01-10-2008 • Porumbei de agrementPovesti • 16,268 vizualizari

Articol trimis de Dl. Marian

Se fac trei ani si jumatate de cand, in casa noastra s-a infiltrat o fiinta mica si dulce, ce apare si in Vechiul Testament, ca vestitorul Domnului. Dupa ce in urma cu vreo 2 luni inainte, am avut grija de un pui de gugustiuc ce fusese jumulit de cativa caini comunitari, fiica mea Andreea, a considerat ca este bine sa avem grija si de un pui de porumbel salbatec cazut din cuib in plina iarna. Asta e ! Ce nu face un tata pentru fata lui. Problema este, ca dupa doua luni , porumbelul nu a mai vrut sa plece nicaieri , asa ca nevasta a considerat de cuviinta sa traseze sarcina barbatului sau, adica subsemnatul, sa aduca o porumbita respectivului, ce deja avea o influenta destul de mare in noua sa familie, ca deee….printul nu putea ramane singur in ditamai casa.

Si uite asa aparura primii pui, corcituri de porumbei. Asta fiindca, la targ, subsemnatul impreuna cu alti adulti isteti, am cumparat ceea ce am considerat noi ca este mai frumos si nu ceea ce ar fi trebuit sa luam. Culmea, la catva timp dupa ce au iesit primele serii de pui, printul a disparut si nu a mai aparut, asa ca fugi repede la targ sa iei un mascul, de data asta de rasa porumbitei, satinet.

Bucuria nu a durat mult timp, iarna venind si cu boli dintre cele mai grave, cireasa de pe tort fiind paramixoviroza. Bocete la moartea Albisoarea, prima noastra porumbita, bocete la moartea celorlalti si multa ambitie si abnegatie la vindecarea lui Fifi si in special a lui Bocanila, ramas cu sechele in urma bolii cumplite. Si binenteles ca in fiecare an, in ciuda vaccinarilor si a medicamentatiei, situatia s-a repetat, cu alte boli, cu alte necazuri.

Astazi cand ma uit la puii lui Bocanila (era in convalescenta dupa paramixoviroza si noaptea batea din picior in cutia pe care dormea) si a lui Viorica, ce a bolit mai mult de 3 luni si jumate si careia toti membrii de famile ii acordau toata atentia cand erau prezenti acasa, imi dau seama ca nu este catusi de usor sa cresti ceva viu. Chit ca este un copil, un animal sau o planta trebuie sa fii responsabil si sa nu cedezi nici un pas in fata greutatilor.

Asta inseamna adevarata PASIUNE. Nu va uitati la castiguri sau la vorbele altora, uitati-va in propriul suflet, vedeti ce va spune si URMATI-L. Dar fiti RESPONSABILI, nu atat pentru voi cat pentru generatiile care vor urma. Intr-o buna zi, la balconul vecinilor mei a aparut o tanara cu un mic copilas de cateva luni. S-au asezat la geam si au privit porumbeii impreuna timp de cel putin 30 de minute. Copilul era incantat si se bucura de fiecare clipa de privelistea pe care mama sa i-o oferea.

Bucurie mai mare decat asta nu prea cred ca exista, iar daca voi credeti ca exista, asta e !

Dumnezeu se manifesta prin noi toti, el este Creatorul nostru si a intregului univers cunoscut si necunoscut si stie mult mai bine decat oricine dintre noi ce inseamna Dualitatea. Apropo, sa-i vedeti cat de rai sunt intre ei, ca ajungi sa te intrebi unde I-a fost mintea cand i-a facut solii Lui.

Glumesc bineinteles, chiar merita sa fie, uitati-va bine la ei!