19-06-2014 • Povesti • 3,721 vizualizari

Buna ziua,

Numele meu este Victor Eugen Marinescu (mallev), tocmai am postat pe siteul dumneavoastra un comentariu, parca era ceva cu porumbeii luati la mana. Nu intamplator am adus vorba despre articolul asta, pentru ca dupa cum am spus si acolo intentionez sa cresc iar porumbei dupa multi, foarte multi ani.

Bine, pe vremea aia nu pot spune ca aveam habar ce-i aia sa cresti porumbei, dar pentru faptul ca imi placea cum ma priveau, am invatat cate ceva, nu multe, dar suficient cat sa le fie bine. Locuind la bloc si fiind prin clasa a sasea, imaginati-va si voi ce fel de crescator eram, dar pentru a va face o idee, am sa detaliez. La inceput am tinut cateva perechi in balcon si locuind la etajul trei intr-un bloc cu zece etaje era mai dificil sa-i obisnuiesti. Unii veneau din etaj in etaj, altii planau direct si ce-i drept astia erau prea putini. Dupa multe incercari am ramas cu vreo patru cred.

Apoi am aflat ca undeva vis a vis de blocul meu cineva avea voliera pe bloc si impreuna cu doi vecini ne-am gandit sa crestem si noi tot pe bloc. Am vorbit cu administratorul si presedintele blocului si cu acceptul parintilor am reusit sa ne construim cum ne-am priceput prima voliera cu materiale de constructie luate de prin santiere. Pe unele le luam cand se insera, pe altele pur si simplu le ceream de la muncitori si uneori chiar le primeam si daca nu, oricum venea seara.

Apoi au inceput drumurile in piata 16 februarie care pe vremea aia era renumita pentru porumbei, la fel si Oborul si cati porumbei, si cati porumbei cumparam cu 25 de lei, evident maturi pe care ii caram cu mare grija prin tramvaie, troleibuze si care dupa o saptamana dusi erau, asta pana am invatat ca pentru noi sunt mai buni puii, dar puii erau o suta de lei perechea sau 105 lei aia mai mari din Obor pe care ori ii luam gata bolnavi, ori se imbolnaveau la noi si mureau, dar asta pana intr-o zi cand ne-am facut curaj si vazandu-l pe tipul de vis a vis in voliera lui am indraznit sa mergem la el.

Asa cum am mai spus si in comentariul meu, numele lui e Semen Mircea si sper sa nu ma insele memoria, dar Semen sigur. Ajunsi acolo, am vazut ce inseamna sa cresti porumbei. Omul avea o voliera asa cum vezi acum pe la multi crescatori. Ce sa zic, parca ma dadusem jos din trabant si ma urcasem in mercedes. Cam asa stateau lucrurile prin comparatie. In perioada cat am avut porumbei, il ajutam sa faca curat in voliera si primeam la schimb porumbei si sunt convins ca nu erau din cei buni, ca doar eram niste copii. Probabil ca erau pripasitii din ziua aia. Asa ca porumbeii care nu erau buni pentru el, pentru noi erau porumbei frumosi. Daca nu ma insel au scris despre el si in ziarul Informatia si nu stiu el, dar eu eram mandru ca il cunosc. :)

Dupa cativa ani administratia nu ne-a mai dat voie sa crestem. S-au plans unii ca facem tot felul de tampenii pe bloc, cum ca facem acrobatii, adica mersul pe tabla in maini, d-astea, iar eu am teama de inaltimi si n-am inteles niciodata de ce. Dupa o vreme am aflat si cine. Erau nudistii blocului care faceau plaja pe terasa si evident ii cam incomodam (dar am avut grija sa spargem lacatele lor si sa punem lacatele noastre saptamana de saptamana timp de vreo 3 luni), cateodata ii incuiam acolo sus, :) asa ca nici ei nu au mai facut nudism.

In fine, ajuns iar in balcon cu o parte din porumbei, pentru ca i-am impartit intre noi, nimic nu a mai fost la fel. Aveam impresia ca pentru ei nu mai e la fel si cred ca etajul ala era un stres. Asa ca am hotarat sa nu mai cumpar altii. Au plecat pe rand pana a mai ramas unul singur, un voiajor albastru care a stat singur multe luni. A crescut de unul singur si doi pui care erau dintr-o porumbita baltata(gutan). Doi pui frumosi ca sa il imit si eu pe ala cu sase cai frumosi ca sa zic asa, adica unul era alb, iar tot conturul aripilor si cozii maron. Celalalt era maron si conturul de care va spuneam, era alb. Eu unul nu am mai vazut asa ceva si credeti-ma ca ma uit dupa porumbei oriunde ma aflu. Pui pe care i-am facut cadou unui baiat care isi dorea foarte mult porumbei si cand i-a vazut nu si-a mai putut dezlipi ochii de la ei. Am simtit legatura dintre el si porumbei si i-am dat fara sa imi para rau.

Apoi voiajorul a inceput sa vina din ce in ce mai rar. Pui nu mai avea, asa ca a disparut o saptamana si cand m-am apucat sa desfiintez cusca, el era acolo in balconul meu cazut dupa un dulap si era viu, nu imi venea sa cred ochilor ca dupa atata timp… apoi a mai trecut o vreme, nu stiu exact cat si m-am trezit ca a venit cu o femela guta care era inflorata pe piept(cativa fulgi intorsi si care avea inel). Au stat acolo pana intr-o zi cand dusi au fost. N-am sa uit porumbelul ala cat voi trai. Si dupa ce a plecat l-am botezat Mohicanul, era foarte suplu, iar eu eram deja prin clasa a noua sau a zecea.

Ideea e ca acum locuiesc la curte in Buftea si intentionez sa imi construiesc o voliera de 2/2,5 cu acoperisul in doua ape la o inaltime de 2,20 in coama. Am sa o construiesc singur, desigur ajutat de varul meu, dar ideea e sa o fac cu mainile mele, pana la urma asta o sa fie singura legatura durabila intre mine si porumbeii pe care ii voi avea. Consider ca e prima veriga importanta dintre crescator si porumbei. Daca iese cu drag din mainile tale o sa la fie casa buna lor.

Pentru inceput intentionez sa las un singur compartiment cu 12 boxe 600/400/400 (4 pe un picior) + un rastel de odihnitoare 300/300 pe fiecare rand cate doua + nelipsitele odihnitoare in V pe laterale. Sputnikul va fi de 900 lungime si nu va semana cu altele vazute pe net. Ii voi aduce ceva modificari pentru o mai buna vedere de ansamblu a zonei, consider foarte necesara puilor.

Voliera va fi suspendata la 1200 sau 1500, inca nu stiu exact, deci baza sputnikului va fi la o inaltime de 1200 ori 1500+925, iar de la baza lui pana sus, toata fata volierei va avea plasa (fata spre rasarit). Nu am facut toata fata volierei din plasa deoarece am caini in curte, care ziua sunt liberi si pentru a evita stresul porumbeilor am preferat ca pana la inaltimea de 925 sa fie OSB. Voliera va avea o aerisire sub sputnik si una in acoperis sau chiar doua departate ca ventilatia sa fie buna. Treaba cu gratarele e foarte buna si o voi folosi si eu la boxe si pe tot spatiul volierei. Pentru podea voi folosi un lemn special caruia ii voi da o panta pentru scurgere si care nu tine umezeala pe timpul anotimpurilor ploioase. Pentru inceput n-am sa mizez pe vaduvie, pui, si matca, desi pentru pui as putea sa separ boxele de rastelul de odihnitoare printr-o plasa si pentru zbor folosind acelasi sputnik, care va fi special conceput si pentru varianta asta daca situatia o cere. Dar asta va depinde foarte mult de relatia pe care o voi dezvolta cu porumbeii. Dupa parerea mea este cel mai important lucru inainte de alimentatie, curatenie, concursuri, imparteala, etc. Voliera va avea deschiderea spre o suprafata mare de gazon.

Sub calmul acesta aparent cu care v-am spus povestea, este o bucurie pe care nu o pot descrie in cuvinte. E ca atunci cand cineva te asteapta asa cum il astepti si tu pe el, e ca un sentiment dintr-un film mut. Nu despre pasiune e vorba aici, pentru ca pasiunea poate fi inselatoare, e despre A SIMTI.

Asa cum poate ati inteles, as vrea sa incep cu pui, 7-9 pui nu mai mult. Singura mea problema este ca nu stiu de unde sa ii iau si in cine sa am incredere. Mai ales ca intentionez sa ii iau pe toti de la acelasi crescator(consider ca asa e cel mai bine) si de preferat din zona mea. Si care este pretul pentru un pui care provine dintr-o linie cat de cat sanatoasa. Stiu ca nimeni nu o sa-mi garanteze ca puiul ala va fi campion, nici nu vreau asta. Doresc doar sa fie sanatos ca de bun o sa fie bun cu siguranta, impreuna o sa avem grija sa nu fie altfel. Momentan nu am sa particip cu ei la concursuri. Inainte de toate consider ca importanta este relatia dintre mine si ei si apoi ii voi invata eu cu distantele. Sper ca intr-un an, un an si, sa ii inscriu la consursuri.

Am ajuns si la sfarsit. Rugamintea mea este sa imi spuneti parerile voastre care vor fi binevenite, cu rugamintea sa nu le aruncati asa pur simplu, traiti-le inainte.

O zi buna tuturor!

Mallev