06-12-2016 • Crescatoria • 3,832 vizualizari

cotet-cc
Odata cu avalansa de informatii pe care le avem despre orice si oricine din sportul columbofil din Romania pana in vestul Europei, din China pana in SUA, etc am putea spune ca este floare la ureche sa ajungi campion in zilele noatre. Cunoastem atatea lucruri despre campioni in sine, despre pasarile lor, despre metodele de angajare in concurs, despre recuperare si conditionare, despre “secrete” incat pare chiar mai dificil sa concurezi prost decat sa iesi campion. Dar odata centralizate aceste informatii te lovesti de cateva probleme, metodele difera de la un campion la altul, fiecare isi construieste o crescatorie dupa posibilitati sau adaptata la zona in care traieste, sistemele de hranire, produsele de conditionare si recuparare… parca sunt prea putine doar 7 zile intr-o saptamana. Aparent este imposibil sa gasesti un numitor comun care sa ii faca pe toti campioni.

Atunci nu avea oare Dusarduyn dreptate cand spunea sa nu cadem in capcana de a adopta orbeste sistemul si secretele unui campion deoarece diferenta dintre un crescator mediocru si un campion este data in primul rand de crescatoria sa care trebuie sa fie “sanatoasa” si functionala (nu obligatoriu luxoasa). Foarte muti crescatori nu au rezultate bune in primul rand datorita faptului ca nu au o crescatorie buna si in al doilea rand datorita lipsei calitatii porumbeilor. Un porumbel exceptional tinut intr-un adapost impropriu va fi aproape sigur invins de un porumbel mai slab dar care beneficiaza de o crescatorie sanatoasa.

Si nu este suficient ca doar intr-un compartiment al crescatoriei climatul sa fie optim. Porumbeii, indiferent ca se afla la matca, in compartimentul puilor sau al lotului de zbor trebuie sa se prezinte la fel: porumbelul trebuie sa arate ca si cum ar fi fost “lustruit”, penajul trebuie sa fie strans pe corpul porumbelului, curat si pudrat, musculatura plina si rotunda dar fara sa dea greutate porumbelului, asemeni unui balon.

In legatura cu acest subiect am citit un articol despre un campion german care juca excelent cu lotul de maturi dar rezultatele la tineret si pui erau aproape zero. Credinta lui era ca porumbeii lui “se maturizeaza” mai greu. Simplul adevar era diferenta dintre crescatoria in care erau gazduiti porumbeii maturi si crescatoria puilor si yearlingilor, conditia celor din urma fiind cu totul improprie performantei, porumbeii stateau zbarliti, penajul era mat iar atunci cand ii luai la mana erau grei ca niste gaini. Dar aceiasi porumbei erau transferati toamna in compartimentul maturilor si pana la inceputul sezonului urmator se transformau radical, aducandu-i crescatorului german titlul de campion national.

Ar trebui sa intelegem că cele mai bune sisteme și secrete funcționează numai atunci când voliera îndeplinește toate condițiile necesare pentru a fi confortabila si in interiorul careia porumbeii sa ramana sanatosi cu usurinta. Cu ce l-ar fi ajutat oare pe campionul german metoda sa de zbor daca la lotul de maturi ar fi avut aceleasi conditii precare ca si in compartimentul puilor si yearlingilor?

Auzim destul de des expresia: “ai cumparat porumbelul dar nu si crescatorul”. Cred ca aceasta afirmatie se extinde si asupra crescatoriei. Trebuie sa oferim porumbeilor un bun climat deoarece experienta ne invata ca porumbeii As si porumbeii castigatori de loc 1 provin din crescatorii confortabile. Si aici trebuie sa facem distinctia dintre sensul cuvantului confortabil pentru om si ceea ce presupune el pentru porumbei. De multe ori vedem crescatorii simple facute din materiale ieftine care obtin rezultate mai bune decat acele crescatorii luxoase. Asta pentru ca acele crescatorii luxoase sunt mai mult pentru oameni.

O crescatorie optima pentru obtinerea performantei trebuie sa respecte trei principii fundamentale: lumina, oxigen si lipsa curentilor daunatori de aer. În cazul în care nu se acorda suficienta atentie acestor trei principii, putem cumpăra porumbei de peste tot și să încercam toate “secretele” din lume, nu vom avea succes niciodata.

Mai sunt si crescatorii care sustin ca “porumbeii trebuie sa se adapteze la conditiile mele, in caz contrar ei nu au calitate”. Ar fi interesant sa vedem cum ar locui ei, cum ar dormi intr-o locuinta plina de curenti de aer. Acesti columbofili sunt si cei care se plang cel mai mult ca au fost inselati si li s-au vandut porumbei slabi. Achizitioneaza porumbei buni de la un columbofil campion care bineinteles ca detine o voliera optima si se asteapta ca indiferent de conditiile pe care el le ofera porumbeilor sa obtina aceleasi rezultate ca cele ale campionului. Nu este atat de simplu… Nemultumiti, vand mai departe acei porumbei si surpriza, succesul reapare. Oare e vorba de noroc? Poate…dar prea putin si nu pe el ar trebui sa ne bazam.

Cercetarile in domeniul produselor pentru porumbei au dat nastere unor produse cu adevarat remarcabile, sistemele de hranire ale campionilor si hrana profesionala pentru porumbei sunt acum la indemana oricui. Deci copiem programul, hrana, produsele si totusi succesul ramane evaziv. Acest lucru este dificil de inteles pentru acei care sunt in cautare de “produse minune” si “secrete ale campionilor”.

Frustrarea ii face sa dubleze si sa tripleze dozele de “produse” si chiar mai rau sa nu se mai increada nici macar in prietenii lor care ii ajuta cu porumbei sau sfaturi. Iritarea si frustarea ar trebui lasate de-oparte si luate in considerare in primul rand nevoile porumbeilor. În primul rând, este nevoie de o crescatorie sănătosa! Este mult mai usor sa pastrezi un porumbel sanatos intr-o crescatorie sanatoasa. Porumbeii sanatosi castiga premii. Cand porumbeii castiga premii, columbofilii devin campioni. Aceste lucruri trebuiesc avute in vedere pentru a obtine rezultate bune in sportul columbofil.

Autor: Cristian Ciocoiu