Cum am ajuns sa cresc solii lui Dumnezeu

Articol trimis de Dl. Marian

Se fac trei ani si jumatate de cand, in casa noastra s-a infiltrat o fiinta mica si dulce, ce apare si in Vechiul Testament, ca vestitorul Domnului. Dupa ce in urma cu vreo 2 luni inainte, am avut grija de un pui de gugustiuc ce fusese jumulit de cativa caini comunitari, fiica mea Andreea, a considerat ca este bine sa avem grija si de un pui de porumbel salbatec cazut din cuib in plina iarna. Asta e ! Ce nu face un tata pentru fata lui. Problema este, ca dupa doua luni , porumbelul nu a mai vrut sa plece nicaieri , asa ca nevasta a considerat de cuviinta sa traseze sarcina barbatului sau, adica subsemnatul, sa aduca o porumbita respectivului, ce deja avea o influenta destul de mare in noua sa familie, ca deee….printul nu putea ramane singur in ditamai casa.

Si uite asa aparura primii pui, corcituri de porumbei. Asta fiindca, la targ, subsemnatul impreuna cu alti adulti isteti, am cumparat ceea ce am considerat noi ca este mai frumos si nu ceea ce ar fi trebuit sa luam. Culmea, la catva timp dupa ce au iesit primele serii de pui, printul a disparut si nu a mai aparut, asa ca fugi repede la targ sa iei un mascul, de data asta de rasa porumbitei, satinet.

Bucuria nu a durat mult timp, iarna venind si cu boli dintre cele mai grave, cireasa de pe tort fiind paramixoviroza. Bocete la moartea Albisoarea, prima noastra porumbita, bocete la moartea celorlalti si multa ambitie si abnegatie la vindecarea lui Fifi si in special a lui Bocanila, ramas cu sechele in urma bolii cumplite. Si binenteles ca in fiecare an, in ciuda vaccinarilor si a medicamentatiei, situatia s-a repetat, cu alte boli, cu alte necazuri.

Astazi cand ma uit la puii lui Bocanila (era in convalescenta dupa paramixoviroza si noaptea batea din picior in cutia pe care dormea) si a lui Viorica, ce a bolit mai mult de 3 luni si jumate si careia toti membrii de famile ii acordau toata atentia cand erau prezenti acasa, imi dau seama ca nu este catusi de usor sa cresti ceva viu. Chit ca este un copil, un animal sau o planta trebuie sa fii responsabil si sa nu cedezi nici un pas in fata greutatilor.

Asta inseamna adevarata PASIUNE. Nu va uitati la castiguri sau la vorbele altora, uitati-va in propriul suflet, vedeti ce va spune si URMATI-L. Dar fiti RESPONSABILI, nu atat pentru voi cat pentru generatiile care vor urma. Intr-o buna zi, la balconul vecinilor mei a aparut o tanara cu un mic copilas de cateva luni. S-au asezat la geam si au privit porumbeii impreuna timp de cel putin 30 de minute. Copilul era incantat si se bucura de fiecare clipa de privelistea pe care mama sa i-o oferea.

Bucurie mai mare decat asta nu prea cred ca exista, iar daca voi credeti ca exista, asta e !

Dumnezeu se manifesta prin noi toti, el este Creatorul nostru si a intregului univers cunoscut si necunoscut si stie mult mai bine decat oricine dintre noi ce inseamna Dualitatea. Apropo, sa-i vedeti cat de rai sunt intre ei, ca ajungi sa te intrebi unde I-a fost mintea cand i-a facut solii Lui.

Glumesc bineinteles, chiar merita sa fie, uitati-va bine la ei!

47 comentarii la “Cum am ajuns sa cresc solii lui Dumnezeu”

  1. Foarte simpatica povestea Dvs.
    Au acces si in exteriorul balconului, la zbor? Vad un voiajor alb in exterior.

  2. super porumbeii. mi-a placut cuvintele frumoase cu privire la porumbei si la Dumnezeu. succes in continuare…

  3. foarte frumos articolul….si ffffffff frumoasa si povestea….sa ii stapaniti sanatosi…

  4. Minunati porumbeii din aceasta rasa!
    Aper sa am si eu in curand o pereche!
    Sa va traiasca si sa se inmulteasca!

  5. tot respectul meu:)…..dar dvs ati vrut s imperecheati un porumbel domestic cu un gugustiuc?…..:)

  6. In satul bunicilor mei, la streasina surei satenii faceau casute pentru porumbei, spunand ca ograda in care se cresc porumbei e binecuvantata ! Dupa ce m-am “infectat” si eu cu microbul asta, pot spune ca influenta porumbeilor asupra mea a fost per ansamblu benefica : din dorinta de a-i ingriji cat mai bine am invatat tamplarie, zootehnie, medicina veterinara, genetica, nutritie,chimie,etc., mi-am facut prieteni in tara si strainatate.Ma simt mai implinit spiritual si datorita lor ! Frumoasa poveste D-le Marian, frumoase poze, sunt facute cu inima ! Toate cele bune !

  7. CEI CE NU IUBESC ANIMALELE , NU IUBESC NICI OAMENII !

  8. Deosebit!!!……..Dumnezeu sa va binecuvintezie pe dumneavoastra si intreaga famileie!

  9. D-le Marian, aveti cumva o adresa de e-mail la care v-as putea trimite un mesaj?

  10. de admirat…..BRAVO……sper sa fie cat mai multi ca dumneavoastra fff frumos,sincer mie imi creste inima.SA VA TRAIASCA !!!!!!!!!!

  11. Un om ca dumneavoastra nu se mai gaseste mai ales ca stati la bloc, alti nu ar accepta sa tina porumbei la bloc

  12. Foarte frumosi porumbeii si povestea deasemenea.Sa va traiasca si sa aveti multi multi pui.Asa un om cu un suflet bun mai rar si mai ales ca suntet o persoana care nu cauta profit de pe urma porumbeilor.Felicitari si sper sa fie cat mai multi oameni care sa aibe un suflet bun si sa ii creasca din placere

  13. Multumesc pentru aprecieri. Articolul este facut in ideea de face oamenii sa se intoarca catre ceea ce este mai important pentru noi ca specie dominanta.Sa ajungem sa constientizam dezastrul facut din vina noastra si sa actionam acum cand poate nu suntem in al 12 ceas.Cat despre smecherii astia mici , nu munai ca au acces afara de dimineata de la 9 pana seara cand s-au intors toti, dar de multe ori noi suntem cei ce ii impingem de la spate sa iasa la zbor. Cei interesati a achizitiona , numai pentru ai creste din iubire pentru ei, ma pot contacta pe email fengshuigmg@yahoo.com . Intr-un balcon de mai putin de 8 mp nu pot tine prea multi cat de ai manca , dupa cum imi sugereaza cate unii, ce sa va spu. Numai gandul si cutremuram. Suntem o familie normala in privinta alimentatiei ,dar luam carne numai din galantar. Nu va spun ce s-a intamplat cand fiica mea , dupa ce s-a jucat cu un miel la tara,mica fiind a aflat ca a fost taiat pentru ea de Paste. Cei ce nu sunt inca convinsi as dori sa creasca asa ceva , pot sa le trimit si alte poze , poate ii ajuta.

  14. Am vaga impresia ca atunci cand postezi cate un comentariu, ceva se pierde pe drum. Porumbeiii mei nu sunt de vanzare, dar nici nu pot ajunge la oameni pentru care creeatia Divina trebuie neaparat sa le aduca lor un folos.Tineti minte , va rog de acest lucru cand ma contactati. Daca doriti a participa la reechilibrarea lucrarii Domnului , e ok , daca nu, nu ma contactati fiindca pentru mine este ca si cum cineva mi-ar cere ca copiii mei sa fie dati altora. Sunt un crestin ortodox , dar nu liberal si mult mai aproape de ortodoxul traditional,fanatic, cu toate ca sufleleteste sunt de fapt un budist .Vorba Domnului Nostru IIsus , cine are urechi de auzit sa auda, cine are ochi de vazut sa vada !

  15. de unde esti …frumosi misirlii…id mihaitza_jm3n contacteaza-ma

  16. Foarte frumos….
    Am crescut si eu porumbei , timp de 15 ani , dar am fost nevoit sa renunt , din cauza mutarii cu serviciul , dar sper ca in primavara sa am o noua voliera si sa reincep pasiunea…
    Si o sa incep cu asemenea porumbei , pentru care am dezvoltat o placere deosebita…

  17. de la un porumbel gasit otravit pe camp pe care l-am salvat a inmceput si dragostea mea pentru aceste pasari.tot respectul pentru domnul marian.

  18. foarte frumos atriculul. un gest de apreciat si totodata de urmat. interesant si ce spune neatentul ”yo”,foarte tare faza.m bafta in continuare….

  19. mar iteresa cat costa o perche de porumbei soli lui dumnezeu

  20. Nimic Mircea , daca esti un iubitor adevarat si-mi poti face dovada ca ai unde si cum sa-i cresti.

  21. as dori si eu un astfel de mascul ma puteti contacta la id popey_daniel89
    sunt din calarasi dar stau in bucuresti

  22. am si eu o intrebare pt cresca tori de misirli dac sunt pasari care joaka ca jukatoru sau sunt doar de ornament

  23. Sunt deosebiti,este rasa noastra preferata.In anul 2009 sa aveti pui frumosi si numai multumiri.

  24. is foarte frumosi nam cuvinete cand i vad asa mis dragi vreau si eu unu da nu ma lasa mama cu animale in casa mai ales cu caini si pisici etc .imi zice ca daca imi trebe sa dorm cu ei afara =))

  25. inca am parul ridicat pe maini dupa ce am citit aceasta poveste .bravo dl marian .sa va tina dumnezeu sanatos pe dumneavoastra si intreaga familie.apropo si eu am inceput cu satineti dar in final am dato pe voiajori dar inca imi amintesc de ei cum zburau si cum aratau .o minune de la dumnezeu .bravo







Comenteaza

Emailul tau nu va fi public. Campuri obligatorii: nume, email, comentariu. *