Sebes, judetul Alba
Cine ne omoara porumbeii

Origine:

Probabil ca primele importuri de jucatori au fost facute din imperiul Bizantin. Din pacate, nu exista dovezi scrise in acest sens.

Apoi, porumbeii au continuat sa fie adusi din cartierele crestine ( Galata) ale Constantinopolului, chiar dupa caderea orasului sub dominatie otomana, de catre negustorii si marinarii ce se stabileau in acea perioada in Galati.

O data cu extinderea acestui tip de porumbel, in bazinul Marii Negre si in fostul imperiu tarist, schimburile de material genetic se diversifica. Jucatorul de Galati, foarte apreciat de catre crescatori, este reinoit prin importurile facute in mod repetat din Odessa, Crineea si Kiev. Totodata participa la formarea si consolidarea unor rase, atat in est, in Rusia, cat si in bazinul Dunarean. Datorita acestor schimburi, rasa capata un polimorfism accentuat, atat genetic cat si morfologic, diversificandu-se intr-o gama larga de forme si culori, ce sunt amestecate cu atentie si ulterior selectate, pentru a obtine exemplare cu aptitudini remarcabile de joc si zbor.

In dezvoltarea rasei, s-au parcurs de-a lungul timpului, mai multe etape.

In prima etapa, selectia s-a axat pe zbor, pe joc si pe culoare. Mai apoi , in etapa a doua s-a trecut la fixarea baltaturii, urmarindu-se obtinerea unui desen simetric, asa numita baltatura ‘’scrisa’’.

Mai apoi, in a treia si ultima etapa, accentual s-a pus pe selectarea exemplarelor cu ochi curati si o linie a capului, cat mai spectaculoasa. Toata atentia s-a concentrate pe zona capului.

In viitor, vor fi avute din nou in vedere, zborul ( zbor rapid la mare inaltime) si jocul ( joc lung, executat rapid). Prin perfectionarea acestor insusiri, iar uneori, in cazul unor linii ce au mai pierdut din calitatile mai sus amintite, datorita selectiei excessive, pe criterii de frumusete, se va lucra la recapatarea aptitudinilor initiale.

Descrierea rasei

Dupa dispunerea culorii sunt: unicolori si baltati.

Unicolori:
- albastri ( viorii)
- negri ( corbi)
- rosii ( califari)
- galbeni
- albi ( balani)

Baltati:
- albastru cu alb ( baltati pe vanat)
- negru cu alb ( baltati pe negru)
- rosu cu alb ( baltati pe rosu)
- galben cu alb ( baltati pe galben)

O categorie aparte, o constituie baltatii capaciti, cu cozi albe ( ‘’Patati’’ sau ‘’ capaciti cozi albe de sus’’), in care culoarea capacelor, poate fi albastra sau neagra ( in trecut, a existat si o varietate cu capace rosii).

Unicolori:
Albastri (viorii): pot fi bleu pana la vanat inchis ( guturii). Sunt porumbei de talie mijlocie, scurti pe picioare cu osatura puternica. Pe capace sunte prezente dungi negre sau ruginii ( chenare).

Negri (corbi): penajul negru unicolor, trebuie sa fie intens, cu luciu metallic si refleze verzi, mai ales in zona gatului. La marea majoritate, aripile sunt purtate sub coada ( se prefera exemplarele ternate). Este de preferat ca atat ciocul cat si ghiarele sa fie de culoare deschisa, dar mai sunt si exemplare ce prezinta o pata de culoare pe cioc ( ciuliti). Sunt porumbei cu zbor de mare inaltime si joc frumos.

Rosii (califari): exista in toate nuantele de rosu, dar sunt preferate exemplarele de culoare inchisa, visinie ( visina putreda), culoarea fiind aceasi, de la cao la varful cozii. ‘’Califarii stropiti’’, au pe fondul rosu , stropi albi. Au de asemenea aripi ternate.

Galbeni: sunt in nuante deschise ( ‘’ limonii’’), cat si in nuante inchise( galben inchis)acestea din urma fin preferate. Se cauta mult ‘’pana plusata’’, adica un penaj lucios, catifelat si de culoare cat mai inchisa. Galbenii sunt trenati, in marea lor majoritate. Ei sunt de asemenea porumbei de zbor si joc.

Albi ( balani): provin din baltatii pe negru sau pe vanat si au ochii negri. In trecut au existat si ‘’ balani cu ochi albi’’, intotdeauna trenati, lipsiti de glanda uropigiana, cu coada formata din 14-16 pene.

Unicolorii sunt nemotati, sau motati ( simplu sau dublu motati).

Baltati:

Albastru cu alb ( baltat pe vanat): la fel ca in cazul vioriilor unicolori, nuantele pot fi foarte variate, de la bleu deschis ( siniliu) la vanat inchis sau chiar guturii ( stropiti pe aripi, cu fulgi mici negri ‘’ pietrii’’). Au pe capace, dungi negre sau ruginii ( trese).
Culoarea este repartizata pe capace uniform ( capaciti) sau neuniform ( stersi sau revarsati pe capace), cu pieptul alb sau vanat ( tras). Exemplarele cu pieptul alb, pot avea pete vinete in partile laterale ale pieptului, denumite ‘’ bujori’’. Cand pieptul alb este traversat de o dunga de culoare de aproximativ 2-3 cm, poarta denumirea de ‘’left’’ ( porumbeii sunt leftati). Sunt porumbei semiciocosi, cu ciocul alb sau ‘’ciulit’’. Coada poate fi formata numai din rectrice vinete( coada vanata), sau in amestec( albe cu vanat) ‘’ coada baltata’’. De asemenea rectricele pot fi in totalitate albe, formand o coada alba, cu o pata deasupra crupionului, denumita ‘’ servet’’. Porumbelul se numeste in cazul acesta, ‘’ pe vanat coada alba cu servet’’ si au ca origine un tip mai vechi denumit ‘’ rasa lui ghita rosu’’, dupa numele celui care a selectat si consolidat aceasta varianta.

Culoarea vanata pe cap poate fi repartizata asfel:
- cu doua dungi deasupra ochilor ( sprancenati)
- cu capul complet vanat, cu o dunga alba pe mijloc, in continuarea ciocului ( porumbel breaz) capul complet vanat.

Pot fi nemotati, simpli motati ( cucuieti) sau dublu motati ( cu doua moturi)

Negru cu alb ( baltati pe negru) : culoarea de baza negru intens, repartizata pe capace de preferat simetric ( capaciti). Pieptul poate fi alb, negru ( tras la piept) cu ‘’bujori’’ sau ‘’leftati’’ ca si in cazul baltatilor pe vanat. Ciocul poate fi alb sau alb roziu. Coada este formata din rectrice negre ( coada neagra), rectrice albe si negre – coada baltata, sau coada alba ‘’cu servet’’. Sunt nemotati sau motati (‘’cucuiati’’). Porumbeii ‘’ pe negru cucuiati’’ cu pieptul negru si coada baltata ( in parti rectrice negre si in mijloc 2-4 rectrice albe) se numesc cazaci.

Repartizarea culorii pe cap e aceasi ca la baltatii pe vanat. Pe partile exterioare ale mandibulei, pot fi prezente pete de culoare neagra ( falci).

La baltatii pe vanat sip e negru, ochii sunt albi, galbeni sau ciacari ( unul alb si unul negru).

Balatii pe rosu: culoarea este rosu intens, in aceasi nuanta ( visinie de preferat), pe cap, capace, coada si pulpe, cu o distributie cat mai simetrica. Pot fi cu coada rosie (toate rectricele sunt rosii) sau coada baltata (printer rectricele rosii sunt prezente si rectrice albe). Pieptul poate fi la fel ca la baltatii pe vanat si pe negru ( alb , tras la piept, cu bujori sau leftat). Sunt porumbei de zbor si joc. Pot fi nemotati sau motati. Au ochii albi sau ciacari.

Baltatii pe galben: culoarea galbena poate fi in nuante mai deschise sau mai inchise ( de la limoniu la galben inchis- pana catifelata). In rest nu se diferentiaza prin nimic de celelalte varietati de baltati.

Baltatii capaciti: ( pe negru, pe vanat, pe rosu) se numesc ‘’capaci’’ sau ‘’patati’’. Au capacele colorate cu capul, pieptul si coada albe, fara servet ( cozi albe de sus). Culoarea pulpelor e la fel cu culoarea capacelor. Sunt porumbei de zbor la mare inaltime. Capacitii pe negru, pot fi cu ciocul scurt sau lung ( ciocosi).

Aptitudini de zbor si joc:

Jocul este de mai multe feluri:
- scurt (1-5 tumbe)
- mediu (5-10 tumbe)
- lung ( sirag de mai mult de 10 tumbe)

Jocul poate fi :
- pe o parte ( spre spate)
- in lateral ( stanga sau dreapta)
- farfurie ( in jurul axei)
- pe mai multe parti ( o combinatie intre stilurile de mai sus)
- zborul este de joasa inaltime( randunica), de mare inaltime sau licarire ( in puncte) si de disparitie

Jucatorul de Galati
(Porumbel de zbor si joc)

Origine:
S-a format in jurul anului 1400 in orasul Galati. Rasa este selectionata din incrucisarea rolerilor orientali si alte rase de roleri cu porumbei autohtoni.

Impresie generala:
Este un porumbel de marime medie, bine proportionat, greutatea corporala 300-350 de grame.

Caractere de rasa:

Capul: marime mijlocie spre mare, cu fruntea lata de la drepta la arcuita (fara colturi), nemotat, motat(de la o ureche la cealalta sau deasupra capului) si dublu motat.

Ochii: albi (gri), galbeni sau negri la exemplarele albe.

Ciocul: marime mijlocie (15-20mm), de culoare alb sidefat, gros, drept, proportionat cu capul.

Genele: culoarea alba si sunt simple sau duble la baltati, duble sau triple la unicolori.

Gatul: gros, de marime mijlocie, usor arcuit si cu scobitura cat mai mica.

Pieptul: este lat si bombat, abdomenul este usor arcuit si bogat imbracat in pene.

Spinarea: larga cu directie oblica spre coada.

Aripile: proportionale cu corpul, purtate deasupra cozii sau trenate.

Picioarele: sunt mijlocii si puternice, lungime de la sol pana la abdomen maxim 7 cm, neincaltate.

Coada: este lunga de 11-12cm, de latime normala, are 12-16 retrice.

Penajul: bogat, strans lipit de corp.

Culoare si desen:Culoarea penajului trebuie sa fie bine definite si cat mai intensa.

In functie de repartizarea culorii pe corp se intalnesc 2 varietati:
- Unicolori: albi, galbeni, rosii, albastri si negri.
- Baltati: pe galben, pe rosu, pe albastru si pe negru.

Repartizarea culorii pe corp:

Capul: de preferat, colorat in nuanta culorii de baza, de la nivelul mandibulei superioare in sus pana la nivelul omoplatilor cu desen mai mult sau mai putin accentuat, dar preferabil cu simetrie.

Ceafa: alba sau colorata in nuanta culorii de baza.

Pieptul: de culoare alba ( exceptie fac cazacii).

Aripile: capacit perfect cu remigele primare albe.

Coada: colorata in nuanta culorii de baza, sau alba.

Se mai disting 2 varietati de baltaturi:

-Capaciti: au capul, pieptul, burta, remigele primare si coada albe, pulpele colorate in nuanta culorii de baza exceptie facand ceafa care e alba sau colorata. Aceasta varietate poate fi motata sau nemotata. Culoarea de baza este albastru sau negru.

-Cazaci: au capul predominant de culoare neagra, motul baltat, coada baltata ( cu remige albe pe mijloc), sunt trasi la piept, pulpele sunt colorate, remigele primare si o mica cravatica sunt albe, aceasta varietate trebuie sa fie obligatoriu motata. Culoarea de baza e negru.

Durata si maniera zborului: timpul de zbor e minim 30 de minute,zborul se efectueaza la inaltime medie spre mare, porumbeii trebuie sa joace.

Marimea inelului: 7mm.

Greseli:
- Defecte majore (se penalizeaza cu 3 puncte): forma necorespunzatoare a capului, gat prea lung, gat subtire, falci, lipsa retrice sau remige, stern stramb, picioare prea lungi, tras(inchis) la piept
- Defecte minore (se penalizeaza cu 1-2 puncte): cioc prea lung sau prea scurt, ochi cu irizatii rosii, ceacari, ochi scursi, geana de alta culoare, bete in coada, baltatura nesimetrica, cioc canit,mustati;

Regulament de zbor si joc al Jucatorului de Galati

CAPITOLUL 1. CONDITII DE PARTICIPARE

Articolul 1.
La concursurile de zbor si joc poate participa orice crescator care este mebru cotizant al unei asociatii columbofile si care creste porumbei Jucatori de Galati.

Articolul 2.
Participantul la concurs trebuie sa plateasca taxa de participare cu cel putin 7(sapte) zile inante de inceperea concursului.

Articolul 3.
Participantul la concurs are obligatia de a cunoaste regulamentul de zbor.

Articolul 4.
Porumbeii care participa la concurs trebuie sa fie inelati corespunzator cu inele euro inchise. Stolul de zbor trebuie sa cuprinda minim 5 (cinci) porumbei din rasa respectiva, iar numarul maxim de porumbei care sunt admisi la concurs este de 20 (douazeci).

Articolul 5.
Participantul este dator sa trimita un observator in comisia de arbitraj

Articolul 6.
La fiecare etapa participantul poate concura cu un singur stol de porumbei.

Articolul 7.
Participantul trebuie sa respecte calendarul de zbor in vigoare pentru rasa respectiva.

Articolul 8.
Neparticiparea din orice motiv la mai mult de o etapa pe an duce automat la declasarea pe ultimul loc in clasamentul general ( indiferent de performantele obtinute la celelalte etape).

Articolul 9.
Concurentul trebuie sa depuna odata cu taxa de participare si o cerere in care sa isi manifeste dorinta de participare mentionand si data la care va lua parte la concurs.

Articolul 10.
Stolul trebuie sa fie compus din porumbei de aceasi rasa.

Articolul 11.
Porumbeii pot participa doar in grupele lor sau in grupe superioare nu si in grupe inferioare.

Articolul 12.
Daca pe o raza de 500 de metri sunt mai multi crescatori acestia vor participa la etapa in zile diferite. Ordinea participarii se hotaraste prin tragere la sorti. Zilele desfasurarii etapei in acest caz sunt succesive.

CAPITOLUL 2. INDATORIRI SI OBLIGATII

Articolul 13.
Participantul la concurs are obligatia de a pune la dispozitia arbitrilor, masa, scaune, hartie de scris, tot ce este necesar pentru desfasurarea in bune conditii a concursului.

Articolul 14.
Concurentul este obligat sa prezinte arbitrilor la control porumbeii care fac parte din stolul de concurs atat inainte cat si dupa terminarea zborului.

Articolul 15.
Stolul trebuie saltat in maxim 5 minute de la decolarea primului porumbel.

Articolul 16.
Stolul trebuie sa se aseze in acelasi loc de unde a pornit( sau pe o raza de 25 de metri).

Articolul 17.
Distanta dintre locul de observare a porumbeilor si cusca acestora trebuie sa fie de minim 15 metri.
Concurentul nu are voie sa impiedice in nici un felasezarea porumbeilor, nepermitand nici altor persoane acest lucru.
Pe durata concursului crescatorul nu are voie sa se apropie de voliera.

Articolul 18.
Participantul trebuie sa aiba o conduita ‘fair-play’, neinfluentand arbitrarea zborului si a jocului.

Articolul 19.
Crescatorul trebuie sa anunte cu cel putin 3 zile inainte de data concursului daca nu mai doreste sa participle la etapa de zbor respectiva si e obligat sa faca acest anunt in scris.

CAPITOLUL 3. OBLIGATIILE ARBITRILOR

Articolul 20.
Arbitrii au obligatia de a se prezenta la locul desfasurarii concursului cu cel putin 30 de minute inainte de ora de start. Arbitrii nu au voie sa vina la locul desfasurarii concursului in stare de ebrietate si nici sa consume bauturi alcoolice in timpul concursului.

Articolul 21.
Arbitrii sunt obligati sa verifice seriile inelelor porumbeilor angajati in concurs si sa le treaca in fisa de arbitraj.

Articolul 22.
Arbitrii nu au voie sa paraseasca locul pe durata desfasurarii concursului.
Cel putin unul din cei 2 arbitri vor urmari fara intrerupere stolul zburat. Pentru aprecierea distantei de zbor nu se vor folosi mijloace optice, exceptie facand ochelarii de soare sau de vedere.

Articolul 23.
Arbitrii vor completa foile de arbitraj cu cerneala sau pix, avand griji sa nu faca stersaturi sau corectari. Foile de arbitraj se vor completa in 3 exemplare, din care unul ramane la concurent.
Aprecierile si punctajul se vor face in prealabil pe o ciorna, apoi urmand a fi trecute pe fisa de zbor. Ciorna se va preda impreuna cu fisele de zbor.

Articolul 24.
Arbitrii vor consemna in procesul verbal de incheiere a concursului orice nereguli aparute pe durata desfasurarii concursului.

Articolul 25.
Arbitrii vor parasi locul concursului numai dupa terminarea acestuia si dupa completarea fiselor de zbor si a procesului verbal.

Articolul 26.
Arbitrii de zbor vor colabora cu eventualii arbitri controlori. Daca arbitrii sunt totodata si concurenti, ei nu se poat arbitra reciproc.

CAPITOLUL 4. ACORDAREA PUNCTAJULUI

Acordarea punctajului la decolare

Articolul 27.
Stolul trebuie sa fie compus din minim 5(cinci) porumbei si maxim 20(douazeci). Pentru fiecare porumbel care depaseste numarul minim se acorda bonificatii dupa cum urmeaza:
-intre 6-10 porumbei -10 puncte de porumbel
-intre 10-15 porumbei-15 puncte de porumbel
-intre 15-20 porumbei- 20 puncte de porumbel.

Articolul 28.
In cazul in care stolul zburat se fragmenteaza, se va arbitra grupul care contine un numar mai mare de porumbei, in caz de egalitate se va arbitra grupul care zboara mai sus.

Articolul 29.
Pentru ridicarea la inaltimea apreciata ‘randunica’ in termen de maxim 10 minute de la lansare se acorda stolului zburat 50 de puncte.
Pentru ridicarea la inaltimea apreciata ‘punct’ sau ‘disparitie’ in maxim de 10 minute de la decolare se acorda 300 de puncte stolului zburat.

Acordarea punctajului pentru zbor.

Articolul 30.
Pentru zborul de joasa inaltime (0-300 metri) se acorda la stol cate 1 punct la fiecare minut zburat. La 300 de metri nu se mai distinge culoarea exemplarului.

Articolul 31.
Pentru zborul de medie inaltime (300-1000 metri) se acorda stolului cate 2 puncte pentru fiecare minut zburat. La 1000 de metri se mai disting bataile aripilor.

Articolul 32.
Pentru zborul in ‘puncte’ sau ‘ licarire-disparitie’ se acorda cate 10 puncte pentru fiecare minut zburat.
Durata standard de zbor este de 30 minute.

Acordarea punctajului pentru joc.

Articolul 33.
Pentru jocul simplu de 1 tumba se acorda cate 5 puncte.
Pentru jocul in snur de 2-5 tumbe (1-2 metri) se acorda cate 20 puncte pentru fiecare snur.
Pentru jocul in snur de 6-10 tumbe (3-5 metri) se acorda cate 50 de puncte pentru fiecare snur.
Pentru jocul in snur de 5-10 metri pe o parte se acorda cate 60 de puncte pentru fiecare snur.
Pentru jocul in snur de 5-10 metri pe doua sau mai multe parti se acorda cate 100 de puncte pentru fiecare snur.
Pentru jocul in snur de peste 10 metri se acorda 150 de puncte pentru fiecare snur.
Pentru jocul in snur de peste 10 metri pe doua sau mai multe parti se acorda 300 de puncte pentru fiecare snur.
Lungimea jocului se apreciaza fara caderea in coada.

Articolul 34.
Daca in urma jocului porumbelul cade pe pamant sau pe casa nu se puncteaza jocul si se si penalizeaza stolul cu 50 de puncte.

Articolul 35.
Punctarea jocului se efectueaza pana la inaltimea apreciata ‘randunica’. Peste aceasta inaltime nu se mai acorda puncte pentru joc, aprecierea neputand fi corecta. Exceptie fac porumbeii care joaca snururi atat de lungi incat isi schimba inaltimea de zbor.

Articolul 36.
Numarul standard de puncte obtinute la joc este de 50 pe stol.

CAPITOLUL 5. BONUSURI

Articolul 37.
Daca un porumbel executa un sirag mai lung de 50 de metri si se intoarce la stol i se acorda un bonus de 300 de puncte.
Pentru zborul in licarire-disparitie a stolului se da un bonus de 500 de puncte.

Articolul 38.
Pentru ‘asezarea concomitenta’ a stolului se acorda 100 de puncte.
“Asezare concomitenta”(este permis un interval de 10 minute)= numarul de porumbei asezati la terminarea zborului este egal cu numarul porumbeilor lansati, iar stolul a realizat standardul de zbor si joc.

CAPITOLUL 6. PENALIZARI

Articolul 39.
Dupa 2 ore in care porumbeii au zburat numai in disparitie crescatorul are obligatia sa demonstreze ca ei inca sunt in zona de desfasurare a concursului. Crescatorul are la dispozitie 30 de minute ca sa demonstreze acest lucru. In acest caz se pot folosi mijloace optice.
In cazul in care dupa trecerea celor 30 de minute crescatorul nu poate demonstra ca porumbeii inca zboara in disparitie se opreste cronometru, timpul si punctajul pentru joc obtinute pana atunci sunt luate in considerare doar daca crescatorul poate prezenta la controlul final minimul de 3 ( trei porumbei).

Articolul 40.
Pentru neindeplinirea standardului de zbor sau a standardului de joc se penalizeaza stolul cu 500 de puncte.

Articolul 41.
Pentru asezarea inainte de terminarea zborului, se penalizeaza fiecare exemplar care s-a asezat cu 20 de puncte.

CAPITOLUL 7. DESCALIFICARI

Articolul 42.
Daca la lansare stolul nu contine minim 5 porumbei.
Daca in timpul concursului, din stolul in zbor nu raman mai mult de 50% din porumbeii lansati mai mult de 30 de minute.
Daca dupa 60 de minute de la terminarea zborului nu pot fi prezentati la controlul final 3 (trei) porumbei.
Daca se constata la controlul final ca seriile inelelor nu corespund cu cele inscrise pe foaia de arbitraj.
Daca concurentul anunta in ziua concursului ca refuza sa lanseze porumbeii, desi a platit taxa de zbor.
Daca concurentul incearca sa influenteze arbitrii.

CAPITOLUL 8. PUNCTAJUL FINAL

Articolul 43.
Concursul se termina cand jumate+ 1 din porumbeii zburati au coborat.
Punctajul final se calculeaza astfel = puncte obtinute la zbor+ puncte obtinute la joc+ bonusuri – puncte de penalizare

Modalitate de arbitrare in boxa:

1 cioc : – depasirea ciocului peste 20 de mm – se scade cate un punct pentru fiecare mm.
– cioc ciulit 1 punct
– cioc canit 3 puncte
– cioc stramb 3 puncte
-cioc subtire 1 punct
2 cap, ochi, gene: – cap: – patrat 3 puncte
-tesit 2 puncte
– mic 1 punct
-ochi: – rosii 3 puncte
– rozalii 2 puncte
-cicari 2 puncte
– scursi 1 punct
– gene:- rosii 3 puncte
– roz 2 puncte
– simpla 1 punct ( la unicolori)
3 culoare luciu: – culoare neinclusa in standard 10 puncte ( fumuriu, culoare neuniforma, o alta culoare decat culorule cunoscute, amestecul culorii de baza cu alte culori).
4 structura penajului: – pene lipsa 1-3 puncte
– pene neasezate uniform 2 puncte
5 desen : – falci 1-2 puncte
– mustati 1 punct
– revarsat 3-4 puncte
– sters 1-2 puncte
– coada baltata 2 puncte
– piept : -bujori 1-2 puncte
– tras 3-5 puncte
6 gat aripi coada: – gat:- subtire 2 puncte
– lung 2 puncte
– aripi: _ cazuta 3 puncte
– coada : – lunga 2 puncte
– stramba 2 puncte
– ingusta 2 puncte
7 picioare statura : – picioare ; – lungi 3 puncte
– subtiri 2 puncte
– statura necorespunzatoare 3 puncte
8 structura corpului : corp disproportionat 2-5 puncte
9-10 ca in cazul celorlalte rase.

Persoane care au redactat acest standard:

Arghir Alexandru
State Mircea
Manolache Mitel
Saevici Nicolaie
Nicolau Gheorghe
Puscasu Antoanel
Maftei Ovidiu
Ionescu Catalin
Buciumanu Mihai
Costin Laurentiu Nelu
Gafton Constantin
Vasile Harpard
Pascu Valerica
Arghir Danut
Ene Marius
Caraman Vasile
Costianu Cristian

La iesire mergeam in spatele unor domni in varsta care purtau in maini niste pungute cu graunte cumparate din piata (cel mai probabil mei sau ceva amestec pt. pasari de colivie si voliera).
La un moment dat unul intreaba pe celalalt:
“- Mai tii minte ciungii de noapte ai lui Vulpescu!
(mi se aprinde instantaneu “beculetu” – ciungi de noapte?)
- Care Vulpescu?
- Ala de era vecinul tau. Nu mai stii ca avea astfel de ciungi in urma cu multi ani cand statea la casa? Ii inalta pe la 7-8 (19-20 de fapt) si dupa aceea isi vedea de treaba. Dimineata pe la 6 iesea si-i astepta la coborare cu masa.
- Aaaaa da, asa e! Il stiu, avea cei mai tari ciungi, zburau toata noaptea. N-am mai vazut de multi ciungi de noapte!”
Dupa aceasta scurta conversatie batraneii au disparut in multime iar eu am ramas pe ganduri.
Scriu aceste randuri pt. ca trebuie ca macar pe jumatate sa-mi astampar curiozitatea.
Stiu ca pe porumbei.ro intra foarte multi columbofili, unii poate chiar de varsta a 3-a.
Deci, domnilor:
- exista oare “rasa” (pun cu ghilimele caci nu stiu daca se poate vorbi de o rasa, eu n-am gasit vr-un standard sau vorbiri despre, pe nicaieri) Ciungi de noapte?
- stiti vr-un domn Vulpescu care crestea candva asa ceva?
- exista porumbei zburatori care sa zboare preponderent noaptea? si daca da – pot zbura chiar atatea ore?
Va multumesc anticipat pt. raspunsuri!

Cosmin

Nu de putine ori pasarile mele au disparut pe cer (pe verticala) si banuiesc ca va inchipuiti cam la ce inaltime dispare pe cer culoarea alba fata de una colorata. Primele antrenamente la pasarile uni sunt mai insistente ele avind altfel de zbor. Cele ce le-am relatat sunt foarte putine comparind cu ce se poate spune despre aceasta minunata pasare GALATEANUL-PANA SIMPLA.

Desi stiu ca nu se poate am rugamintea sa fiu contrazis numai de crescatori ai acestei rase.

Recomandam tuturor sa creasca porumbeii dupa standardele pe care acestia le au, credem ca e necesara ajustarea prevederilor din standarde care creaza confuzie ori pot orienta selectarea porumbeilor numai in directia unor caractere morfologice care-i pot transforma in rase strict ornamentale, in speranta ca putem avea printr-o selectie corecta, deopotriva porumbei tipici raselor din care fac parte dar si cu bune aptitudini de zburatori. Realitatea ne demonstreaza ca « piata » columbofila de pretutindeni este suprasaturata de rase strict ornamentale iar promovarea porumbeilor nostri o putem face doar prin aducerea in prim plan a calitatilor care le pot da o nota distincta si deopotriva atractiva pentru pasionatii de oriunde.

Concursurile urmeaza a se desfasura dupa regulamentele care sunt publicate pe site-ul asociatiei (www.rollerclubromania.webs.com) iar aceste regulamente ne propunem a fi cat mai simple cu putinta, fara a impune deocamdata baremuri la nici o rasa in ceea ce priveste durata de zbor ori disparitie la rasele care pot face asta ca si in privinta jocului la rasele care au aceasta caracteristica. Asa cum am cazut de acord la sedinta asociatiei din 2009, ne-am propus un termen de 3 ani pentru a trage niste concluzii asupra disponibilitatilor raselor inainte de a fixa baremuri in cadrul regulamentelor de zbor, pornind de la premisa ca ne dorim sa atragem cat mai multi iubitori ai zborului si jocului iar niste conditii oarecum restrictive ne-ar indeparta de scopul initial propus.

In sensul celor enumerate mai sus RCR prezinta urmatorul calendar competitional:
Etapa 1 maturi : 8-9 mai
Etapa 2 maturi: 22-23 mai
Etapa 3 maturi: 5-6 iunie
Etapa 1 tineret: 18-19 septembrie
Etapa 2 tineret: 2-3 octombrie
Etapa 3 tineret: 16-17 octombrie

Etapele se desfasoara sambata si/sau duminica in functie de numarul de rase inscrise de un crescator si de conditiile atmosferice. Daca un concurent nu poate sustine etapa din motive obiective la data stabilita are la dispozitie urmatorul weekend pentru a sustine etapa respectiva, daca nici de aceasta data nu reuseste sa sustina etapa aceasta se considera ratata.

Termenul limita de inscriere si plata a cotizatiei pentru sezonul 2010 este 15 martie. Cotizatia este in valoare de 45 RON pentru fiecare membru (indiferent de numarul de rase sau pasari inscrise la concurs) din care 15 RON reprezinta cotizatia pentru fiecare membru al Roller Club catre U.G.C.P.P.A.M.R.. Membrii Roller Club care platesc cotizatie catre U.G.C.P.P.A.M.R. fiind inscrisi intr-o asociatie judeteana afiliata la U.G.C.P.P.A.M.R. platesc catre Roller Club Romania doar 30 RON.

Referindu-ne la porumbei in general si la rasele de performanta in special, ameliorarea poate insemna perfectionarea caracterelor de exterior, fara a fi afectate caracterele de baza ale rasei sau, dupa caz si imbunatatirea performantelor sportive. In momentul in care, selectia se face exclusiv pe caractere de exterior, fara a se mai tine cont de necesitatea pastrarii caracterelor de baza, putem vorbi de o transformare. In decursul timpului, s-au observat transformari in ambele sensuri si anume: porumbei de frumusete au devenit porumbei zburatori sau jucatori, dar, mai ales porumbei zburatori sau jucatori au devenit porumbei de frumusete.

Un exemplu elocvent de creare de noi rase, sunt rasele de voiajori de expozitie; in diverse tari au fost create rase de frumusete, care au primit si o denumire noua, lasand rasa de la care s-a pornit sa faca ce stia mai bine, adica sa se intoarca acasa din concursuri. Astfel putem aminti: Voiajorul Belgian de frumusete, Voiajorul de Liege de frumusete, Voiajorul German de Expozitie, Voiajorul Englez de expozitie, Voiajorul Maghiar de frumusete,etc., toate aceste rase au primit o denumire reprezentativa si nimeni nu a avut pretentia sa spuna ca a realizat ”evolutia” voiajorului. Normal ca aceste noi rase au fost create prin incrucisare, nu prin selectie in cadrul rasei.

Unii cercetatori ne atentioneaza ca, caracterele de zbor sau joc se transmit de la o generatie la alta, in cadrul unei rase, intr-o perioada mare de timp, cu conditia ca rasa respectiva sa nu sufere corciri. Cu alte cuvinte, daca exemplarele unei rase au zburat sau au jucat, urmasii lor trebuie sa-si pastreze aptitudinile, chiar daca au fost tinuti inchisi o perioada lunga de timp.

Procesul de transformare a unei rase de zbor sau joc intr-o rasa de frumusete, are la baza, in principal, procesul de incrucisare. In momentul in care incrucisam doua sau mai multe rase, produsii rezultati se numesc hibrizi,metisi sau in termen popular corcituri, deci nu mai apartin nici unei rase.Ulterior, printr-o selectie riguroasa in directia dorita se poate spune daca s-a ameliorat rasa sau s-a ajuns la o rasa noua, stabilizata genetic. Rasele de porumbei nu se creaza peste noapte, este nevoie de o perioada de timp, un areal de raspandire, un numar de exemplare si un numar de crescatori care sa urmeze aceleasi criterii de selectie.

Cea mai buna metoda de ameliorare a raselor de performanta, este metoda “in rasa pura”.Lucrarile de specialitate ne prezinta mai multe metode de ameliorare, printre care si metoda incrucisarii. Aceasta metoda are ca scop principal modificarea sau imbunatatirea unui caracter, fara a se pierde calitatea de baza a rasei. In mod normal, in urma acestei metode obtinem o diversificare a caracterelor de exterior ale unei rase si ea se practica pe scara larga, mai ales la porumbeii de ornament. La porumbeii de zbor sau joc, metoda incrucisarii este mai greu de aplicat, deoarece selectia ulterioara trebuie sa aiba in vedere in primul rand pastrarea caracterului de baza-zbor sau joc- si de abia apoi urmarim si ameliorarea caracterului dorit ( desen, culoare, forma). Tocmai din aceasta cauza cele mai multe rase de zbor sau joc, in urma incrucisarii s-au transformat in rase de frumusete si in foarte putine cazuri s-a constatat o ameliorare a lor.

In prezent, tot mai multe rase de zbor sau joc sunt transformate in rase de frumusete, de catre “mari crescatori”, care nu pot sau nu vor sa accepte ca au transformat rasele sau in unele cazuri au “creat” altele noi carora le lipseste o denumire pe masura. Acest lucru nu poate decat sa mentina o stare de confuzie, mai ales in randul incepatorilor, fapt ce va dauna in timp, chiar rasei in cauza.

In conceptual actual, putem avea o rasa aparte, daca indivizii rasei respective se deosebesc de indivizii altei rase existente, prin cel putin doua caractere. Acesta este si unul dintre motivele care au dus la inmultirea numarului de rase recunoscute international.Un alt concept ,care a dus la neprezentarea unor rase de performanta in expozitii, este acela ca -rasele care presteaza nu pot fi “frumoase”; s-a ajuns la concluzia ca acest concept a fost gresit, iar primii care au realizat acest lucru si permit deja prezentarea in expozitii a porumbeilor de performanta, sunt nemtii.Asa s-a nascut deviza: FRUMUSTE SI PERFORMANTA, prin care sunt invitati toti crescatorii de rase de performanta sa-si prezinte porumbeii in expozitii, insotiti de fisa de zbor si joc. Din acest punct de vedere, rasele romanesti au un avantaj enorm: nu au fost transformate in totalitate, multe dintre ele pastrandu-si inca aptitudinile de zbor sau joc. Ar fi un mare pacat pentru rasele romanesti, sa nu invatam din greselile altora si sa continuam munca de auto-distrugere a raselor nationale , prin transformarea lor in rase de frumusete, capabile sa zboare de pe o casa pe alta sau, mai rau ,sa le transformam in “pui de gaina”.

LASATI PORUMBEII SA ZBOARE!

A. Stanciu