3 ianuarie 2009. O zi frumoasa, cu soare dar foarte rece. Pe la ora 14 am iesit la porumbei si le-am dat drumu la zborul zilnic. Au deja o multime de atacuri de uliu la activ, la primul semn, strang formatia si pleaca intins kilometri intregi cu suta la ora. Facusera deja vreo 2 disparitii la orizont si veneau inaltati puncte in zbor pistonat.
Au inceput sa iasa si porumbeii unui vecin la fel de nebun ca si mine, pasionat de selectia naturala. Ai mei coborau in curbe economicoase, cotite brusc…mai aveau doar 2-3 rotocoale si puteau sa se lase. Deodata au cotit si mai brusc si au pornit iar intins. Au avut o ezitare incercand sa se uneasca cu celalalt stol dar aceia nu vroiau sa se inalte asa ca au continuat fara ei. M-am uitat in directia opusa sa vad silueta uliului, stand relaxat sa mai vad un atac ratat. Din pacate nu era niciun uliu, era “tata lor”, soimul. Am inghetat, si la propriu si la figurat. Nici nu a bagat in seama stolul care ramasese jos si facea curbe nebune… s-a dus calm dupa ai mei care pistonau la orizont de abia ii mai vedeam si se inaltau tot mai sus. Exact ce vroia. I-a ajuns, si a initiat un atac sa-i desparta putin. Stolul s-a intors la 180 de grade in timp ce soimul intra in ei. Din spirala aia nebuna au sarit din stol vreo 10 pasari care s-au raspandit pe tot cerul. Restul de 40 s-au strans ca un roi de albine si s-au intors spre oras. N-am inteles de ce, dar soimul s-a dus tot dupa stol.
Inaintau stransi ca un ghem si luau inaltime. Probabil neobisnuit cu asa insistenta (uliul renunta repede cand rateaza) inainte sa-i ajunga din nou, unul s-a rupt de stol si a inceput un picaj pe verticala. Soimul s-a aruncat dupa el ca o sageata si l-a ajuns imediat. Ma pregateam sa vad cum planeaza cu el in gheare. Chiar cand cele 2 siluete deveneau una, directia de picaj s-a schimbat brusc si iar au devenit 2 siluete. Porumbelul l-a fentat in ultimul moment. Ajungand aproape de sol, soimul l-a lasat si a plecat. Am privit porumbelul care se apropia spre casa ca o ghiulea. Avea o asa viteza incat am zis ca se face poster pe peretele custii. Si-a dat si el seama ca nu poate frana la sputnik, si a ajuns pe balcon, a trecut pe langa mine si s-a oprit pe un dulap unde tin cosurile de transport. Era un mascul de 07 pe care il cumparasem iarna trecuta de la expo UCP pentru reproductie si cand am renuntat la matca s-a invatat la mine.
Cat am urmarit porumbelul, stolul se inaltase foarte sus, ii vedeam cu greu fiind pe directia soarelui. Cand au iesit din soare am incercat sa-i observ mai bine dar n-am apucat pentru ca s-au strans iar ghem si au inceput sa faca eschive. Din soare a aparut iar soimul care urcase dupa ei. Era ca un robot, negricios, zvelt, cu miscari mecanice, calculate, foarte sigur pe el. Cat de insistent poate sa fie?! Porumbeii urcau nebuneste tot mai sus, niciodata nu i-am vazut asa de sus.
Suna si telefonul, matusa ma intreba ceva…cred, dar nu ma interesa, nu mai auzeam nimic, priveam LIVE cel mai tare reportaj de urmarire. Porumbeii mei erau contra celei mai rapide vietati de pe Terra, jucand “in deplasare”, chiar in terenul lui de vanatoare, inaltimea cerului. Nu se punea problema daca ia, ci ce ia.
Urca dupa ei relaxat asteptand urmatoarea greseala… care n-a intarziat sa apara. S-a despartit un porumbel si imediat demonul mecanic s-a aruncat dupa el. Erau foarte-foarte sus. Toate sansele de partea soimului. Picaj. Cand sa-l agate, ca si in cazul anterior, fenta in ultimul moment, porumbelul castiga putin avans. Il ajunge iar sageata, sunt inca foarte sus, nu are nicio sansa. Cand sa se contopeasca, alt gen de eschiva, iar ii scapa in ultima secunda. Porumbelul facea niste fente greu de descris in cuvinte, cam ca o foaie de hartie lasata sa cada… adica nu eschive prostesti una dupa alta, ci doar in ultimul moment, cand soimul se pregatea sa-l agate, servindu-i o surpriza. Cred ca deja ii ardea buza de oftica, dupa a doua ratare, s-a aruncat si mai aprig dupa porumbel, fiind inca destul de sus. De data asta a dat si din aripi, sa atinga viteza aia de “cel mai iute animal de pe Terra” (in picaj). Cand am avut impresia ca s-au contopit, de data asta final, porumbelul ii serveste alta surpriza, fenta brusca, un fel de intoarcere pe burta, “o bolta” + schimbare de directie incredibila. Demonul a mai incercat o a 4-a agatare, mai timida, fiind deja cam aproape de sol, dupa care a plecat ofticat. Porumbelul a ajuns aproape de casa, si dupa inca o tura sa se puna pe directia intrarii, n-a mai avut rabdare si si-a dat drumu intr-o salcie la un vecin. Era “babanu”, cel mai mare porumbel din stol, pui de anul asta, din porumbei adusi (cu fiecare generatie in zona, scade talia).
Picajul a fost cam asa (soimul cu rosu, cerc = incercare de captura) :
Este cam ca pe Animal Planet cand ghepardul vaneaza gazele, doar ca in aer…si LIVE. :)
Dupa scurtul moment de bucurie, am ridicat ochii spre cer. Normal, “robotul” era deja dupa un baltat, licareau amandoi pe sus pana au disparut la orizont. Intre timp, sputnikul era atacat de porumbeii razletiti pe tot cerul. La 2-3 minute urma cate un picaj d-ala: “vvvvvvvvvvvjjjj” de aveai impresia ca o sa ia foc de la frecarea cu aerul. Ii contorizam. Uite lista batrana, baltatul pe albastru, albastra mica, “bricusa”, “aardenul” :p, trestia. Pauza de cateva minute. Apar inca 5 dar cand sa pice dispar sfaraind…probabil ceva uliu…care oricum e mic copil, fata de dracul ala de soim.
Intre timp apare si baltatul, deci a scapat si asta.
Sus de tot pistoneaza stolul, sau ce a mai ramas din el, vreo 20 de porumbei. Ma intreb care or fi atletii astia perfecti in musculatura si psihic, care nu au cedat nicio clipa la presiunile lui Peregrinus. Toate deciziile le iau simultan, parca ar fi un singur organism. Sunt elastici, sincronizati perfect, aripile pistoneaza cu nerv, aluneca prin aer. Datorita vitezei foarte mari uneori nu mai dau din aripi, inainteaza ca niste obuze in virtutea inertiei. Inca 2-3 ture de coborare, dupa care ca la un semnal, SA FIE PICAJ. 2 pe acoperis, 8 pe sputnik, vreo 3 pe plasa, unul in gradina si restul pe balcon peste mine.
Asta-i o femeluta din plutonul de foc. Toata admiratia.
Pe sus, in departare, cum e posibil, iar?! – demonul mecanic urmareste un porumbel…
Primesc de la o vecina un porumbel ranit pe care l-a gasit in curte. Ma intreb care din ei o fi, cand il iau in mana observ ca nu-i al meu!
Cat pregatesc electrolitul aud din nou picaj si se arunca prin sputnik Mosu de 2000, Ambasador si inca unul la care n-am mai apucat sa-i vad culoarea pentru ca a ajuns deja in boxa.
Pe langa mine se plimba nepasator caricatura de tardiv pitic, fara inel, iesit la zbor la sfarsitul toamnei. Cauta iar sa dea gaura la sacul cu boabe. Ma priveste cu moaca lui de sobolan zgribulit si nu pot sa inteleg cum a scapat din toata nebunia asta.
Le pun electrolitul si ii chem la mancare pe balcon sa fac recensamantul. Lipsesc 2. Apare in final inca unul in picaj. Se lasa seara.
Ii inchid, lipseste un mascul de 07. La cat de vehement a fost domnul soim, trebuia si tributul…. Plec si iau cu mine porumbelul ranit sa-l duc la vecinul cu celalalt stol, neavand posibilitatea sa-l tin in casa. Ajung la el si-i dau porumbelul intrebandu-l al cui o fi din zona. Il ia in mana si ramane masca: “e al meu!” Nu pot sa inteleg cand a avut timp “robotul” sa alerge atatia porumbei cand el a fost gramada pe stolul meu tot timpul. Sau or fi venit in pereche?!
Discutand despre aventura, inainte sa ma sui in masina sa plec, mai arunc un ochi pe cer din reflex… observam un porumbel inaltat punct care se apropia. Cand si-a strans aripile si s-a aruncat in picaj spre voliera mea imi venea sa sar in sus de bucurie. M-am intors la voliera si am lasat inauntru si masculul de 07 pe care-l credeam pachet in burta soimului.
Parca as fi avut locurile 1,2 si 3 la maraton… este o mare satisfactie cand porumbeii tai lasa cu ochii in soare cea mai rapida vietate de pe Terra si revin acasa in formatie completa.
In filmul asta pe la minutul 4:15 se vede bine genul de fenta in ultimul moment (diferenta este ca “babanu” a facut-o de 4 ori la rand, pe verticala, unde soimul e maestru!)
Un alt film calumea cu atac de peregrin:
Foarte frumoasa aceasta relatare,din aceasta cauza nu pot intelege altii de ce nu ne plictisim cind stam o zi intreaga si ne uitam la porumbei si de multe ori chiar uitam sa mergem si la masa.
LA MULTI ANI si cit mai multe satisfactii in 2009.
pai c spui u nu-i nimik,eu stau in zona d deal si eu tzin inkisi porumbeii iarana.intr-o zi am scapat cateva femel afara(cca 15 k ii am despartiti)si aveau o pofta d zbor k nici nu s-au pus p casa,direct in vazduh.la nici jumatate d minut apar d catre padure 3 siluete,cam mari pt uli ,m-am gandit k or fii corbi. la un moment dat s-au despartit ,ca si lupii la vanatoare.porumbitele mele au avut parte d o “ambuscada” unul le-a fugarit,iar ceilalti doi au prins ca din oala,fiecare cate una……….nu erau uli porumbari,erau SOIMI CALATORI, am prins ziua urmatoare unul cu capcana,culoare alburie,cu varful penelor negiciose,picioare lungi ca la strut,aripi d 1,6m anvergura si gheare d 8 cm.va dati seama c masinarie……..
Doamne ce talent aveti la povestit! Cat am citit am stat cu sufletul la gura, asteptand un final pozitiv pt. porumbei. Si asa a si fost. Tot respectul!!!
Elmocea, soimul nu coboara la capcana din cate stiu. Cred ca ai prins uliu.
Este o mare diferenta intre porumbeii care zboara zilnic si cei care “iti scapa” intamplator la zbor iarna. Acum 2 ani am facut la fel, dupa 3 luni de cusca le-am dat drumu si in 2 zile mi-a ras soimul 6 bucati. Azi au avut sanse mai mari pentru ca zboara de multe zile, au musculatura lucrata si simturile li s-au ascutit. Eu lipsesc cate 2-3 saptamani de acasa, si cand ma intorc si le dau drumu e cel mai rau pentru ca se simte ca au stat inchisi.
Primii 2 atacati azi sunt chiar cei care imi coboara primii din zbor in fiecare zi. Asta spune multe. Masculul de 07 sosit ultimul zboara de rupe si cred ca l-a alergat soimul pana s-a plictisit, pentru ca n-a vrut sa intre in picaj sa-si scada sansele…iar la zbor drept, orice porumbel in forma “face” soimul. Sigur, tine si de inspiratia lor de moment, si de noroc, pana la urma ca si la concursuri.
superb ,am citit cu atata placere incat nu mai auzeam nimic in jur ,acestea sunt momentele de feerie ,descatusare,bucurie fara margini ,aici se contopesc sentimentele si cazi in bratele sublimului,va salut si un an cat mai bun ,cred ca nu se va gasi unul sa intrebe cati porumbei a prins uliul ,sau unde e masculul de 07
superb ati relatat intamplarea…..sa ne mai uimiti cu intamplari din acestea si mereu cu finaluri fericite.ambasador zboara si el cu ei?nu var parea rau daca lar lua uliu??
De toti mi-ar parea rau, dar oricum au sanse mai mari decat atunci cand ii bagam la vreo etapa, fie ea si de viteza. Dupa primele 4 luni din cele 6 ale sezonului de “cod rosu rapitoare”, deocamdata am pierderi 1 din 55. Dupa prima luna de sezon de concurs destui dintre noi au pierderi mult mai mari.
Finalurile nu sunt mereu fericite, pentru ca asa e natura…dar pe alea nefericite le tin pentru mine. As vrea sa formez o familie de porumbei “imuni” la rapitoare, imi ofera o satisfactie mai mare decat niste punctaje care se prafuiesc in arhiva. In ce masura e posibila chestia asta…ramane de vazut in timp.
Pe de alta parte sunt un mare sustinator al zicalei “lasati porumbeii sa zboare”… sa-i tin inchisi 6 luni pe an nu rezist. Ma deprima, la fel cum o fac si acei canari care traiesc toata viata intr-o colivie cat palma.
In Martie cand vor incepe sa adune betisoare si sa cuibareasca, o sa ii privesc ca pe niste invingatori pe cei ramasi. Si probabil multi din puii lor o sa le semene si o sa lase cu buza umflata rapitoarele.
”Porumbelul l-a fentat in ultimul moment.” –in gandul sau : ”pfiu…era cat pe ce sa nu mai reproduc anul acesta! :-)
soimul acesta calator nu mai migreaza???
& cand scoateti o carte cu astfel de povestioare ? imi plac la nebunie!!!
pt. elmocea: am citit intr-o carte despre porumbei si la capitolul daunatori erau descrise 7 specii de rapitoare …..semanand aproape in intregime intre ele…
priviti si aici un clip mai clar despre viteza soimului in picaj:
http://www.youtube.com/watch?v=j3mTPEuFcWk
am vrea tare mult sa faci un filmulet daca poti,ar fi mult mai palpitant.Mult succes in continuare si asteptam si alte episoade.Pe curand
Pentru film iti trebuie camera video profesionala…totul se intampla foarte sus si rapid, cu o camera obisnuita ar iesi ceva slabut.
Cat despre carte…ca sa o scoti trebuie sa estimezi si un tiraj, ori 90% din columbofili considera chestiile relatate aici prostii, sunt convins. :) Nici macar publicatiile columbofile cu articole educative nu au mare cautare…ca vorba aia, mai bine mai cumparam 2 pedigree decat sa invatam mai multe despre porumbei.
Cand o sa le fac pedigree o sa trec probabil si etapele de iarna :))
12 dec 08 – atac de uliu
14 dec 08 – atac de uliu
3 ian 09 – atac de soim
etc
Buna!
Cine urmareste atacurile de Soim, poate constata ca, singura scapare este eschiva, in ultimul moment; si asa soimul o sa repete atacul, mai ales daca este la o inaltime suficient de mare incit sa mai prinda viteza.De obicei, atacurile se opresc undeva intre 150-100 de metrii inainte de sol.In cazuri exceptionale, poate sa urmareasca si sub aceste inaltimi.Este interesant cum de la aceasta ora, nu este plecat acest soim.Cu siguranta inca gaseste destula mincare, doar mai sunt si crescatori care isi lasa porumbeii la zbor.Trebuie stiut si faptul ca un soim, poate sa vada porumbeii in zbor de la aproximativ 10 km distanta.
Frumoasa descriere a acestei continue lupte dintre porumbei si soim.
porumbei.ro
am prins si uli porumbar ,asa k nu are rost sa ma contrazici pt k am fost cu el la un vanator si s-a mirat cand l-a vazut,asa k ……..pofta vine mancand,cum se mai zice….dak i-a fost foame….asta e
alora care nu le plac astfel de antamplari nu sant columbofili.frumos povestit.cred c ar fi nevoie de mult mai multe relatari de genul asta
super relatare
frumoasa relatarea,sa iti traiasca porumbeii si sa te bucuri de ei si de acum in colo.LA MULTI ANI!
O asemenea relatare nu merita numai nota 10*. Eu locuiesc intre dealuri pe strimtorile Somesului si stiu ce inseamna. La multi ani!
<>
1
http://www.220.ro/gbKYEa0aOO/Atac-Soim-Calator-1.html
2
http://www.220.ro/Gso08k5HYr/Atac-Soim-Calator-2.html
3
http://www.220.ro/HOUnPR8cOy/Atac-Soim-Calator-3.html
Felicitari pentru articol!
in primu rand nu am inteles al cui este porumbelu’gasit de vecina ta si in al doilea rad vreau sa va spun ca fenta pe care a facut-o porumbelu in min’ 4:15 nu este fenta,este un infart facut pe moment de porumbel.daca ma intrebati de unde stiu am vazut reportajul tradus in limba romana.La multi ani!!!
Este al celuilalt columbofil care ii zboara odata cu mine uneori.
Mi-e foarte greu sa cred ca in film e un infarct. Adica, porumbelul face infarct si apoi pleaca linistit mai departe? Heh. N-ar fi prima data cand traducerile sunt facute cu picioarele…
Astazi m-am dus hotarat sa ii las la repaus…dar deja erau stransi la iesire si unii la plasa, uitandu-se in sus. Altii se antrenau pe loc dand din aripi. Am zis, hai sa le deschid dar nu ma bag dupa ei…o iesi vreunul? Am deschis si am plecat de acolo. Imediat au inceput sa iasa si pe usa si pe sputnik. Wow, eu ii credeam traumatizati dupa ziua de ieri, dar ei nu aveau nicio treaba… ieseau gramada de se incurcau in aripi. Au ramas inauntru doar vreo 2 puturosi si ‘babanu’ pe care i-am scos eu. S-au inaltat si s-au unit cu ai lui vecinu si cu inca unii care au venit de mai departe. A inceput lumea sa ii scoata iar. Se facuse ditai roiul pe cer.
N-a mai atacat nimeni. Curios e ca erau mai relaxati ca niciodata, iar cand i-am vazut ca la picaj au inceput sa se joace cum fac puii primavara la primele zboruri, am ramas masca. Mai tarziu o parte din ei au iesit iar si au plecat la zbor jucandu-se pana la sol, printre case; nu stiu ce i-a apucat veselia asta. Probabil ca se simt incurajati de atacurile din palmares si li se pare ca toata lumea e a lor :).
interesanta patanie :)
dar in aceeasi masura este si un bun antrenament
bafta
si mie imi ia uliul foarte multi mai ales ca eu stau in zona de deal dar akuma m am invatat minte si iarna ii am inchisi ca nu mai vreau sa mai pierd
super tare shi filmuletzele shi articolul ce noeoc ai putut avea:P ai shi porumbeii ff buni
mama am crezut crezut ca de 1 oara ii prinde :( dar a fost bine:) si la urma am ramas masca cand ai scris ca sa intoris masculu de 07 ….. a fost cel mai tare:) felicitari…….
inca o relatare de maiestru Andrei, mi sa incretit pielea si nu-si mai revine:)) super tare , cu o camera video am putea traii cu totii LIVE aceste relatari…soooper
asta e intretinrea buna a porumbeilor,daca nu aveau era de mult primul savurat
domnule andrei publikati-va aici situl dumneavoastra…… asa un columbofil;) astept situl ;) aici
Foarte tare articolul….
Iar, “se face poster pe peretele custii” a fost ce`a mai tare :))
Site-ul e si la lista… http://www.porumbei.ro/andrei/
Dar nu prea ai ce sa vezi pe acolo. As incerca sa si filmez cate ceva dar e foarte greu sa prinzi momentul, totul se desfasoara fff repede. Intr-adevar, daca filmam masculul ala care a scapat de 4 ori la rand in timp de cateva secunde…era un material beton.
Daca vrei ca atacurile rapitoarelor sa scada in intensitate ,lasa porumbeii liberi toata iarna.Eu cum dadeam drumul la porumbei in cateva minute aparea si uliul de multe ori nici nu se ridicau bine ca ii ataca ,porumbeii se speriau si nu mai ieseau afara.Cred ca uliul invata casa de unde prinde si vine mereu acolo ,atii ataca orbeste .de cand ii tin liberi uliul nu-i mai ia prin surprindere ,iasa la o anumita ora si apoi intra in voliera. Daca ii tii in zona de munte sau langa paduri cel mai bine e sa-i tii inchisii ,uliul cand este in pozitie ideala fata de porumbel in zbor poate sa prinda si pe cel mai bun zburator!
Ai grija pe mine astfel de experimente erau sa ma coste cei mai buni porumbei(zburati fonduri…)
Andrei, ai detaliat asa de bine scena incat parca mi se derula in fata ochilor. Spuneai odata ca iti place foarte mult sa relatezi astfel de intamplari. Ei bine… si noua ne plac foarte mult sa le citim :)
Cat despre “fenta” porumbelului din filmulet, mie mi se pare o franare brusca, deci “infarctul” e, mai degraba, o metafora. Probabil traducerea nu a surpins sensul, ci a fost doar o calchiere.
Am accesat si link-ul indicat la pozitia 9. Incredibila viteza pe care o poate atinge soimul: 242 de mile pe ora, adica 387 km/h. Fantastic!!! Va dati seama cu ce viteza se poate deplasa si un porumbel, fie el aflat si in picaj?!
Da, viteza aceea te lasa mut. Totusi porumbelul nu are un “design” special pentru picaje, de aceea pe verticala soimul l-a ajuns lejer de 4 ori…avantajul porumbelului este ca nu-i poate citi gandurile, si deci il poate surprinde mereu exact cand crede ca gata, l-a prins. Si astfel ii mai si taie din elan.
soimul nu are 1,5 metri anvergura aripilor,astea s prostii,o fi fost barza deghizata de haloween,deci,…..soimul este de marimea lui accipiter,doar ca are aripile mai lungi dar nu de 1 metru si ceva,am tinut in mana mea un soim ,si nici gheare de 8 cm,ghearele nu trec de 5 cm….o fi ceva alien de la ei,din neamul raptorilor,sau asa ceva,elmocea,nu te face de ras,cat despre povesti vanatoresti……..,cam cata experienta are vanatorul tau,cu rapitoarele,de obicei vanatorii nu si irosesc gloantele pe soimi si ulii(sunt protejati),iar vanatorul era dator sa stie acest lucru si sa ti spuna si tie,,iar tu daca esti prins ca ai pus capcana ,si ai prins soim,esti pasibil de pedeapsa,roaga l pe vanator sa ti spuna,daca nu iti scriu eu citat din legea respectiva…..iar soimul rezista mult timp nemancat,nu intra in capcane,decat extrem de rar,ataca in grup doar cand parintii isi invata puii la vanatoare,este monogam,el este in tranzit prin Romania,sta aici doar in ierni mai linistite,ce ai prins tu s ar putea sa fie ori un soim dobrogean (ma cam indoiesc),sau gaia(uliul mare),dar nu falco peregrinus.asta i clar.cat despre vazul lui,el nu vede porumbeii de la 10 km,are intradevar vedere binoculara,vazand porumbeii de la o distanta de pana la 2000 metri,nicidecum 10km,cat despre viteza lui in zbor ramat ajunge la 60-70 km/ora,iar in picaj pana la 375km/ora,deci porumbelul daca este sanatos,bun sportiv,are sanse de 60%,de a scapa de atacul unui soim,cat despre crearea unor porumbei care sa reziste tuturor atacurilor unui soim,nu stiu d le Andrei daca o sa reusiti,si asta pt ca din momentul in care porumbelul isi imbunatateste apararea si soimul face la fel,imbunatatindu si atacul,evolutia carnivore versus ierbivore,la fel rapitoare versus porumbei sau alte pasari,de veacuri se continua intr o stare de egalitate,altfel natura n ar mai fi natura,mama natura creaza un echilibru,ia puneti va o intrebare ,de ce soimul sau uliul f rar ataca un porumbel salbatic,preferand oricand un porumbel domestic,asta pt ca cei salbatici sunt muuult mai adaptati atacurilor decat cei domestici.eu va felicit pt rezistenta porumbeilor Dvs,se vede ca sunt de origine buna si se mai vede ca cel care i ingrijeste ,stie sa si ,,iubeasca,, porumbeii si sa i tina in forma.felicitari si astept si un filmulet,si eu stau cu ,camera ,dar nu reusesc sa l surprind,cand inchid camera atunci ataca,iar pana o deschid….. s a terminat atacul.la mine ataca des accipiter,doar ca sunt destui,zilnic am 2,3 atacuri.sper ca nu am jignit pe nimeni,LA MULTI ANI TUTUROR IN NOUL AN SI NUMAI BINE.cu respect
eu ii am incercat sa fac o Echipa NiNJA cum a fost anu trecut un articol! Am cumparat 2 zburatori de inaltime si am scos vreo 2 care nu ma multumeau! Se inalta puncte si uliul nici macar nu are timp sa se ia dupa ei ca se lanseaza ca sagetile zburand parca pe verticala! II mai ataca uliul dar scapa foarte usor! In anii trecuti era foarte insistent dar nu stiu ce e cu el anu asta…cred ca are mai mult vanat! Inainte venea si la gainile pitice dar acu nici la porumbei nu prea mai vine…
Corect, isi perfectioneaza si el tehnica, dar daca noi ii tinem inchisi 6 luni pe an, ramanem pe loc, si o sa ajungem sa ia porumbeii in 100% din cazuri.
De ce au multi atatea pierderi? Pentru ca unii porumbei stau de generatii intregi numai in matca, nici nu stiu cum se vede pamantul de sus, isi pierd anumite simturi. Bunic, tata, fiu, nepot…toti doar vanduti prin licitatii si ferecati pe viata in matca…de aici rezulta multe pasari care nu-s in stare sa reziste in natura. Multi dintre noi uita de influenta mediului asupra evolutiei diverselor specii.
puia mai insista cu camera video…si eu vreau sa incerc. Mai greu s-o actionez cu manusile…ca-i un frig de-ti crapa maselele.
foarte frumos articolul
lucrul asta il patesc si eu aproape de fiecare data cand dau drumul la porumbei. nici nu ies bine din cusca k si se ia uliul dupa ei….
astept cat mai multe relatari de genul asta
aveti drepate D le Andrei,cred si va doresc toata reusita pt crearea acestei rase,sunt rari oamenii,care si iubesc atat de mult porumbeii,din partea mea aveti toata stima,va doresc muuult suucces,cat despre frig,la noi azi n a coborat de la -7grade,dar incerc.mult succes tuturor
excelent relatat… imi place foarte mult sa urmaresc asemenea atacuri pt ca este foarte palpitant cand aceste pasari minunate scapa de cea mai rapida fiinta de pe planeta… este extraordinar… mai ales cand e cu happy end :P !!! numai bine si zbor la zbor sezonu viitor :P !!!
da mah a facut infart doar sa pacaleasca soimul, si s-a mai dat si introparte, ca a facut infart pe partea cu inima:)):))=))=))…aveti o minte ma:)):))=))
Porumbei.ro a scris: “Stolul s-a intors la 180 de grade in timp ce soimul intra in ei. Din spirala aia nebuna au sarit din stol vreo 10 pasari care s-au raspandit pe tot cerul. Restul de 40 s-au strans ca un roi de albine si s-au intors spre oras. N-am inteles de ce, dar soimul s-a dus tot dupa stol.”
Sa fi “priceput” soimul, cu simturile sale slefuite in mii de ani de evolutie a speciei sale, ca cele aproximativ 10 pasari care s-au “rupt” de stol sunt de fapt 10 pasari “de top” care “rupandu-se” i-au aratat fatis ca sunt atat de sanatoase si pline de vitalitate incat plecand pe cont propriu il sfideaza fatis? Ca sunt atat de sigure pe ele incat indraznesc sa-i “rada in fata”, “spunandu-i” – “uite, ma ofer, vino si prinde-ma daca poti”?
Nu cumva a continuat sa urmareasca stolul deoarece s-a gandit ca ceilalti stau atat de grupati tocmai pentru ca nu se simt in stare sa-l sfideze individual si stau “gramada” deoarece stiu instinctiv ca astfel le cresc sansele (cu cat mai multi cu atat mai bine)? Oare nu cumva soimul a urmarit tot stolul cautand veriga slaba, veriga care, intr-un final, ar fi ajuns sa “ramana de caruta” si nicidecum sa iasa benevol “in fata” sfidator?
Spun asta gandindu-ma la fascinantele filme documentare (vizionate, din pacate, nu live) referitoare la cerbii canadieni (numitii elk) si lupii nord-americani.
Ati vazut acolo cum in timpul urmaririi, anumite animale se evidentiaza din turma, executand “in fata lupilor” un fel de mers extravagant (numitul “dans al elk-ului”, si nu “elanului” asa cum gresit este tradus de cele mai multe ori)?
Aceea este modalitatea prin care animalele transmis pradatorilor aceleasi “mesaj” pe care, personal, cred ca incercau sa-l transmita si cei 10 “viteji” din speta.
Oricare ar fi adevarul – felicitari pentru articol si, chiar mai mult decat atat, felicitari porumbeilor si felului in care sunt crescuti!!!
Interesant punct de vedere, Corbu. Faptul ca unii dintre cei razletiti la inceput erau porumbei batrani (care au mai prins atacuri de soim la viata lor) s-ar parea sa intareasca cele spuse de tine.
Am vazut si eu documentarele de care spui…m-au fascinat mereu, eram nebun dupa ele chiar inainte de a avea primii porumbei. Iar cand am vazut ca se poate asa ceva cu pasarile proprii, m-au castigat iremediabil. :)
pt puia:
eu nu ma indoiesc d c spui tu,dar hai sa fim putin mai realisti.sunt oameni peste 2m inaltime,sunt si supraponderali;porci d 4-500 kg;crocodili d 7-8 m;rekini mai mari decat o balena;d c nu ar fi crescut si soimul asta asa mare?din cate stiu eu o femela poate depasi inca odata dimensiunile unui mascul,…si despre vanatorul acela……..are ani d vanatoare cat nu avem noi doi d viata.asta nu-i poveste vanatoreasca pt k nu-s vanator si a scris cineva k soimul nu coboara la capcana!pai dak e neputincios sa-si procure hrana sau poate era bolnav si nu era apt pt o vanatoare,nu vad motivul d c nu ar veni la o prada “imobilizata”. am mai auzit povesti k nici lupul nu intra in curtea omului,apoi si p mine dak ma ia foamea nu mai am rabdare sa-mi incalzesc mancarea,o mananc rece………….:)))))
Chiar am citit un articol despre soimul calator si pagubele sale in UK. Se pare ca hrana lui de baza sunt exact porumbeii voiajori.
Total off-topic (sau poate nu, tinand cont ca se discuta in esenta despre lupta prada-pradator).
In urma cu cativa ani, la tara fiind in curtea bunicilor am avut parte de o scena care m-a uluit pur si simplu.
Bunicii mei stau pe o ulita pe care se mai afla doar 4 gospodarii de o parte si de alta (casele sunt la o distanta apreciabila una de cealalta).
Fiind toamna tarziu (desi gradinile “culese” demult) pasarile din ograda erau libere iar gainile ciuguleau (probabil pietricele mici) pe ulita.
La un moment dat, fara nici un semn “prealabil”, cocosul a scos sunetul “acela” (sunet pe care-l scot gainile atunci cand anunta prezenta pradatorului aerian, sunet total diferit de cel pe care-l scot pentru a semnaliza prezenta pradatorului terestru – toate speciile au in “repertoriu” astfel de semnale).
Intr-o fractiune de secunda, gaini, rate, curci (caci pasarile cunosc si semnalele celorlalte specii cu care coabiteaza) au disparut care pe unde au apucat.
Toate cu exceptia uneia.
O puica tanara, motata (cu mot din acela mare care acopera ochii astfel incat pasarea aproape ca nu vede mai nimic), a ramas “stana de piatra” in mijlocul drumului (parca-si astepta sfarsitul).
In timp ce o priveam (tin sa precizez ca totul s-a petrecut in cateva secunde, uimitor de repede, maxim respect pentru cei care reusesc sa “surprinda” astfel de scene pe pelicula), de “nicaieri”, razant cu drumul, in toata splendoarea lui, uliul porumbar, cu aripile “desfasurate” si coada “evantai”, a atacat.
In fapt, am avut impresia ca a trecut pe deasupra gainii, depasind-o si apoi disparand printre niste tufe, speriat de prezenta mea.
Mi-am intors privirea asupra gainii tocmai cand aceasta cadea secerata.
Am mers, am ridicat-o si am examinat-o.
Nici un fulg deranjat, nici o picatura de sange, nici o miscare zbuciumata (spasme ale mortii) a victimei.
Nu intelegeam ce s-a intamplat.
M-am indarjit si mai tare si am examinat-o cm cu cm.
Intr-un final am descoperit.
Exact in ceafa (sub mot), acolo unde este situat cerebelul (la specia umana, cred ca si la gaina), era o gaura cat un creion in diametru insa foarte adanca.
Rana “curata”, fatala, precizie de chirurg batran.
Cu ce (cioc sau gheara) si mai ales cum a fost facuta (cand?), ochiul meu nu a putut percepe, atat de rapid a fost totul.
Din documentarele vizionate am observat ca soimul calator este si “mai chirurg” decat uliul, avand pe langa gheare ascutite, cioc ascutit si un “dinte” – in fapt o formatiune situata pe marginile partii superioare a ciocului care se pare ca este determinanta in actul uciderii (cercetatorii afirma a acesti “dinti” – sunt doi, unul stanga si unul dreapta – au rolul de a frange gatul victimei patrunzand intre vertebre.
Fascinanti acesti doi pradatori, adevarati voievozi ai vazduhului.
Cine vede o astfel de scena cu siguranta nu o va uita niciodata!
Nu se poate compara nici cu 10 filme documentare vizionate.
P.S. – scuze daca va fi considerat off-topic postul meu!
Pai imi place sa citesc chestii d-astea! Stiu si eu acel semnal dat de gaini cand apare uliul. Defapt sunt multe pasari care au diferite semnale (mierlele, cotofenele, ciorile gri, etc). Porumbeii cred ca au unul mult mai subtil pe care noi nu-l auzim, pentru ca atunci cand pleaca de pe acoperis, pleaca toti instant la un semnal numai de ei stiut.
Ce ai relatat arata inca odata ca acolo unde si-a bagat omul coada cu selectia exagerata (mot care impiedica pana si vederea), rezulta animale incapabile sa traiasca in afara unui laborator cu paza. Mie imi plac foarte mult gainile alea rustice, zvelte care fug ca dracii si mai si zboara peste orice gard :)). Am avut o rasa de pitice care traiau in semisalbaticie (un vecin avea o gradina parasita plina de vegetatie netunsa de mult si umblau pe acolo). Ma trezeam cu clostele care apareau pe acasa cu pui dupa ele, scosi si crescuti in locuri numai de ele stiute. Si va dati seama ca intr-un cuib de gaina stiut numai de ea se strang oua nu gluma…rezulta o turma de pui.
Eu as dori sa merg tocmai in directia opusa, sa “construiesc” niste porumbei “argint viu” care sa umileasca rapitoarele si sa reziste si altor provocari (sa vina constant de la fond, nu neaparat sa claseze…daca ar si clasa, cu atat mai bine).
Aud de multe ori placa cu “mi l-a luat uliul pe porumbelul favorit”. Bineinteles, fiind favorit il protejezi, nu il scoti la zbor in timp ce restul “lupta”, etc etc. Atunci cand se nimereste sa iasa si el, e primul atacat. Il simte imediat.
Hai sa mai spun ceva. Anul trecut i-am tinut inchisi. Le-am dat drumul cam tot prin ianuarie pentru ca pur si simplu nu mai puteam sa ii vad inchisi. Nu i-a atacat nimic in ziua aia, in schimb o femela de grasa si statuta ce era a cazut intr-o curte si au mancat-o pisicile. Deci, mai mare paguba mi-am produs prin prostia proprie de a-i cocolosi decat mi-am produs acum 2 zile cand cel mai al dracu pradator existent a atacat de 4-5 ori in interval de cateva minute.
Buna!
se pare ca au si soimii un dusman natural, dar omul si-a bagat si aici “coada” rupind un echilibru……
http://www.albertaclassic.net/hawks/hawks.php
In cazurile in care vorbim de anumite trasaturi exagerate la o anumita specie, cred ca nici nu mai mai putem discuta despre “selectie” (in sensul real al cuvantului).
Cea mai dura selectie o face natura in formele “inventate” de ea (relatia prada-pradator si raportul optim mentinut de aceasta, boli, capacitatea unui anumit teritoriu de a sustine un anumit nr. de exemplare dintr-o anumita specie si asa mai departe).
Selectia artificiala poate fi numita, in opinia mea, selectie atunci cand produsii rezultati in urma ei depasesc capacitatile parintilor, devenind din ce in ce mai buni insa neindepartandu-se de “modelul clasic”.
Pt. mine, un porumbel Maria Stuart, un King sau un exemplar din rasa aceea la care incaltatura este atat de mare incat ai impresia ca pasarea are 4 aripi, s-au indepartat atat de mult de “modelul clasic” incat cuvantul “selectie” nu prea-si mai are rolul.
Avand in vedere cele de mai sus, cred ca la voiajori, cu atat mai mult ar trebui colaborat cu “selectionerii” nea’ soimu’ si nea’ uliu pentru a se obtine performanta mult dorita.
Episodul care face obiectul acestui articol, in esenta, este un episod din serialul “selectia naturala – mama tuturor selectiilor”. =)) =))
Nu e vorba de soim in acel articol. Bufnita vultur (Uhu) este dusman al uliului, dar acesta are deja un dusman mai mare si anume omul… deci absenta acelei bufinte de la noi nici nu mai conteaza.
Problema este la soim, care nu stiu ce dusman are. Soimarii mi-au spus ca exact uliul este dusmanul soimului, dar practic nu imi dau seama cum ar fi posibil. Intr-un fel s-ar putea sa aiba dreptate, cand a atacat soimul nu era niciun uliu prin zona. Nu am vazut NICIODATA atac de uliu si soim in aceeasi zi. Dar lasa, prind baietii in continuare ulii pe capete, sa vedem peste cativa ani pe unde mai scot camasa cu soimul. La mine ataca soimul si vara stolul de pui, deci singura solutie e sa fac porumbei mai buni ca el.
Articolul ala mai spune ca poti inregistra pe un CD sunete de bufnita sa ii dai play cand scoti porumbeii la zbor. Mi se pare o aberatie crunta…asta mi-ar mai trebui, sa imi urle bufnite din curte cat sa auda uliul de pe sus. Si cand bagi porumbeii la etapa ce faci, le dai mp3 playerul cu ei?! Ma plictisesc incercarile astea stupide de a te impotrivi naturii.
Pe pagina aia mai spune ceva destul de interesant. Cercetatorii au studiat atacurile de peregrin pe porumbei si din 50 de victime, doar una avea pete albe, pata alba fiind ceva ce deruteaza soimul. Apoi se refera la “pana alba”. Voi ce ati inteles? Se refera la listi sau la baltati?
Buna!
Si eu am citit si vazut in unele documentare ca pana alba (pata, remija) ii deruteaza.Dar practic am vazut ca nu-l incurca de loc, toti Jucatorii de Galati, ai mei sunt cu pene albe si prinde…..nu se intimideaza.
“hawks” se poate referi si la soimi, depinde de context si de cine scrie….ma rog, nu asta e asa de important.
In Germania, spre exemplu, exista in comert un anumit aparat care emite ultrasunete pe o frecventa care deranjeaza rapitoarele, din pacate raza lui de actiune este undeva in jur de 500 de metrii.
Referitor la atacul de soim sau uli, din ce am observat, daca in preajma exista ulii, ei o sa incerce tot timpul sa alunge soimii, atunci cind se intilnesc, mai ales daca teritoriul de vinatoare apartine uliului.Dar, din pacate, datorita rapiditatii cu care se desfasoara atacul de soim, rareori uliul , asta daca este prin preajma, il poate incomoda.
Deasemenea, daca in apropiere sunt cuiburi de ciori (mai ales cioara griva) ele vor alunga tot timpul rapitoarele, mai ales cind au format cuibul si cind au pui.La fel face si corbul, din pacate el este mult mai retras decit ciorile si nu prea il vezi prin oras, decit in trecere.
Intr-un an,chiar am avut un corb, l-a gasit cineva in padure iar eu l-am luat.Se ataseaza f. bine de om, la mine a stat tot timpul in libertate, ma cunostea cind veneam la porumbei si venea la mine sa-l hranesc(ii placea teribil ficatul sau pipota de pui).Am observat ca nu suferea alte rapitoare in preajma si nu de putine ori am asistat la “batalii” intre el si uli.
Dezavantajul este ca , corbul fiind un hot innascut, crea probleme, furind si ascunzind diferite lucruri( chei,monede, chiar si o haina de pe sfoara am gasit in ascunzisul lui) si nu de putine ori a fost “acuzat” de catre vecini. A fost o experienta care a durat un an, in iarna celui de-al doilea, a disparut pur si simplu.
Scuzati off-topicul cu corbul, dar este interesant sa studiezi asa un comportament…..
Foarte interesant, cred ca o sa-i placa relatarea cu corbul si lui… Corbu. :))
Porumbei.ro a scris: “Problema este la soim, care nu stiu ce dusman are. Soimarii mi-au spus ca exact uliul este dusmanul soimului, dar practic nu imi dau seama cum ar fi posibil.”
Exact asta am gandit si eu.
In mod normal, uliul si soimul nu prea au cum sa imparta acelasi teritoriu pe timpul verii.
Uliul prefera anumite zone, soimul altele.
Iarna poate ca da. Soimii aflati pe ruta de migratie ar putea “survola” teritoriile uliilor, ba chiar face o escala pt. a se hrani.
Posibil ca soimii care apar vara pe teritoriile uliilor sa fie exemplare tinere, singure (deci fara pereche) aflate inca in perioada de adolescenta si care hoinaresc in cautarea unui teritoriu si partener.
Continua crestere a populatiei umane la nivel global, poate face insa ca, aceste doua specii sa ajunga la un moment dat sa coabiteze.
In New York exista deja perechi de soimi calatori care cuibaresc pe “crestele” zgarie-nori-ilor si se hranesc cu porumbeii din oras, in timp ce, la cateva strazi distanta, ulii cu coada rosie fac acelasi lucru (cu singura deosebire ca cei din urma mai consuma si veverite, sobolani etc, nu numai porumbei).
Cu siguranta acest lucru nu ar fi fost posibil fara “interventia” omului.
Cine stie, poate peste ani, pe deasupra Herastraului, in capitala, o pereche de soimi calatori vor “ochi” porumbeii de sus, in timp ce o femela de uliu porumbar va baga spaina in ei printre aleile parcului.
Porumbei.ro a scris: “Foarte interesant, cred ca o sa-i placa relatarea cu corbul si lui? Corbu. :))”
Nu numai ca-mi place relatarea si mi se pare foarte interesanta insa am observat si eu, la fel ca d-l Vlad Haradau, ca ciorile grive alunga ceilalti pradatori.
In satul bunicilor mei, singura specie de corvidae prezenta era corbul.
In urma cu cativa ani a aparut din senin o pereche de ciori grive care s-au inmultit.
La inceput, cuibul uliului era la aprox 500 m de casa bunicilor mei (inutil a mai spune cat rau producea), intr-un stejar mare de la marginea padurii.
Acum, conu’ uli s-a retras (“impins” de ciori) mult mai “adanc” in padure.
Cu toate acestea, preferam de 10 ori mai mult “compania” sa (cu tot ce inseamna asta) decat pe cea a ciorilor (care prada cu o “nesimtire” fara margini oua si pui la greu) de au ajuns mamele closti sa stea numai cu ochii pe cer (mai abitir ca soldatii care fac garda la antiaeriana =)) =)) =)) ).
Ok, azi a fost o faza incredibila !!!!!!!!!!!!!
———————————————–
I-am scos ca de obicei si s-au inaltat, au facut niste S-uri, au disparut de vreo 2 ori si tocmai veneau spre casa, destul de jos. Dintr-o data au pornit in directia opusa dar nu au mai facut stol compact ca data trecuta, pentru ca vroiau sa prinda viteza maxima si in stol compact se incurca. S-au pus ca la sah, insirati in 2-3 randuri si au pornit nebuneste. E greu de descris cum se auzea zgomotul turatiilor maxime a peste 100 de aripi, cam ca trenul pe sine. M-am uitat in directia opusa… cine gonea dupa ei? Ditamai femela de soim…
Accelerase puternic, dar era destul de departe de ei, iar lor le sfaraiau aripile…n-au mai facut nicio eschiva, pur si simplu tineau directia drept si in loc sa piarda timp incercand sa se si inalte, accelerau tot mai tare. Era absolut superb. Urata aia accelera dupa ei, iar ei nimic, tineau directia drept inainte cu o viteza cum n-am mai vazut de cand sunt. Nu se modifica distanta dintre ei. Au disparut spre iesirea din oras si n-am mai reusit sa vad nimic.
Am zis Doamne-ajuta si m-am suit pe balustrada sa vad mai bine. Asteptam sa apara porumbei razletiti dar era liniste totala. Trece un minut, trec doua, trec trei…nimic. Tensiunea crestea tot mai mult. Nu stiam ce naiba le-a facut. Cotetul era gol golut, si cerul la fel.
La un moment dat, dintr-o cu totul alta directie apare stolul intreg, tot la nivel mediu, nicidecum inaltat, fara niciun soim dupa ei. Ha-ha, domnu’ soim, multa ****. :))
Pe la padure plana femela de uliu porumbar care probabil vazuse soimul la lucru.
Intre timp au inceput sa iasa porumbeii altor 2 crescatori si sa se inalte. Ai mei n-au mai stat la discutii, tocmai il avusesera pe dracu dupa ei…au trecut printre cele 2 stoluri si buf-buf ca grindina pe intrare. Aici mai au de lucru, mereu rateaza si se incurca in aripi, unii ajung prin curte, altii pe plasa. Oricum in 10 secunde erau toti 50 in boxe si isi curatau echipamentul. Se pare ca au bagat repede la cap ce trebuie sa faca daca apare soimul. Dar sunt convins ca gaseste el o metoda sa-i surprinda iar.
Ma uit pe sus… soimul tocmai accelera dupa stolul celalalt care se inalta, exact cum gresisera ai mei acum 2 zile, descris la inceputul acestui articol. I-a ajuns repede si s-a aruncat in ei…ma asteptam sa vad un picaj nebun. Totul se petreceea fix deasupra volierei mele. Din pacate s-a incheiat repede, chiar la 2-3 secunde dupa initierea picajului, soimul plana cu un argintiu in gheare… M-a cam bulversat, vazand totul asa de aproape. S-a dus cu el spre dealul din apropiere sa-l consume.
Si acum vine partea interesanta. La nici un minut dupa ce s-a asezat la sol sa-l manance, din padure am vazut zburand catre el femela de uliu porumbar. Dupa putin timp am vazut soimul plecand pe deasupra dealului fara nimic in gheare. Si uite asa uliul si-a angajat servitor sa-i prinda porumbei, pentru ca el nu prea poate.
Dupa aceea am vazut zburand spre locul cu pricina si 2 vulturi sau ceva de genu’, nu stiu ce sunt aceia imensi, negri, cu aripi late. Ar fi culmea ca tocmai ei, cei mai lenti dintre cele 3 tipuri de rapitoare sa se aleaga cu prada. Nu stiu ce s-a intamplat acolo dupa copaci.
Asadar, cei care mi-au spus ca imputinarea uliilor duce la inmultirea soimilor au avut mare dreptate. Prindeti fratilor ulii in continuare, sa vedeti cum in curand o sa ia soimul zilnic cate un porumbel. In Marea Britanie sau ceva de genul (nu mai retin unde am citit) multi crescatori s-au lasat de porumbei pentru ca sunt prea multi soimi si le-au terminat porumbeii.
foarte frumoasa relatarea domnule andrei.felicitari!!!!am si io 2 intrebari:care sunt diferentele intre uliu si soim(ma refer cum pot fi cunoscuti din zbor in afara da faptul ca soimul este mai mare)si a 2a intrebare cum poate alunga uliu’ un soim cu toate ca soimul este mai mare???
Nu cred ca soimul este mai mare. Mi se par cam de aceeasi marime. Diferenta in aer este ca soimul are aripile ascutite, seamana cu o randunica mai mare, si e mai negricios. Uliul are aripile rotunjite, e mai rotofei si culoarea e de regula rosiatica-maronie. Cred ca uliul il bate pe soim pentru ca este mai puternic (se pare ca are si gheare mai mari).
Silueta de uliu:
http://www.northamptonshirewildlife.co.uk/images/goshawk.jpg
Silueta de soim:
http://www.chuodaigaku.net/images/falcon-peregrine0047-092703.JPG
Din cate spui se vede ca ai porumbei foarte valorosi dak a scapat de un soim care fiecare stim este cel ami periculos…..si se spune ca in picaj nici o pasara nu o rateaza dar exista si excepti este foarte bine ca le dai drumu in perioada asata pentru ca stiu se invete se se fereasc de (soim .uliu) ……si dak ii lesi mai des afara o sa invete si ami bine sa se apere de repitori.
Buna!
Rapitoarele alea mari, cu aripi late si cozi mai scurte sunt sorecari;ei nu ataca porumbeii, se hranesc cu soareci de cimp si iepuri.Se poate, ocazional sa consume lesuri lasate de alte rapitoare.
In zbor, uliul are aripile mai late decit soimul si coada este deasemenea mai lunga la uli.Soimul planeaza, fara sa dea din aripi,in cautarea prazii, iar cind o depisteaza,incepe sa dea din aripi,marindu-si viteza.Uliul in schimb, planeaza citeva secunde, dupa care da din aripi, deplasindu-se putin,apoi iar planeaza si tot asa, pina isi depizteaza prada,atacind-o in picaj si urmarind-o de multe ori printre case sau blocuri, ceea ce soimul nu face decit f.f.f. rar.
Si eu am constatat ca porumbeii de culoare rosie sau nuante de rosu, sunt atacati mai frecvent de rapitoare.
Ceea ce spunea dl. Corbu despre ciorile grive, este adevarat, sunt niste hoate fara pereche, fura puii de gaina sau ouale la greu.
Am observat deasemenea ca iarna ciorile in general ataca chiar si porumbeii, mai ales pe cei care nu tin stolul;intr-o iarna chiar am asistat la un astfel de atac, pur si simplu l-au “batut” la sol, dupa care si-au disputat prada.
Ceea ce se intimpla, atunci cind sunt prinsi uli in capcana este ,dupa parerea mea ceva de genul:se creaza un gol, un teren de vinatoare care nu mai are stapin.Cei care isi vor disputa acest teritoriu vor fi ori un soim, ori alt uli.Daca vine alt uli, o sa fie unul care pina atunci, probabil, vina in padure, deci mult mai agresiv si mai versat(el vinind mai mult pasari salbatice care sunt la fel de versate).Se poate deci sa fie in defavoarea porumbeilor…Daca vine un soim si revendica terenul, chiar e de rau.In comparatie cu uliu, soimul o sa produca pagube mult mai mari, mai ales in perioada in care are pui.Uliul, in acea perioada vineaza mai mult in padure, sunt pasari multe vara……pe cind soimul….el adora porumbeii, iar atacurile lui au un procent de reusita mai mare decit cele ale uliului.Deci ar trebui sa ne gindim mai bine, inainte sa prindem ulii….parerea mea, se poate sa ma insel.
Daca pe timp de iarna, soimul a ramas sa vineze, inseamna ca inca are ce minca, singurul lucru sa-l faci sa plece este sa inchizi porumbeii, altfel o sa se invete si o sa stea tot timpul, de prins o sa prinda pina la urma, mai ales ca o sa se specializeze in vinatul voiajorilor sau al altor porumbei de zbor.Din cite am observat, are tactici diferite si le adapteaza functie de necesitati.Invata al naibii de repede……
pentru pasionatii de pasari de prada ii indrum sa viziteze acest forum:
http://www.vinatorul.ro/public/forum/
sa vedeti ”tocana” de discutie aici mai ceva ca la noi, ghiveci :-)
imagini cu pasari de prada asemanatoare: soimul dunarean
http://bp1.blogger.com/_1JpSOk9w9sE/SFeeCjvKWmI/AAAAAAAAAQ4/wYeTqvCkBqE/s1600-h/falco+cherrug+soimul+randunelelor+aproape.jpg
http://www.asm.md/administrator/imagini/noutati/p580_memb.jpg
vinderelul: o scumpete de pasare :-)
http://farm3.static.flickr.com/2064/2532478046_3908ede790_o.jpg
uliul pasarar:
http://www.vinatorul.ro/images/poze/uliu.jpg
http://mynpigeons.3x.ro/files/uliu.jpg
dupa forma si culoare am crede la prima vedere ac nu se deosebesc cu nimic unul fata de altul dar dupa denumirea lor in latina da.
Eu sunt pasionat de pasari de prada , imi plac cele…moarte.
sorry ….rectific….sus un soim dunarean ultimele doua imagini uliul pasarar si uliul porumbar ….iar pe forum dati clic pe vanatoare cu pasari de prada ….gasiti acolo toate soiurile de pasari de prada si ceva creat mai nou de om….un hibrid
http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewforum.php?f=34
uitati si aici o povestioara frumoasa:
http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=34&t=3064
hmmm….poza si stilul in recunosc….cine sa fie oare??? :-)
Raspunsul putin mai jos pe acel topic :p
Intru uneori pe acolo. Hibridul ala iti da fiori. Am inteles ca la concursul de soimarit, el a iesit locul 1 cu 3 capturi din 3 atacuri, singurul cu rata de succes 100%. Brrrr.
A nu se intelege ca sunt pasionat de rapitoare. Nu. Sunt pasionat de natura si echilibru, selectie naturala si porumbei.
D-l Vlad Haradau a scris: “Am observat deasemenea ca iarna ciorile in general ataca chiar si porumbeii, mai ales pe cei care nu tin stolul;intr-o iarna chiar am asistat la un astfel de atac, pur si simplu l-au ?batut? la sol, dupa care si-au disputat prada.”
Citind aceste randuri mi-am amintit de o “scena” vazuta in urma cu vreo 2 ani.
Dimineata frumoasa de vara (cred ca era luna iulie), ora 8.00.
Ma indreptam ca in fiecare zi spre serviciu si treceam prin parcul Izvor.
Coboram intentionat la statia de metrou Izvor si “tranzitam” parcul (desi imi lua mai mult sa ajung la serviciu) tocmai pentru a-mi oferi in fiecare dimineata cateva minute de liniste si pace sufleteasca, a-mi clati ochiul si a ma bucura de “natura” (cei cativa copacei din parc, flori, iarba, mierlele care umblau pe alei, vrabii, …. si nu in ultimul rand, stolul de porumbei care se hraneau pe “pajiste” – intre care incercam de fiecare data sa identific cateva exemplare care salasluiesc pe institutia in care-mi desfasor activitatea si care aveau o culoare “mai speciala”).
Parea o dimineata ca toate celelalte.
Mergeam linistit cand, deodata, aud zgomot de aripi si, razlet, cate un croncanit.
Instantaneu privirea s-a indreptat catre cer.
Ce mi-a fost dat sa vad …..
Un stol de ciori grive, cred ca erau parintii si puii adolescenti, urmarea ceva.
Ceva ce tragea de fiecare muschi al trupului sau in incercarea disperata de a scapa cu viata.
Vanatoarea se desfasura intr-un stil foarte organizat, aveai impresia ca vezi o haita de lupi “aerieni” in actiune.
Un individ ataca in “rafale” scurte si violente.
Doi indivizi flancau victima zburand aproximativ paralel.
Alti doi indivizi zburau “in formatie” in spatele atacatorului, inlocuindu-l pe acesta (deci, inlocuindu-se intre ei) la intervale scurte de timp.
Totul se desfasura (extrem de ciudat) in linie dreapta.
Nici un viraj stanga-dreapta, nici o eschiva a victimei, doar inainte cu toata viteza.
Cine cunoaste parcul Izvor stie ca “relieful” acestuia iti pemite sa “vizionezi” o astfel de scena “in toata splendoarea ei”.
Va intrebati poate ce specie de pasare era urmaritul.
Ei bine, era un biet pui de gutan.
Probabil “saltat” din cuib de stolul de ciori.
Daca ar fi fost un adult, ciorile cred ca nici nu mai porneau in urmarire.
Porumbelul le-ar fi ras in fata insa acest micut efectiv era “orbit” de groaza.
Nu incerca sa faca nimic altceva pentru a scapa decat sa zboare drept inainte cu motoarele la turatie maxima.
Probabil ca nu era capabil sa foloseasca copacii sau chiar oamenii, in avantajul sau. Nu stia cum sa faca asta. Nu avea experienta.
Nu stiu cum s-a terminat totul deoarece “cortegiul” a disparut printre blocurile care “marginesc” parcul pe o latura.
Sunt aproape convins ca sfarsitul a fost tragic pentru micut.
Inteligenta, avantajul numeric, …. totul favoriza ciorile.
Selectia naturala isi juca rolul insa, spun cu mana pe inima ca (desi nu sunt de acord, in principiu, cu asa ceva), daca ar fi doborat puiul in spatiul parcului, cu riscul de a intarzia la serviciu, l-as fi salvat si l-as fi dus acasa pentru “oblojire”.
O alta intamplare este cea care m-a facut sa privesc aceste pasari (ciorile grive) cu mult mai mult respect (atunci cand vine vorba de inteligenta lor si capacitatile lor ca si pasari de prada), insa aceasta este total off-topic nefiind implicat nici un porumbel ori soim.
Porumbei.ro a scris: “Hibridul ala iti da fiori. Am inteles ca la concursul de soimarit, el a iesit locul 1 cu 3 capturi din 3 atacuri, singurul cu rata de succes 100%. Brrrr.”
Se poate da un link la care sa ved hibridul sau citi despre el.
Sunt foarte curios si intotdeauna fascinat de hibridarea la pasari.
Multumesc mult!
Si eu sunt pasionat de pasarile de prada, dar ……IMPAIATE. Tare m-a mai durut inima cand mi-a luat cate un pui vara asta. Din cauza lor tin porumbeii inchisi din noiembrie pana la sfarsitul lui martie. Si totdeauna ii prinde pe cei mai buni sau care iti sunt mai dragi. Cineva imi spunea sa nu ma atasez in mod deosebit de vreun porumbel ca atunci cand ti-l prinde vreo rapitoare suferi foarte mult. Cum sa nu…cand eu ii iubesc pe toti.Uitati-va si voi http://porumbeivoiajoricrysty.webs.com/index.htm
Hibridul este prin mai multe topicuri, asta fiind unul din ele (si cu poza) :
http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=34&t=4718
Sper sa nu ajunga asa ceva prin Romania.
frumos povestit fff placut si asa e cum a zis andrei daca nui lasi sa zboare si le dai drumul cind si cind sunt pierderi enorme daca zboara zilnic numai care fac greseli si nu rezista cad prada dar cei care inteleg ca nui poate lua soimu daca se duc in linie dreapta asa vor face cit o sa traeasca o sa se piarda in inaltul cerului fara doar si poate si fara a se uita in urma si va fi sigurpe ce face nu credeti?dar asat se invata pin experienta si piaerrderi
veniti in dr tr severin sa vedeti la fiecare zbor de porumbei cel putin 1sau 2 atacuri de soim calator. cresc zburatori de severin si am pierderi foarte mari an de an in fata soimului. din experiantele si momentele traite uitanduma la atacurile soimilor nu cred ca experienta isi antrenamentul porumbeilor au vreun castig in fata soimilor mai degraba varsta si experienta soimului isi spune cuvantul. mai eficace la vanatoare cred ca este femela la soimi, fiind mai mare decat masculul. capcane pentru soimi?……………..nu prea cred. daca are cineva vreo idee o atept. dar repet pt soim nu pentru uliu porumbar.
Multumesc porumbei.ro.
Auzisem si eu cate ceva despre acesti hibrizi intre cele doua specii.
In tara nu ar putea ajunge decat adusi de vr-un soimar care nu cred ca ar indrazni sa vaneze cu ei porumbeii columbofililor (sau, …., cine stie?).
Eu sper doar sa nu scape in natura. Au mai scapat ei oamenii si alte specii si au facut dezastru in zonele respective. De pasarile soimarilor nu mi-e frica si chiar as avea curaj sa-i provoc la o vanatoare pe stolul meu peste un an sau doi. Sunt pasari tinute in casa, vaneaza mai rar decat unul salbatic si se antreneaza pe prazi uneori ranite sau handicapate voit (remije smulse din aripa)…si care nici nu beneficiaza de o arma de baza, avantajul stolului.
Cat timp porumbeii mei se antreneaza cu varianta salbatica, mult inraita care daca nu mananca moare…ar trebui sa n-aiba probleme cu unul dresat care sta la caldurica.
Si daca ar scapa in libertate un astfel de hibrid rezultatul ar fi zero.
Un hibrid este (in cele mai multe dintre cazuri, aproape 100% – desi personal stiu pasare hibrid intre doua specii care era, culmea, fertila si a avut urmasi imperechindu-se cu pasare apartinand uneia dintre speciile-parinte) infertil, deci nu poate avea urmasi.
De asemenea isi gaseste mai greu pereche apartinand uneia sau alteia dintre speciile din care provine si deci mult mai greu va pune stapanire pe un teritoriu.
In opinia mea, un astfel de hibrid ar fi sortit pieirii intr-un timp foarte scurt sau, daca ar supravietui mai multi ani (poate murind chiar de moarte naturala), nu ar face mai mult “rau” decat un individ dintr-una din speciile din care provine.
Cam ai dreptate, am uitat de ipoteza ca hibrizii intre specii nu prea sunt fertili.
multumesc foarte mult pt raspuns domnule andrei
Soimul hibrid in actiune:
http://www.flickr.com/photos/odinseye8/297495548/
Viorele tu nu stiai ca prinderea in capcana a uliului cat si a soimului este strict interzisa de legislatia din Romana?
Valabil si pentru voi, restul columbofililor…
Mai sadici frustati, lasati rapitoarele in pace, ele au fost lasata de Dumnezeu cu un scop clar si la locul lui.
Ajunge-var Karma din urma !
FELICITARI PENTRU ARTICOL,ANDREI!
Mi se pare normal sa fie apreciat un astfel de spectacol,in care au egalitate de sanse atat soimul,respectiv uliul,cat si porumbeii,care se afla deja la inaltime.
In schimb mi se pare cruzime pura,100%,tactica dresorilor de rapitoare care elibereaza soimul,ii permit sa urce in inaltul cerului, unde nu mai asteapta decat startul si abia apoi lanseaza la sol un amarat de porumbel cu sanse 0 de a scapa,avand moartea deasupra,asta poate confirma orice columbofil.Ar putea la fel de bine sa-l arunce deja mort in aer..
Si, culmea, singurul lucru care li se pare barbar in aceasta ecuatie este pretul ridicat al voiajorilor-momeala,conform comentariului de mai-jos :
“Nu stiu in Romania, dar aici un porumbel mesager il gasesc de la vreo 35 de euro in sus…. O barbaritate mi se pare. Si pe de alta parte idea de a vina doar prazi lansate, oricat de spectacular ar fi, a ajuns sa ma plictiseasca”
si pe mine ma dispera uli,pana anul acesta nu ii inchideam iarna insa acum am facuto,si de craciun am fost acasa si mi s a facut mila de ei asa ca am zis sa le dau drumu cat stau eu acolo, rau am facut,pana la 12 mi a luat 2. acum nu le mai dau drumu pana la primavara
Normal ca ti-a luat…eu ce tot incerc sa spun in articolele astea, ori inchisi nonstop ori liberi zilnic. Altfel e masacru.
Stai si tu inchis intr-o camera 2 luni, baga mancare fara sa faci nicio activitate, si apoi ia-te la intrecere cu unul care face zilnic 1 ora de jogging si vedeti care pe care.
Cat despre soimari, vom reusi cu greu sa discutam si sa ne intelegem. Eu m-am convins dupa ce am citit raspunsul lui eagleman aici: http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=34&t=3064&start=30
Unii sunt incapabili sa inteleaga pasiunile celor din jur, li se pare mereu ca ei sunt cei mai destepti, cei mai frumosi si doar ce le place lor e “valabil”.
Asa apare o afirmatie caraghioasa de genul “porumbeii sunt inferiori rapitoarelor din toate punctele de vedere”. Tocmai i-am demonstrat ca se inseala amarnic.
Daca merge totul cum mi-am propus, il invit in 2-3 ani cu rapitoarea lui la stolul meu sa vedem cine-i “mai superior”.
Pentru iubitorii de rapitoare :acest site este pt. porumbei ,rapitoarele sunt dusmanii porumbeiilor si columbofililor e normal sa nu suportam aceste pasari.Nu stiu ce aveti de obiectat ,pe situl despre rapitoare nu cred ca va injura vreun columbofil.
“chiar nu ne putem gandi serios sa-i punem la punct pe nesanatosii astia?
cat de redus pe scara valorica poti fi sa indragesti mai mult o pasare banala si pe toate drumurile cum sunt porumbeii, comparativ cu o rapitoare ?”
Acesta este mesajul postat de un soimar care-si spune eagleman pe un site “soimaresc”.
Probabil nu-si da seama prostu ca el e ultimul pe scara evolutiei
Aia nu-i nimic:
http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=34&t=3064&start=30
mama mia ….eagle-man …
”’Columbofili = Melteni, nici o indoiala !”’
doar gandindu-ne la sumele ce se aloca pentru achizitionarea unui porumbel …..zeci de mii de euro…..poate aveti si voi asemenea sume dar doar pe la arabi!
haideti sa ne logam toti pe acest forum http://www.vinatorul.ro/public/forum/index.php si sa-i aratam domnului respectiv cine suntem ….
sau mai simplu sa-l lasam pe PUIA sa vorbeasca cu dansul! :-)))
domnule andrei nu va mai enervati degeaba ….nu vedeti paradoxul? dumneavoastra columbofil si iubitor de natura sunteti logat pe acel forum din anul 2005
cetatean
Membru din: 05 Oct 2005, 00:35
Loca?ie: Romania
iar domnul eagle ….om invarsta …si am impresia ca a imbatranit degeaba [unde va este intelepciunea?] si mare pasionat de vanatoare este logat din 2007 :-)
eagle-man
Veteran
Membru din: 22 Feb 2007, 16:23
Cred ca o las balta, pentru nu-s genul de oameni cu care imi place sa discut. Vor sa li se dea dreptate si daca spun ca cioara e alba. Timp pierdut…
Mister eagleman vorbeste acolo despre echilibru natural.
Am impresia ca nu cunoaste foarte bine sensul cuvantului si tot ce implica aceasta.
Hallo !
Andrei , anexez aici raspunsul meu de pe Situl soimarilor :
sincer , sint foarte dezamagit de cursul discutiilor pe acest topic , daca in acest mod se intelege rezolvarea divergentelor dintre soimari si columbofili va anunt ca ati adoptat o directie total gresita !
Pe Dl. Andrei pentru care am toata stima si respectul , l-am invitat cu ceva timp in urma pe forumul nostru in vederea discutarii in termini amiabili a acestor divergente in speranta gasirii unei sau unor solutii benefice atit pentru soimari cit si pentru columbofili.
Intrebarea pusa de Dl. Andrei , soimarilor ? specialistilor , a fost daca exista o cale realizabila , practica ,de reducere a pierderilor de porumbei calatori vizavi cu pasarile de prada ?
Domnilor , acest lucru nu se rezolva in felul adoptat de unii dintre dumneavoastra ? prin atac si jigniri etc , ci prin discutii , incercind prin acestea sa invatam unii de la altii !
Stim cu totii ca situatia dintre cele doua parti este extrem de tensionata si sensibila , tocmai de aceea ar trebui sa ne dam silinta cu totii sa ajungem la discutii constructive pentru ambele parti si sa nu cascam si mai tare prapastia deja existenta !
La fel stim cu totii ce inseamna sa pierzi obiectul pasiunii dintr-o cauza oerecare , de cele mai multe ori din necunostiinta de cauza , sau ma rog si din alte cauze , indiferent de pasiunea pe care o avem fiecare , deci nu-si are aici rostul sa comparam pasiunile intre ele , ci din contra acestea trebuie respectate pentru ca la rindul ei si pasiunea noastra sa fie respectata !
Nerespectind pasiunile altora dam dovada ca nu stim ce inseamna ? a fi cu adevarat pasionat de ceva !
Numai respectind obtinem si respectul din partea adversa !
Salut
Andrei .
Multumesc pentru sustinere, Andrei. Incerc sa nu mai intervin acolo pentru ca mi-e clar ca nu se poate discuta. A-mi batjocori hobbyul, pasarile, este mai rau decat a ma jigni pe mine si nu accept asa ceva. Am alte lucruri mai bune de facut in timpul meu liber. N-a fost capabil nici acum sa-mi insire acele “toate capitolele” la care porumbeii sunt inferiori rapitoarelor. A arunca vorbe fara acoperire e extrem de simplu, iar cand vine momentul sa le sustii cu dovezi, e mult mai greu, si schimbi subiectul. Orice ignorant fara hobby poate face asta iar discutia cu astfel de persoane ma plictiseste. Greseala mea a fost ca am crezut ca toti soimarii sunt ca tine, Sergiu sau Viktor. Daca ai calitati de administrator pe acolo, te rog sa stergi topicul. Multumesc!
Andrei Keszeg:
Hallo !
”Numai respectind obtinem si respectul din partea adversa !”
catre mess 87: da asa este , aveti perfecta dreptate, am observat ca domnul eagle-man NE-A UMPLUT DE RESPECT PE FORUMUL DUMNEAVOASTRA!!! facandu-ne cum a crezut dansul ca este mai de cuviinta din partea domniei sale; caracterizandu-ne drept : oligofreni, melteni….etc.! rusine pentru un domn de varsta sa!!!
agvps-ul stie ce fel de membrii educati are?
stiu ca dombniile voastre aveti legi mult mai aspre pentru a detine si a creste aceste pasari de prada in captivitate, tare curios asi fi cati dintre dumneavoastra, logati pe acel forum cu gura mare [si nepoliticoasa] respectati acele legi , de unde va procurati hrana vie, in ce conditii , cum ii scoateti dumneavoastra la un ”pasaj de vanatoare in perioade de prohibitii”.
”porumbelul o pasare banala”….sa vedem : NOI- suntem peste 10 mii de columbofili inscrisi in federatii in tara noastra …..in lume poate milioane…..VOI ….nu v-am gasit pe niciunde ……..NOI- avem nenumarate site-uri , bloguri , forumuri dedicate acestui minunat hobby….cu peste 2000 de accesari zilnice in romania….cel international peste o suta de mii de accesari zilnice….. VOI cu ce va laudati ??? am scris pe google ”soim” si mi-a aparut un amarat de articol pe wikipedia ….doar atat??? NOI – creste o pasare ”banala” simbol al puritatii, al sfinteniei , al drogostei …..VOI…..ucideti cu sange rece pasari nevinovate!!!
Hallo bogdan s 5: ,
intr-adevar legile privitoare la detinerea si cresterea in stare de captivitate a pasarilor de prada , vinatoarea cu acestea etc. sint foarte aspre si este bine asa , in felul acesta nu poate oricine sa detina astfel de pasari , prinderea si uciderea acestora , fiind aspru pedepsite , vinatoarea cu acestea nefiind posibila decit dupa depunerea unor examene grele care includ atit examenul de vinator cu arma cit si examenul de soimar, soimaritul avind in coseciinta aceleasi legi care sint valabile si cazul vinatorii cu arma de vinatoare , incalcarea acestora , de exemplu prin practicarea vinatorii cu pasarea de prada in perioade interzise este pedepsita ca atare.
Cu alte cuvinte este nevoie ca viitorul soimar sa posede cunostiinte serioase in ambele domenii , platindu-si ca vinator si soimar darile obijnuite catre stat.
Deci din acest unghi de vedere trebuie privita relatia pasari de prada , soimar si soimarit !
Hrana necesara pt. pasarile de prada este compusa la cei mai multi soimari in proportie de 80% din pui de o zi ( reprezinta baza hranei in soimaritul modern ! ) , proveniti de la ferme avicole , puii fiind deja gata congelati si impachetati in cartoane corespunzatoare.
Restul de 20 % provin din minicrescatoria proprie si se compun de obicei din prepelite japoneze , pui de gaina mai mari , soareci si sobolani de laborator si doar in procentaj f. mic din porumbei normali de obicei cumparati la pietele de pasari , hranirea pasarilor de prada cu porumbei calatori pot sa va asigur este pur accidentala .
Referitor la cel de-al treilea punct al dumneavoastra , trebuie sa va dau dreptate acolo unde spuneti ca numarul columbofililor la nivel de tara si international este mai mare decit cel al soimarilor , asta nu inseamna insa ca soimaritul este inexistent , din contra este foarte existent pe toate continentele cu situri, bloguri si forumurile de rigoare etc., soimaritul in sine fiind mult mai vechi din punct de vedere istoric decit columbofilia , lucru care cred ca va este deja cu siguranta cunoscut.
Daca numarul soimarilor nu este atit de mare ca al columbofililor acest lucru se datoreaza motivelor enumerate de mine la inceputul textului.
Este normal sa va apara pe Google doar un amarit de articol pe wikipedia introducind spre cautare cuvintul ? soim ? , incercati cu ? soimarit ? , ? vinatoare cu pasari de prada ? , ? vinatoare cu soimi ? etc . in cazul acesta o sa obtineti cu siguranta mai multe articole , dar nu atit de multe ca in cazul folosirii unor cuvinte in limba germana sau engleza ca de exemplu :
? Falknerei ? , ? Beizjagd ? , ? Falkenjagd ? , ? Falconry ? etc. , deoarece soimaritul in Romania este o aparitie mai recenta , la fel ca si forumul soimarilor .
Referitor la ultimul punct – VOI ?ucideti cu singe rece pasari nevinovate , va asigur ca in acest punct va inselati amarnic , deoarece vinatoarea cu pasari de prada este cel mai curat si mai etic gen de vinatoare !
Sper ca am raspuns multumitor intrebarilor dumneavoastra si sint dispus sa raspund si in continuare intrebarilor columbofililor din tara atita timp cit discutiile o sa fie purtate pe un ton civilizat si respectuos , prin aceasta sper si incerc sa clarificam cit de cit problemele columbo ? soimaresti , in speta problema porumbel calator ? pasari de prada .
Cu respect !
Andrei Keszeg ? Germania.
Din punctul meu de vedere, discutia a luat-o intr-o directie gresita. In ceeace priveste faptul ca sunt mult mai multi columbofili decat soimari, este si normal…si porumbeii se intalnesc mult mai usor decat rapitoarele. Facand o paralela, si pasionatii de fotbal sunt intr-un numar atat de mare, incat columbofilii prin comparatie sunt inexistenti…asta pentru ca toti copiii joaca fotbal pe maidan, si e greu sa treaca fotbablul pe langa tine fara sa-l indragesti.
Iar cu directia in care merge societatea…in timp o sa fie tot mai putini columbofili respectiv soimari, deci ar fi inteligent sa ne respectam pentru ceeace suntem si sa ne intelegem.
Hallo Andrei ,
de acord cu tine , iar cei ce nu inteleg sau nu vor sa inteleaga acest lucru fac o mare greseala , viata este dintr-un anumit punct de vedere destul de scurta si ar fi mare pacat s-o irosim prin vorbe desarte, este mai inteligent sa inveti in acest timp cit mai multe si sa te bucuri in conseciinta mai tare de ea , mai ales daca timpul irosit pe vorbe si gesturi nepotrivite este platit cu viata de o groaza de pasari , atit porumbei cit si pasari de prada !
Imi pare nespus de rau ca discutiile pe forumul nostru au esuat in mod jalnic , am fost in concediu in tara si am incercat sa tin de acolo cit de cit legatura prin internet atunci cind a fost posibil , dar se pare ca n-am fost destul de vigilent – a fost totusi un inceput.
Am sa incerc sa salvez ce se mai poate , respectindu-mi promisiunea data pe forumul tau , deci domnilor, cine are intrebari referitoare la relatia porumbei voiajori – pasari de prada sa intrebe am sa incerc sa va raspund intr-un mod cit mai multumitor !
Cu respect
Andrei.
D-l Andrei Keszeg a scris: “….va asigur ca in acest punct va inselati amarnic , deoarece vinatoarea cu pasari de prada este cel mai curat si mai etic gen de vinatoare !”
Daca este permis pe acest forum, as vrea, daca se poate, sa detaliati putin aceasta afirmatie.
De ce spun asta?
Ca tot omul interesat de pasari (de fapt, mai mult decat interesat) am incercat sa gasesc cat mai multe informatii despre soimarit.
Iata asa, destul de usaor am ajuns la filmuletele de pe youtube.
Ce-am vazut acolo?
Pai printre altele am vazut unele secvente cu soimari care, prin modul in care vanau, nu ofereau nici o sansa prazii (de cele mai multe ori porumbei dar uneori si cate o rata sau alta pasare). Teoria ca teoria dar se pare ca practica …. lasa de dorit.
Nimic din ceea ce se petrecea acolo nu imita (macar firav) ceea ce se petrece in natura.
De aici si fireasca intrebare – oare-i chiar atat de curat si etic genul acesta de vanatoare?
D-voastra pareti a fi un partener de dialog foarte informat si cred ca-mi puteti oferi informatiile necesare.
P.S. – pentru a nu se intelege gresit postul meu, imi place sa ma autointitulez “ornitolog amator” deci iubesc (porumbeii) si respect (rapitoarele) aceste pasari, neaflandu-ma in vreo “tabara” (gasesc fascinante atat columbofilia cat si soimaritul).
Daca tot suntem pe aceeasi lungime de unda si in afara columbofiliei, ma intreb daca ai luat cartile astea:
http://www.shopsor.ro/pasari-carti__28_34_ro.html
Daca da, a 3-a, cea cu ariile merita? Cam ce contine?
Daca intrebarea imi era dresata mie:
– am cumparat determinatorul ilustrat (mai aveam unul dar il doream si pe acesta), merita toti banii;
– am cumparat indrumatorul de protectie a pasarilor (pentru sotia mea care este incepatoare in ale ornitologiei iar aceasta carticica este destul de utila in aceasta faza);
– nu am cumparat (pentru ca nu era atunci cand am fost eu) cartea cu ariile. Cat de curand merg din nou si o voi cumpara. Nu stiu exact ce contine aceasta insa eu mai am una care trateaza cam acelasi subiect iar acolo sunt harti cu zonele cele mai bogate in populatii de pasari, rute de migratie, teritorii de reproducere sau iernat pentru diverse specii de pasari (sau familii) etc. Probabil ca aceasta contine cam aceleasi lucruri insa are avantajul ca, fiind editie noua, este actualizata.
Da, pe tine te intrebam. Multumesc. Cred ca le voi lua si eu. Chiar zilele astea m-am ocupat putin de mierlele din gradina (turdus merula) care-s niste pasari ce-mi plac la nebunie atat ca aspect dar mai ales ca “melodie”, in serile de primavara. Nu stiu daca-mi ofera si informatiile astea ghidurile, dar as vrea sa le ajut cumva macar iarna…zilele astea le-am vazut ciugulind strugurii ramasi neculesi si merele cazute pe sol, inghetate…le-am dat mere proaspete si au mancat dar probabil exista alte chestii mai bune pentru ele. La fel de mult imi plac pitigoii…si am mai identificat destule “pasarici” noi prin gradina si nu stiu cum le cheama.
Referitor la denumirea speciilor intalnite, determinatorul ilustrat iti va fi extrem de folositor.
Are imagini concludente plus cateva cuvinte despre respectiva specie (denumire populara/stiintifica, areal, caractere morfologice etc).
Cuprinde speciile de pasari intalnite in Europa (putine nu se intalnesc si in tara noastra).
Indrumatorul ofera informatii despre hranitori (in special iarna ajuta pasarile extrem de mult, cuiburi care pot fi instalate prin gradini si paduri – pentru pitigoi sunt excelente – etc).
In opinia mea, aceste carti merita cu prisosinta sa stea in biblioteca tuturor iubitorilor de pasari mai ales in cea a unui columbofil.
Ca un pont, determinatorul ilustrat ofera pentru fiecare specie o imagine din lateral (in cazul speciilor care prezinta dimorfism sexual sunt ilustrate atat femelele cat si masculii si uneori si pasarile juvenile), o imagine a pasarii in zbor (de asemenea, daca este cazul, atat pentru femela cat si pentru mascul), plus, foarte important, o imagine (unicolora – negru) cu silueta pasarii in aer (in cazul rapitoarelor, aceasta ajuta extrem de tare la identificarea speciei atunci cand se afla in vazduh iar detaliile sunt insesizabile).
Super!
http://www.flickr.com/photos/73882025@N00/2271771995/sizes/o/
Salut tuturor !
In speranta ca ati epuizat injuraturile la adresa mea, revin pe forumul vostru pentru a-mi cere scuze tutror columbofililor care s-au simtit jigniti de afirmatiile mele atat la adresa lor cat si referitore la hobby-ul indragit.
Insa nu imi voi cere scuze nici unui om care a ucis, tortureaza sau continua sa faca acelasi lucru la adresa unor pasari salbatice, care ucid pentru ca acesta este datul lor de kilioane de ani.
Recunosc, sunt o persoana care se aprinde repede uneori in discutii.
Cum iubiti voi porumbeii, la fel apreciez eu rapitoarele.
Nu mai vreau sa intru in controversa care cum sunt mai bune, frumoase, spectaculoase etc, pentru ca nu iesim nicaieri astfel.
O singura rugaminte am, nu mai ucideti sau torturati, este, crud inuman si in nici un caz eficient pentru poruimbeii vostri, nu mai vb. ca este si ilegal.
Sa stiti ca in locul rapitoarelor ucise de voi, apar altele care gasesc terenul liber si se reistaleaza. Uciderea nu este eficienta, De zeci de ani le ucideti si totusi apar altele care contiua sa va atace pasarile.
Trebuie sa existe o alterantiva eficienta care sa excluda omoratul sau torturarea lor.
Metoda uciderii si torturarii este degradanta pentru voi, ca oameni.
Sunt sigur ca problema a fost rezolvata altfel de confratii vostri din alte tari unde rapitoarele sunt cu adevarat protejate.
Ce solutii alternative eficiente au gasit ceilalti colimbofili din U.E. spre exemplu?
S-a gandit cineva dintre voi la solutii similare in Romania ?
Mulrumesc pt. intelegere
La mine in zona se vorbeste despre o femela de porumbar batrana si temuta, care nu mai intra la nicio capcana pentru ca a fost prinsa si a scapat candva in tinerete. Probabil o solutie ar fi instalarea de capcane inofensive care nu ranesc, o sperietura sanatoasa si apoi eliberarea, in felul asta realizand artificial protectia pasarii pe viitor.
Alta solutie chiar nu vad. Nu ai cum sa ii spui cuiva care a dat 1000 de euro pe un porumbel si a pierdut toti puii din el la rapitoare sa se gandeasca la natura, etc. E exact cum ti-am spus eu ca porumbelul e cu mult mai complex decat il consideri, pentru ca nu l-ai studiat. Vorbe-n vant, timp pierdut.
In plus de asta, sunt zone unde chiar nu ai ce face. Am colegi care pierd toata generatia de pui la rapitoare. Scoti 50 de pui si ramai cu 2-3 pentru concurs. Eu stau in oras si nu ataca uliul vara deci pot scoate pui linistit, insa incerc sa ma pun in pielea lor. Stiu, nu te pune nimeni sa tii porumbei la padure in barlogul uliului, dar sa te muti doar pentru un hobby e cam mult si nici sa renunti la hobby nu poti. Am un coleg care sta in asemenea conditii(uliul ajunge din cateva batai de aripi la voliera), si atentie, nu prinde rapitoare…ba mai are si porumbei cu clasari in concursuri!!!!! Daca mai citeste topicul il rog sa spuna cum “se strecoara” el an de an. Daniel, ai legatura :)).
Multumesc Andrei pt reclama facuta. Intradevar stau intr-o zona in care uliu ajunge la porumbeii mei din doua batai de aripi( cei interesati sa vada pot sa acceseze site-ul meu personal http://www.soceanudaniel.sunphoto.ro) . Sa fac in perioada asta din an ceea ce faci tu cu porumbeii ar insemna sinucidere curata desi la mine nu vine “robotul” ci numai neaosul uliu porumbar. Zona este de asa natura incat si cei mai in forma porumbei ajung in ghiarele fiarei si daca nu reuseste sa ii prinda ii raneste sau ii forteaza sa se avante printre copaci de unde se intorc deseori mutilati pe viata( aripi rupte stern deformat ; ca o picanterie mascul care a dat cei mai buni pui in 2007 anu asta sa ales cu o aripa rupta de la umar si nu mai poate sa zboare nici macat pana la primul rand de cuiburi aprox 50 cm:((!!!!!!!!).
Ca sa supravietuiesti si sa incerci sa faci performanta in zona trebuie sa ai un tupeu nebun si mai ales inima de piatra, atasamentul prea mare fata de porumbei poate fi fatal( de multe ori dupa cate o pierdere dureroasa la uliu am incercat sa ma las).
Ce poti sa faci simplu: pui capul in pamant si mergi mai departe. Cu rabdare multa si cu inteligenta poti sa faci fata. De pierdut o sa pierzi in fiecare an si nu putini (la mine media e de 10 porumbei in ultimii 5 ani) da restul o sa mearga mai departe. De pus capcane nu ma incanta nu vreau sami vina soimul pe cap ( vara mai urca si ma omoara ) si in fapt nu reprezinta o solutie ( in zona pe o raza de 3 km sunt rezidente 5 perechi de uliu porumbar :(( atatea am putut identifica eu), deci daca prinzi unu sau doi vor venii altii sai ia locul.
Cred ca distrugerea habitatului, imputinarea vanatului natural al pasarilor rapitoare, braconajul in vederea obtinerii de oua sau pui pentru comercializare – ultima data cand am fost in targul Plumbuita (atunci cand se tinea) un nene vindea nonsalant (chiar la intrare) un soim al randunelelor (parea era tinuta intr-o colivie de perusi iar alaturi avea o vrabie de camp, evident moarta – cum naiba prinsese pasarea aia atat de rar vazuta pe la noi naiba stie), sunt realele motive care ingrijoreaza in ceea ce priveste viitorul pasarilor rapitoare (si nu pericolul pe care-l reprezinta columbofilii pentru ele).
Anul trecut in toamna m-a lasat fara unul dintre cei mai buni reproducator din ultimii trei ani ( daca nu chiar cel mai bun , cel mai constant sigur) un mascul negru de 2001 care avea o vivacitate si o pofta de zbor iesite din comun ; a plecat la zbor cu puii care se antrenau pentru concursul de la bivolari si la intoarcere ia asteptat jupanu ; a urmat un triller de 10 min cu inima cat un purice: scapa ,nu scapa . pana la urma n-a scapat la agatat cu o miscare fantastatica pe care numai uliu porumbar versat poate sa o faca : intoarcere cu ghearele in sus pe sub porumbel cu priza puternica direct la inima si in 2 sec totul sa sfarsit( macar nu a suferit prea mult). Dupa cateva zile am gasit ramasitele sale in padurea adiacenta in zona in care stiam ca are cuib o pereche batrana de ulii.
Toata povestea se intampla sambata dimineata urmand ca la ora 3 sa fie programata imbarcarea pt concurs. Lesne de inteles ca etapa ce a urmat a fost una dezastru ( nu numai din cauza asta dar in urma unui asemenea atac cu cateva ore inainte de imbarcare numai in forma nu mai erau ei).
Apropo nu stiu cati au avut ocazia sa vada cum arata solul sub cuibul unui uliu porumbar(pt iubitorii de porumbei e un adevarat cimitir) si de aceea la primavara promit ca o sa postez pe site poze si filmari cu asa ceva.
De asemenea am sa incerc sa fac cateva filmulete cu atacuri in diverse forme si perioade. Multumesc inca odata Andrei pt ocazia oferita de a expune cele prin care trec in fiecare sezon. Pana acum nu am vrut sa intru in discutii pe acest topic pt ca am considerat ca e mai bine sami tin ideile pt mine ( inca nu sunt un nume in domeniu si nu vreau sa fiu luat peste picior de anumiti forumisti )
Revin
Am gasit undeva pe internet mai multe date despre o solutie cumva “ecologica” pentru limitarea la minimul a atacurilor rapitoarelor asupra porumbeilor de rasa, care prezinta valoare genetica.
Un crescator de porumbei de rasa, valorosi, folositi in trial-uri, avea probleme asemanatoare cu ale vostre.
Cum nu putea ucide ulii, a tercut la o solutie interesanta care conform lui a dat rezultate.
Pe langa porumbeii valorosi, crestea si porumbei obisnuiti, corciti vara valoare genetica, mai salabi din punct de vedere fizic. Acestia fiind mult mai usor de prins pentru uliu, erau crescuti cu scopul precis de a servi drept prada mai facila uliilor care astfel isi concentrau atacul asupra lor, lasand in pace porumbeii valorosi.
Acel crescator spunea chair ca mai taia cate o pana din aripile porumbeilor momeala pentru a fi mai usor de prins de uliu. In consecinta rapitoarea devenind in scurt timp atrasa doar de porumbeii de duzina, sa zic asa…
Stiu ca este o sulutie cam costisitoare care implica bani pentru hrana si cesterea porumbeilor”victime”, dar in tarile civilizate unde nu este permisa uciderea pasarilor de prada, acesta este o metoda ce pare logica si eficienta.
Mai stie cineva de metode asemanatoare ?
Desi sunt columbofil si ma doare inima sami vad favoritul in ghearele uliului sau soimului.N-as pune capcane sa-i prind sau sa-i torturez niciodata desi mia luat si mie cativa porumbei de cateva sute de euro,si porumbei care au zburat bine la fond si maraton.Aceste pasari trebuie sasi procure hrana de undeva,daca ii omoram vin alti pe teritoriul lor mai flamanzi care vor da mai tare in porumbei,si am dezechilibra si echilibru natural.Andrei io creca nare cum sati ia uliu toti puii.Am observat ca porumbei care sunt slabi ii ia mai repede uliu acestia au ceva.Tie de ce nu tia luat soimu niciun porumbel?????????
Pt ca au fost sanatosi si au facut fata atacului.Cand bagi porumbei la in concurs de maraton dau peste zeci de uli si soim.
Eu am relatat doar 2 atacuri pe topicul asta (2 zile)…probabil ca nu mereu vor fi la fel de inspirati, ramane de vazut. Cu puii este mult mai greu, si nu dpdv soim ci uliu, pentru ca in primele zile abia flutura si ei pe acasa, nu stiu sa tina stolul si ii agata imediat la ambuscada.
Tinerea unor gutani de sacrificiu iese din calcul, stim cu totii ca aglomerarea duce la boli, si fiecare porumbel trebuie sa-si merite locul in crescatorie. In plus, acestia n-au stofa de voiajor si iti strica toate antrenamentele cu lenea lor, similar, nefiind rezistenti la boli iti aduc si alte probleme. Nu mai vorbim de riscul de a se imperechea cu voiajorii. In plus nu m-ar lasa inima sa “handicapez” un porumbel doar pentru a-l proteja pe altul. Stiu ca neavand porumbei eagleman, ti se par banali toti, insa sunt departe de asa ceva. Fiecare trebuie sa aiba o anumita musculatura, tip de pana, etc etc.
Eu cred ca solutia este constructia unei rase de porumbei “dracosi” care sa puna in dificultate orice rapitoare…mai ramane sa ai rabdare si vointa sa faci asta. Pe langa asta, nemaidisparand ulii din zona ca sa faca loc la altii, aceia invata ca le e foarte greu sa-i prinda si nici macar nu mai ataca. De multe ori il vad ca vine sa atace si apoi ramane in planaj pentru ca porumbeii sunt deja departe. Cand porumbeii nu sunt in forma, nu mai pleaca intins, ci se invart pe loc in cercuri stranse, asteptand sa aleaga pe cel mai slab din ei.
Daniel, abia astept pozele alea.
Dupa parerea mea a ii inlesni uliului accesul la hrana si a il “invata” sa vina sa manance din porumbeii tai (aia fara valoare genetica) e cea mai mare greseala posibila. Pe langa argimentele aduse de Andrei mai completez si eu : de 10 ani de cand cresc porumbei singurul lucru care ma ajuta sa limitez pierderile este acela ca incerc pe cat posibil sa sa pacalesc uliu schimband programul de antrenament al porumbeiilor astfel incat sa nu se obisnuiasca si sa nu poata anticipa orele cand sunt liberi. Treaba functioneaza vara destul de bine insa primavara si toamna e mai greu; pe scurt relatez urmatoarele:
Toamna trecuta prin octombrie aveam deja 2 concursuri jucate si reusisem 2 clasari consecutive cu o femela; urma a treia etapa si uliul a inceput sa dea la “greu” de luni, cand a reusit sa agate un tardiv pe care lam scapat totusi( cu o rana urata sub aripa si una la cap); mi-am zis ca marti sa le dau drumul mai tarziu sa nu mai atace si asa sa si intamplat; miercuri insa leam dat drumul la ora modificata si surpriza nici nu am apucat sa ies din cusca ca jupanul deja atacase porumbeii pe casa direct; jumatate din ei nici nu iesisera afara; atacul sa soldat cu ranirea unei femele din lotul de zbor si atunci am pus punct sezonului de toamna 2008. in zilele urmatoare la ora la care invatase ca dau drumul la porumbei aparea scurt pe deasupra casei in raiduri de recunoastere in speranta unei noi prazi.
Stati asa, inseaman atunci ca solutia gasita de mine si practicata de columbofilul respectiv, ar fi doar ipotetica, neputand fi aplicata de toti columbofilii.
Nu m-am gandit ca un porumbel valoros si zburator foarte puternic, poate fi atacat cand este epuizat de zbor in urma trial-ului. Dar are sens. imi cer scuze, asa se explica de ce ulii va iau unii porumbei puternici , pe care in alte conditii nui-ar putea prinde de fel..
Va inteleg furia si frustrarea, dar ucigand uliul , porumbelul prierdut nu este recuperat viu…iar alti ulii vor reveni in locul lasat liber de cei ucisi de voi.
Deci?
Cum fac fata acestei probleme, columbofilii din alte tari ?
catre domnul eagle-men: felicitari! scuzele va sunt acceptate! dati dovada ca sunteti un om cu suflet bun! [tocmai ma pregateam sa scot altileria pe surse sigure … ]
si noi sustinem cele spuse de dumneavoastra la mess-ul 100, cel putin noi cei care practicam columbofilia in oras si nu avem tangente cu rapitoarele …din partea columbofililor rurali nu stiu cata intelegere veti gasii!
va sfatuiesc sa mai reveniti pe acest minunat blog cand aveti timp , aruncand cate un ochi pe articolele noi postate …poate va infestati si dumneavoastra cu acest microb :-)
Au pus camera video pe soim sa filmeze picajul…super tare!
http://www.youtube.com/watch?v=ZD8DGIYJdfU
Parca mi-a dat prilejul sa ma pun in pielea celui care a dat picajul ala fenomenal dupa porumbelul meu.
Hallo domnule Corbu :
de la inceput trebuie sa subliniez faptul ca in orice domeniu , pasiune , din lumea asta exista oi negre care simt nevoia sa braveze si sa-si etaleze rezultatele cumva , pt. a fi cunoscute de cit mai multa lume , cum este cazul unor filme expuse pe Youtube sau pe alte Situri , de unele dintre ele s-ar mira cu siguranta multi soimari care se respecta ! pacat .
Vinatoarea practica cu pasari de prada si ciini pontatori este foarte asemanatoare cu cea cu arma de vinatoare , diferenta consta in faptul ca vinatul are practic sanse mult mai mari de scapare decit in cazul vinatorii cu arma de vinatoare unde se folosesc alice , care in functie de distanta sint imprastiate pe o suprafata mai mare sau mai mica .
Sansele de scapare a acestui vinat depind in cazul soimaritului de mai multi factori , printre care am sa enumar doar citeva mai importante :
– experienta si conditia fizica a pasarii de prada
– locul de lansare a pasarii de prada
– conditii atmosferice , vint etc.
– relieful din zona
– distanta la care este saltat vinatul etc.
Sint doar citiva factori de care depinde vinatoarea , aproape toti acesti factori sint familiari si in favoarea vinatului in cauza care este practic la el acasa in acel moment etc.
Vinatoarea cu pasari de prada se practica de obicei nu din dorinta de a prinde vinat cit mai mult ci din dorinta de a vedea zboruri si urmariri spectaculoase , de obicei cele care se soldeaza cu scaparea vinatului sint de obicei si cele mai frumoase zboruri.
Un vinat scapat , fie prin noroc sau datorita abilitatii lui , din respect nu mai este vinat a doua oara in acea zi .
Vinatul prins, care scapa totusi din ghearele pasarii de prada de obicei a fost ranit doar superficial , eventualele rani nereprezentint un pericol pentru viata respectivului vinat .
Vinatul prins este ucis aproape instantaneu , mai ales in cazul atacului de soim care loveste vinatul de obicei in zona capului , vinatul fiind mort in cele mai multe cazuri inca inainte de a atinge solul .
La fel ca si in natura in cazul selectiei naturale , pasarea de prada are sansele cele mai mari in cazul unui vinat batrin, bolnav , fara experienta etc .
Deci acestea ar fi doar citeva argumente aduse in sprijinul afirmatiei mele , deoarece pe marginea acestui subiect s-ar putea scrie practic un roman intreg.
Pt. domnul Soceanu Daniel ,
Foarte interesante relatarile dumneavoastra , imi pare sincer rau de problemele dumneavoastra vizavi de pasarile de prada , tin sa va felicit pe aceasta cale pentru perseverenta , ambitia si hotarirea dumneavoastra de a nu rezolva litigiul in cauza utilizind pentru aceasta metoda capcanelor si alte ustensile care nu duc practic la nici un rezultat pozitiv.
Am conceput si eu o astfel de metoda de diminuare a pierderilor de porumbei voiajori , care este foarte asemanatoare cu a dumneavoastra , la fel se bazeaza pe un program precis de zbor , cu ore de zbor schimbatoare etc. pt. ca pasarea de prada sa nu-si poata corela vinatoarea cu programul de zbor a porumbeilor , diferenta fata de metoda dumneavoastra constind in faptul ca este conceput la o scara mai mare , avantajoasa in special pentru columbofilii care stau in orase etc. poate v-a povestit Andrei amanunte despre ea .
Din cite am inteles este inca prematur spre a fi aplicata in tara .
As vrea sa va expun o alta metoda care este deja pusa in practica de ceva timp de Andrei cu rezultate foarte bune.
In soimarit se foloseste o metoda asemanatoare cu a lui Andrei pt. a strica cheful pasarilor de prada dresate de a ataca porumbei in timpul vinatorii , mai ales cind aceasta se desfasoara in apropierea localitatilor unde citeodata in timpul vinatorii isi fac aparitia porumbeii – gutani cum ii numiti dumneavoastra , in revierul de vinatoare .
Se intimpla destul de rar si mai ales in cazul vinatorii cu soimi , care asteptind vinatul la mare inaltime , se mai plictisesc acolo sus si ataca acesti porumbei , net inferiori ca performanta de zbor cu porumbeii voiajori , din aceasta cauza este posibil ca soimul sa prinda cite unul din ei , lucru rau pentru posesorul soimului , care din acea zi va avea doar doua obtiuni pt. a se feri de aceste atacuri nedorite , care se desfasoara de obicei pe distante mari si nu rareori cu pierderea soimului.
1 – sa se fereasca de vinatoarea in apropierea localitatilor
2 – trebuie sa ” toceasca ” dorinta soimului de a mai ataca porumbei
Inainte de a descrie pe scurt cea de a doua metoda trebuie sa subliniez aici faptul ca o pasare de prada dresata indiferent de specie este net inferioara uneia care traieste in salbaticie din multe puncte de vedere , performanta de zbor , rezistenta etc.!
Acest lucru se face cu ajutorul unor porumbei cu performante excelente de zbor si experienta, din lansatoare speciale etc, acest lucru este repetat de atitea ori pina ce soimul in cauza scirbit de atitea rateuri nu se mai uita la nici un porumbel fie el si un gutan amarit.
Este practic aproape acelasi lucru cu metoda adoptata si de Andrei , care dupa parerea mea are sanse mari de reusita , pacat ca in orasul dumneavoastra n-o fac mai multi columbofili astfel sansele de a scirbi pasarile de prada de porumbei ” pe care oricum nu-i pot prinde ” ar fi mult mai mari , mai ales ca pasarile de prada invata foarte repede !
Cu respect
Andrei.
a prins o fazanitza! :-(
Nu prea ai cum sa realizezi acest lucru pentru ca soimul mereu va avea de unde sa ia porumbei, si nu ajunge sa se scarbeasca de ei :). Azi ia de la mine, maine de la altul si tot asa. Sunt convins ca n-o sa am 100% reusite si o sa ma taxeze cat de curand daca continui sa ii scot. Partea buna este ca si porumbeii invata repede, asa cum am si observat atacul din ziua urmatoare, cand nu au mai luat inaltime ci au accelerat pe orizontala si soimul i-a abandonat, si a prins mai tarziu un porumbel dintr-un alt stol de 7 bucati care se inaltau.
Eu inca sunt socat de picajul pe care l-am vazut (si l-am desenat pe foaia de hartie atasata in articol) si va spun sincer ca nu o sa-l uit cate zile oi avea. La numai cateva minute dupa acea urmarire porumbelul canta pe langa mine viu si nevatamat…putea fi foarte bine un morman de carne insangerata in ghearele soimului…asa subtire e limita intre viata si moarte.
Daca ar fi sa aleg intre Bucuresti (unde nu sunt rapitoare) si locatia actuala din buza muntelui, as alege tot locatia actuala. O lume fara nicio rapitoare mi se pare…plictisitoare. Porumbei grasi si bolnavi care puturosesc toata ziua pe acoperis fara nicio grija si ajung sa reproduca in continuare…
Cred ca am mai scris dar merita repetat…in aceste 2-3 saptamani din toate atacurile la stol contorizate de mine (vreo 6-7 de uliu porumbar si 4-5 de soim), au fost izolati si alergati cei mai neadaptati porumbei (cei care imi coborau mereu primii dupa orice antrenament, care au mai fost bolnavi sau au probleme cu greutatea). Asta spune MULTE.
Am prezentat mai demult pe site acest filmulet:
http://www.youtube.com/watch?v=4KlRJNqjsDM
Aici cred ca si colegii vostri exagereaza urat de tot cand vaneaza porumbei noaptea…puteau foarte simplu sa-i impueste, era tot aia…nu au nicio sansa.
Hallo Andrei ,
precum am spus , oi negre se gasesc in orice domeniu .
Salut
Andrei.
Domnule Andrei K, va multumesc pentru raspuns si, personal, astept cu deosebit interes orice post al d-voastra referitor la soimarit.
P.S. – n-ar fi rau nici sa scoateti pe piata acel “roman” dedicat soimaritului (chiar daca in tiraj mic), eu as fi printre primii cumparatori ai cartii. =))
Am urmarit atent ceea ce s-a relatat pe acest topic si am ramas uimit de unele afirmatii care pe parcurs “s-au dres” . Indiferent de hobby-ul pe care il ai, ceilalti nu il vor intelege niciodata in totalitate. Spre exemplu eu sunt crescator de porumbei de mic copil insa de cativa ani ma ocup intens de cresterea porumbeilor de concurs si am observat ca in anii din urma cand cresteam gutani uliul sau soimul nu imi facea prea mare paguba printre ei desi erau deschisi non-stop, intrucat gutanii sunt foarte lenesi si nu zboara prea mult prin inaltul cerului multumindu-se sa zboare de pe casa pe grajd si crescatorie sau umbland pe jos prin curte sau gradina, pe cand la porumbeii voiajori pierderile sunt mai mari (la mine pe tot parcursul anului fiind langa padure) fiindca acestia sunt majoritatea timpului la zbor si rapitoarele ii ataca in general inainte de a se aseza dupa cca. o ora de zbor. Sa va relatez o intamplare petrecuta in luna iunie 2008 cand intr-o duminica asteptam porumbeii de la un zbor de Radom din Polonia (cca.580 km. la mine la Ipotesti -Botosani) iar in jurul orelor 16,00 uitandu-ma prin vazduh am vazut vedind greoi un porumbel de la concurs. In apropierea crescatoriei, cand asteptam cu sufletul la gura sa vad care e primul venit, vad in apropierea porumbelului un uliu care fara prea mult efort imi prinde porumbelul si pleca cu el in gheare spre padure. Cu efort teribil am inceput sa alerg dupa el sarind si vreo doua garduri si dupa cca. 8-900 metri uliul a dat drumul porumbelului. Am vazut ca era un mascul gut de 2005 care imi zburarse bine cateva etape si cu inca un zbor de viteza planificat peste 3 saptamani la Sighetul Marmatiei facea norma la General Maturi. Din pacate pentru el nu a mai reusit fiindca a murit din cauza ranilor. Problema rapitoarelor este de actualitate de multi ani in randul crescatorilor de porumbei, fapt pentru care majoritatea ii tin inchisi pe timp de iarna (eu ii tin inchisi din noimbrie pana la sfarsitul lui martie), aceasta fiind singura solutie pentru a-i pazi de rapitoare in aceste zone. Sa ne gandim care este cauza pentru care rapitoarele “dau iama” prin curtile oamernilor si nu numai dupa porumbei ci si dupa gaini, rate. Mediul lor natural este distrus incetul cu incetul. Padurile sunt defrisate, pasarile din salbaticie sunt vanate fara numar de catre “marii maestri vanatori” care se pot mandri cu trofeele lor, marea majoritate vanand doar din placerea de a ucide. De ce au ei tupeul sa intrebe pe unii care prind si ucid ulii sau soimi cand ei vaneaza cu sange rece pasari sau animale salbatice si creeaza dezechilibru in natura, reducand vanatul pasarilor rapitoare pentru placerea lor meschina de a ucide. Nu sunt de acord cu prinsul pasarilor rapitoare si cu uciderea lor si de aceea imi tin inchisi porumbeii cca. 4 – 5 luni. Porumbelul este o pasare DOMESTICA si nu e deloc banala, avand niste calitati care nu se intalnesc la multe pasari. Nu e nevoie sa le mai enumar fiindca le stim prea bine. Am intrat pe site-ul Vanatorul…si am ramas uimit de ce cruditate si ingamfare dau dovada asa zisii mari vanatori, mai bine zisi ucigasi cu sange rece. Daca nu stiu o parte dintre ei vanatoarea era o sursa de hrana in timpurile preistorice, cand oamenii vanau doar pentru a supravietui insa acum uciderea in nestire a vietuitoarelor salbatice este o CRIMA. Sa ne mai scuteasca de lectii de moralitate atat timp cat schimba mediul si destinatia pasarilor rapitoare si folosesc MOMELI VII doar pentru a se distra. Astept parearea nu numai columbofililor ci a tuturor celor care iubesc natura si vietuitoarele. Va doresc numai de bine
Hallo domnule Corbu ,
la fel va multumesc si eu pentru aprecierea dumneavoastra .
A scoate acum o astfel de carte pe piata din tara , este inca prematur , deoarece efectele ei secundare n-ar fi benefice pentru pasarile de prada din tara , avind in vedere faptul ca legea care ar trebui sa protejeze pasarile de prada , veche de cind lumea , nu este aplicata de organele in cauza decit lacunar , pe ici pe colo , pacat !
Am sa incerc , ca acolo unde se poate si va fi nevoie sa aduc cit mai multe informatii din lumea soimaritului , poate astfel o sa reusim sa mai retusam in culori mai vii imaginea neagra si de cele mai multe ori putin intelesul rol al pasarilor de prada in natura .
Daca tot sinteti interesat de soimarit , poate va faceti timp si dati o raita si pe forumul nostru al soimarilor , unde cu siguranta o sa gasiti lucruri interesante , aveti aici Linkul :
http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewforum.php?f=34
Cu respect
Andrei.
Destul de bine realizat filmuletul, bravo lor:>
Ms mult Andrei pentru site-ul celor de la SOR, am bagat si eu comanda pentru carti, acum astept cu nerabdarea unui copil mic sa le primesc:D
Hallo domnule Crysty ,
luind ca exemplu tema dumneavoastra , am sa incerc sa ma adresez prin acest raspuns tuturor columbofililor , nu numai dumneavoastra .
Astfel pentru a intelege mai bine si mai usor ce se intimpla in natura , in speta in relatia porumbel voiajor – pasare de prada , as sugera sa incercati sa va puneti in situatia uliului sau a soimului si sa incercati sa va intrebati de ce a procedat asa ? cum a procedat ?, care este cauza care l-a determinat sa procedeze astfel ? , ( este foarte usor sa va substituiti in acest rol , deoarece omul daca ar fi pus in conditii similare ar actiona cu mare probabilitate intr-un mod asemanator ! ) .
Pe parcurs am sa fac si o paralela acolo unde este necesar , intre modul de actiune al acestor pasari de prada si om in conditii aproximativ similare.
Pentru a afla raspunsul corect este nevoie insa sa tineti neaparat cont de 3 aspecte mai importante si anume :
.
– aceasta relatie pasare de prada – porumbel a existat dintotdeauna , deci nu este ceva nou , in care, pasarea de prada are rolul de pradator iar porumbelul cel al prazii , acest lucru este bineinteles arhicunoscut
– singurul factor care declanseaza vinatoarea este foamea , din momentul in care aceste pasari sint satule nu mai vineaza deloc pina in momentul in care trebuie sa plece din nou la vinatoare din motivul mai sus mentionat ( Deci nu ucid si nu vineaza din placere cum fac unii vinatori in ziua de astazi ! ).
– cum vineaza aceste pasari ?
– soimul vineaza de regula numai dupa vaz ( la inaltimea la care zboara de obicei , sunetele scoase de eventuala prada nu sint de auzit ), are nevoie de spatiu si inaltime pentru a putea vina eficient , este vinator de cursa lunga .
– uliul in schimb , fiind vinator de cursa scurta si de joasa inaltime vineaza atit dupa vaz cit si dupa auz , ambele simturi il ajuta la detectarea si localizarea prazii , poate vina eficient si in spatii foarte restrinse .
Tinind cont de factorii mai sus amintiti , trecem la textul dumneavoastra :
Spre exemplu eu sunt crescator de porumbei de mic copil insa de cativa ani ma ocup intens de cresterea porumbeilor de concurs si am observat ca in anii din urma cand cresteam gutani uliul sau soimul nu imi facea prea mare paguba printre ei desi erau deschisi non-stop, intrucat gutanii sunt foarte lenesi si nu zboara prea mult prin inaltul cerului multumindu-se sa zboare de pe casa pe grajd si crescatorie sau umbland pe jos prin curte sau gradina …
Precum am spus mai sus factorul care declanseaza vinatoarea este foamea , pentru a vina , vinatul trebuie mai intii detectat , localizat etc , simturile care ajuta la detectarea vinatului sint cele doua mai sus amintite , daca vinatul in cazul nostru ( text ) gutanii zboara putin , relativ ascunsi pentru ochiul uliului si intr-un loc nepotrivit pentru un soim ( curte , pe casa , gradina etc ) precum spuneti in text , acestia ( gutanii ) au sanse maxime sa fie mai rar atacati de cele doua pasari de prada , ( Aici ar avea sanse maxime uliul cu conditia de ai putea detecta din timp si de la distanta , lucru care in cazul nostru este cam greu de indeplinit ).
Altfel sta problema cu porumbeii voiajori :
… pe cand la porumbeii voiajori pierderile sunt mai mari (la mine pe tot parcursul anului fiind langa padure) fiindca acestia sunt majoritatea timpului la zbor si rapitoarele ii ataca in general inainte de a se aseza dupa cca. o ora de zbor.
In cazul acestor porumbeii , sint indeplinite toate conditiile , sint foarte vizibili pentru ambele pasari de prada , aici mai trebuie adaugat si faptul ca zborul unui porumbel sau a unui stol de porumbei este , comparat cu zborul altor pasari , foarte galagios , factor foarte incitant mai ales pentru uliul porumbar .
La vederea unui astfel de stol ambele pasari de prada o sa-si incerce cu siguranta norocul , astfel incit sansele de atac asupra unui astfel de stol sint maxime.
——————————————————————————————–
Sa va relatez o intamplare petrecuta in luna iunie 2008 cand intr-o duminica asteptam porumbeii de la un zbor de Radom din Polonia (cca.580 km. la mine la Ipotesti -Botosani) iar in jurul orelor 16,00 uitandu-ma prin vazduh am vazut vedind greoi un porumbel de la concurs. In apropierea crescatoriei, cand asteptam cu sufletul la gura sa vad care e primul venit, vad in apropierea porumbelului un uliu care fara prea mult efort imi prinde porumbelul si pleca cu el in gheare spre padure. Cu efort teribil am inceput sa alerg dupa el sarind si vreo doua garduri si dupa cca. 8-900 metri uliul a dat drumul porumbelului. Am vazut ca era un mascul gut de 2005 care imi zburarse bine cateva etape si cu inca un zbor de viteza planificat peste 3 saptamani la Sighetul Marmatiei facea norma la General Maturi. Din pacate pentru el nu a mai reusit fiindca a murit din cauza ranilor.
In cazul acesta , este clar de ce a prins uliul acest porumbel , care dupa parcurgerea distantei de aproape 600 Km , a avut nenorocul sa intilneasca aproape de casa , un uliu porumbar , acesta din urma n-a facut altceva decit sa-si indeplineasca rolul lui arhicunoscut in natura , stiu ca suna crud dar acesta este adevarul pe care trebuie sa-l acceptam .
Aici trebuie sa punem problema si invers : ce se intimpla insa daca acest porumbel , zburator de mare performanta n-ar fi fost silit sa faca acea cursa , la o distanta anormala pentru orice porumbel din lumea asta fie el si voiajor , oare s-ar fi intimplat acelasi lucru ? ma indoiesc sincer ca ar fi sfirsit atit de jalnic in ghearele acestui uliu !
Probabil ca multi dintre dumneavoastra va intrebati , de ce tocmai acest porumbel si de ce tocmai in acest loc – aproape de casa ?
Raspunsul , cu sincere pareri de rau , este pe cit de crud pe atit de simplu : ghinion .
Sa facem acuma o paralela , sa vedem cam cum ar fi reactionat omul intr-o situatie similara .
Incercati sa va substituiti in acest caz in rolul unui om care traieste intr-o epoca cind vinatoarea insemna supravietuire !
Undeva , la vinatoare , infometat , dupa una sau mai multe zile de vinatoare fara succes va iasa in cale pe neasteptate vinatatul atit de rivnit si cautat , abia pasind , terminat fizic , din motive oarecare etc.
Sincer , cum ati fi reactionat oare in cazul acesta , ca om ?
——————————————————————————————–
Precum am amintit si pe unul dintre forumuri , am colegi care sint mari columbofili , m-am interesat bineinteles in acest sens ce metode utilizeaza pentru a diminua cit de cit pierderile de porumbei voiajori in aceasta perioada grea de iarna – este aceeasi pe care o adoptati si dumneavoastra domnule Crysty.
Referitor la cauzele care determina pasarile de prada sa ” dea iama “, cum spuneti dumneavoastra , prin curtile oamenilor – sint de acord cu dumneavoastra .
Cu respect
Andrei.
Stimati domni,
Urmaresc cu interes acest topic si pot sa va spun ca ma bucur ca s-a reusit ajungerea la un dialog civilizat intre iubitorii de porumbei si cei de pasari rapitoare.
Locuind la oras, nu pot spune ca ma aflu in categoria celor afectati in mod deosebit de pasarile rapitoare, acestea facindu-si aparitia decit destul de rar iar atacurile asupra porumbeilor cu totul si cu totul intimplatoare. Cu toate acestea, ca orice crescator care participa la concursuri, trebuie sa recunosc ca am avut cazuri de porumbei sositi de la concursuri raniti de pasari rapitoare, insa trebuie sa fim constienti ca in momentul cind angajam porumbeii la concursuri ne asumam in totalitate riscul ca acestia sa fie atacati de rapitoare, de a fi prinsi de catre braconieri (intre noi fie vorba, numarul de porumbei care cad victime rapitoarelor este infinit mai mic decit cei care sunt prinsi, prin diferite metode chiar de catre oameni, …. sunt crescatori care chiar isi risca proprii porumbei scotandu-i permanent la zbor, doar o mai “pica” ceva).
Bunicul meu mi-a spus cu multi ani in urma, cind eram pe la inceputurie columbofiliei “PORUMBEII SUNT AI TAI ATAT TIMP CAT SUNT IN POD”.
Noi, crescatorii de porumbei trebuie sa intelegem ca datorita hobby-ului nostru nu trebuie sa dispara pasarile de prada, nu ne obliga nimeni sa lasam porumbeii liberi stiind ca ne aflam intr-o zona in care acestia pot fi atacati (in special in lunile de iarna cind atacurile sunt mai frecvente), nu ne obliga nimeni sa participam la concursuri stiind ca favoritii nostri pot sa nu mai ajunga acasa. Este un hobby pe care singuri l-am ales, iar daca acestea sunt imprejurarile, trebuie sa le acceptam asa cum au fost lasate de natura.
Un crescator adevarat va sti intotdeauna sa treaca peste durerea pierderii unui porumbel performant, va trebui sa fie capabil intotdeauna sa reproduca un altul, superior, care sa fie capabil sa faca fata atacului rapitoarelor, care la un zbor greu, indiferent in ce conditii, nu va cauta gazduire intr-o alta crescatorie.
De fapt, aceasta este si frumusetea acestui sport, de a fi capabil in permanenta sa reproduci porumbei de valoare.
Consider ca cei care prind si mutileaza pasarile rapitoare sunt persoane care nu fac cinste crescatorilor de porumbei, insa doresc sa cred ca acestea nu sunt decit cazuri izolate, iar cei care au avut astfel de practici vor renunta sa mai procedeze astfel.
D-l “eagleman”, am fost destul de deranjat de afirmatiile de pe forumul dvs., insa ma bucur ca ati venit si pe acest site si ati cerut scuze columbofililor adevarati, imi doresc ca cei care prind pasarile rapitoare sa isi dea seama ca nu aceasta este cea mai buna metoda si trebuie sa gasim impreuna solutii pentru a reduce pierderile de porumbei fara a distruge echilibrul natural, si asa destul de afectat de interventia omului.
Pt domnul Andrei K
Domnilor nu a contestat nimeni faptul ca uliu sau soimul sau oricare alt pradator are dreptul de a ataca porumbeii; asta e legea naturii de cand exista viata pe pamant; scopul acestui topic cred ca ar fi acela de a gasi modalitati legale si cinstite de a limita pierderile ;
in unele zone se poate in altele e mai dificil; intamplari ca cele relatate de cristi am experimentat si eu si pana la urma e vb chiar de ghinion curat;
uliul e un pradator de genul fara scrupule care se foloseste de orice avantaj posibil pt a ataca (ambuscada e atacul favoriit) si un porumbel obosit e numai bun de “papat”.
Cat despre faptul de ” a sili un porumbel sa parcurga o distanta anormala ” lucrurule nu stau tocamai asa : porumbeii nostrii sunt selectionati de zeci de ani pt a face fata cu brio concursurilor pe distante de pana la 1200 km aerieni, ASTA E MENIREA PORUMBELULUI VOIAJOR SI NOI CRESCATORII FACEM TOT CE ESTE POSIBIL PT A AJUTA PORUMBEII SA CONCUREZE CU SUCCES!!!!
Asa cum spune Lucian, mediul e deja greu incercat din toate directiile datorita celei mai distrugatoare specii, omul. De multe ori vad rosu in fata ochilor asistand la scene de nepasare si ignoranta crasa…cum ar fi aruncarea pe jos a unui pachet de tigari de catre un nesimtit dintr-o masina de fite. Rasa noastra are destule exemplare suficient de ignorante, macar noi care lucram oarecum zilnic cu elemente din natura sa incercam sa o protejam si sa o intelegem.
In alta ordine de idei, zilele astea nu mi-a mai atacat stolul nici soimul nici uliul. S-or fi plictisit? :))
E totusi miezul iernii, in zona premontana plina de rapitoare! Cod rosu cum spunea Andrei.
ELMOCEA, ce ti-as mai rupe capul, sa lasi rapitorii in pace .
Cate zile rezista nemancate rapitoarele? Spuneati ca au o prada zilnic, dar mi-e greu sa cred, la cate rateuri am vazut.
Hallo domnule Lucian ,
tot respectul , pentru felul in care vedeti si abordati aceasta problema sensibila , sint sigur ca aceasta s-ar fi rezolvat de mult timp daca toti cei implicati ar fi vazut-o ca dumneavoastra sau ca domnii cu care am avut onoarea sa discut pina acuma pe forumul dumneavoastra , acesta este modul corect de abordare si practicare a oricarei pasiuni adevarate !
M-ar bucura nespus de mult daca cele scrise de dumneavoastra ar fi citite de cit mai multi interesati si ar fi aplicate , dupa un moment de gindire in practica , lumea si pasarile implicate ar avea numai de cistigat !
Pe marginea urmatorului pasaj din textul dumneavoastra – ? Cu toate acestea, ca orice crescator care participa la concursuri, trebuie sa recunosc ca am avut cazuri de porumbei sositi de la concursuri raniti de pasari rapitoare, insa trebuie sa fim constienti ca in momentul cind angajam porumbeii la concursuri ne asumam in totalitate riscul ca acestia sa fie atacati de rapitoare, de a fi prinsi de catre braconieri (intre noi fie vorba, numarul de porumbei care cad victime rapitoarelor este infinit mai mic decit cei care sunt prinsi, prin diferite metode chiar de catre oameni, ?. sunt crescatori care chiar isi risca proprii porumbei scotandu-i permanent la zbor, doar o mai ?pica? ceva). ? – mi-am permis sa fac un mic calcul pur speculativ pentru a scoate in evidenta cit de periculos este un astfel de drum pentru porumbei luind ca distanta de referinta cele doua distante de concurs de 580 Km si respective 1200 Km , mai sus amintite.
Astfel , daca am presupune prin absurd ca toata aceasta distanta ar fi ocupata in mod uniform de reviere de cuibarit numai a uliului porumbar , fara a mai pune la socoteala intrusii din aceeasi specie care se afla accidental in aceste reviere precum si reprezentantii altor specii , in speta Soimul calator si am considera marimea medie a unui revier de cuibarit egala cu 16 Km patrati ( pentru usurarea calculului – patrate cu latura de 4 Km ! ) ar insemna practic survolarea revierelor a 145 si respective 300 de perechi de uliu !
Bineinteles ca in practica numarul acestor perechi de uliu este cu siguranta mult mai mic , deoarece pe traseu cu siguranta sint regiuni in care cuibaritul multor specii de pasare de prada este imposibil datorita reliefului , vegetatiei etc. dar si asa pericolul este enorm de mare .
Daca in timpul concursului conditiile climatice sint bune , in special directia vintului etc. astfel ca porumbeii sa poata zbura la viteza si inaltime mare , sansele de a fi atacate de uliu sint relativ mici , mai ales daca tinem cont ca viteza de croaziera a unor astfel de porumbei , din cite am inteles eu ( rog sa fiu corectat daca gresesc ! ) atinge peste 100 Km / h !
Pericolul creste insa proportional odata cu scaderea vitezei si a inaltimii de croaziera atunci cind conditiile atmosferice nu mai sint indeplinite .
Poata asta ar fi si una din cauze pentru care relativ multi porumbei care se intorc sint prinsi in apropierea casei , chiar si in conditii climatice favorabile , cind acestia se apropie de casa , obositi fiind reduc instinctiv viteza si inaltimea , dind astfel prilej uliului de a ataca cu usurinta un astfel de porumbel.
Pt. domnul Soceanu Daniel ,
Pe marginea textului dumneavoastra :
porumbeii nostrii sunt selectionati de zeci de ani pt a face fata cu brio concursurilor pe distante de pana la 1200 km aerieni, ASTA E MENIREA PORUMBELULUI VOIAJOR SI NOI CRESCATORII FACEM TOT CE ESTE POSIBIL PT A AJUTA PORUMBEII SA CONCUREZE CU SUCCES!!!! ? imi permit sa fac urmatoarea complectare :
Aceasta selectionare pe care o face fiecare columbofil in parte este o selectie artificiale , facuta dupa standarde si interese umane , ultima slefuire insa, cea care confera fiecarui porumbel eventualul titlu de campion este selectia naturala , efectuata de pasarile de prada , care este facuta dupa alte standarde mult mai severe , uneori crude din punct de vedere uman , dar necesare pentru ca acesti porumbei sa indeplineasa toate cerintele acestor concursuri !
Aceste pasari vad si testeaza in conditii de stress maxim , ceeace ochiul uman nu poate vedea in conditii normale .
Astfel un porumbel puternic, bine facut , excelent zburator care d.p.d.v uman indeplineste toate conditiile unui viitor campion , poate avea defecte majore , aici as enumera numai una si anume starea psihica in speta nervii , aceasta stare de fapt devine insa vizibila doar in cadrul acestei selectii , unde , respectivul porumbel in conditiile mai sus aratate , in timpul zborului in care intreg stolul incearca sa scape de uliu sau soim , utilizind direfite tertipuri si figuri de zbor , se poate pierde cu firea , fapt care ii va fi cu siguranta fatal – poate ca asta ar fi unul din raspunsuri pentru acei columbofili care relateaza ca uliul sau soimul le-ar fi prins cel mai bun zburator.
Prin acest lucru am vrut doar sa scot in evidenta rolul pozitiv pe care il joaca o astfel de pasare de prada in formarea unei adevarate si excelente linii de porumbei voiajori , lucru de altfel benefic pentru orice columbofil adevarat , care aspira , prin porumbeii lui la titlul suprem .
Pentru a reveni insa la scopul acestui topic, acela de gasire a unei sau unor modalitati legale si cinstite de limitare a pierderilor de porumbei voiajori am conceput pentru inceput pentru dumneavoastra un calendar al columbofilului care se orienteaza dupa gradul de periculozitate a pasarilor de prada in diferite perioade pe parcursul unui an , calendar sincronizat cu ciclul de viata a pasarilor de prada. , mai importante pentru dumneavoastra , respectiv uliul porumbar si soimul calator.
Aceste perioade sint cu siguranta cunoscute deja de majoritatea columbofililor , dar profitind de aceasta ocazie am sa-l postez totusi , pentru acei putini dintre dumneavoastra care dintr-un motiv oarecare nu sint inca atit de bine familiarizati cu pasarile de prada , conform unor texte din forumul dumneavoastra .
Cu ajutorul acestui calendar fiecare columbofil va sti cind , cit si cum sa scoata la zbor porumbeii pe toata perioada anului in functie de gradul de periculozitate a pasarilor de prada .
Aceste grade de periculozitate l-am conceput sub forma unor coduri , fiecare cod avind , asemanator cu acelea de la starea vremii o culoare aparte , fiecare cod avind la rindul lui o anumita semnificatie.
Tot aici , inainte de toate , trebuie sa specific cu toata seriozitatea ca acest calendar este pur orientativ !
Trebuie sa apelez aici la intelegerea dumneavoastra ca din anumite motive , vizavi de viata si siguranta pasarilor de prada nu pot explica codurile mai detailat ! astfel :
Cod verde : este perioada cu cea mai restrinsa activitate a pasarilor de prada .
Cod galben : este perioada in care activitatile pasarilor de prada este in crestere.
Cod portocaliu : este perioada cind numarul pasarilor de prada active se inmulteste , la fel
se perfectioneaza tehnica de vinatoare a unora dintre ele .
Cod rosu : este perioada de maxima periculozitate pentru porumbei , perioada in care
pasarilor de prada autohtone l-i se adauga un numar mai mare sau mai
mic de pasari de prada din tarile mai nordice !
Perioadele de inceput si de sfirsit a codurilor mai sus enumerate sint urmatoarele :
Pentru 2009 : Cod rosu : 1.01.2009 ? 15.03.2009
Cod verde : 16.03.2009 ? 31.05.2009
Cod galben : 1.06.2009 ? 31.08.2009
Cod portocaliu : 1.09.2009 ? 31.10.2009
Cod rosu : 1.11.2009 ? 31.12.2009
Sfat ? pentru a nu trebui tinute minte aceste date orientative , propun folosirea unor calendare de perete , in care lunile anului sa fie dispuse pe coloane , colorindu-se aici perioadele mai sus mentionate in culorile date mai sus .
Cu siguranta aveti in rindurile dumneavoastra si experti in calculatoare care ar putea concepe un astfel de calendar pe calculator , care odata urcat pe un Site de pe internet poate fi preluat de fiecare pe calculatorul personal si scos pe imprimanta !
Pentru perioada de cod verde , trebuie sa atrag atentia ca ea are o exactitate de plus, minus , 2 saptamini , fiind direct dependenta de starea vremii pe luna Martie , cum nu sint de meseria nu-mi pot permite sa fac o prognoza Meteo pentru luna Martie.
Din motivele mai sus mentionate am sa explic putin mai detaliat doar prima si ultima perioada , respectiv perioada de cod verde si cea de cod rosu ,
Astfel , pe scurt , perioada de cod verde este perioada care din anumite motive este perioada cu cea mai scazuta activitate a pasarilor de prada , precum am amintit si mai sus.
Perioada aceasta ar fi benefica pentru zborul primei generatii de porumbei voiajori , mai tirziu spatial aerean se incinge din ce in ce mai mult odata cu trecerea prin perioada de cod galben in cel portocaliu , culminind in cele din urma cu perioada de cod rosu , explicat mai sus .
Sint constient de faptul ca acest calendar orientativ nu va rezolva in intregime pierderile de porumbei , dar sper sa le mai diminueze simtitor pe ici pe colo .
Cu siguranta ca multi dintre dumneavoastra au idei de diminuare a acestor pierderi , ar fi bine sa le postati , iar eu sau noi ne-am simti onorati sa va ajutam cu sfaturile noastre pentru punera lor eficienta in practica !
Daca , prin aceasta am salva de la moarte macar o singura pasare de prada a meritat oricum din plin efortul depus.
Cu respect
Andrei K.
Hallo Andrei ,
asta depinde de mai multi factori , cei mai importanti ar fi :
– cit a mincat ultima data
– si de starea vremii , daca este vreme rece sau foarte rece – uliul sau soimul o sa arda mai multe calorii pentru asi mentine corpul la temperatura normala , asta inseamna ca va trebuie sa plece la vinatoare mai devreme decit ar fi fost normal.
Daca nu prinde nimic , o sa recurga cu siguranta si la consumarea eventualelor cadavre gasite , pentru a supravietui .
Daca nu le gaseste nici pe acestea viata ii este cu siguranta in pericol.
Salut
Andrei K.
intre anii 91-94 (prima perioada cand am avut porumbei) aveam crescatoria la 50m de padure(acolo este si acum) aveam atacuri foarte rare pe timp de iarna.acu sunt 2-3 pe zi toama.Nu erau asa multi uli.Cred ca erau tinuti cumva sub control-iernille grele sau vinatorii.Am inteles de la un padurar ca anul acesta ar fi scos doua randuri de pui.
SUNT PRE MULTI ceva ii face sa prospere
La mistreti exista o evidenta,iar atunci cand acestia se inmultesc peste masura si incep s atace culturile,se rduce nr. lor
La fel si caprioarele,vulpile,ciorile etc.
La ulii nu se poate?Pentru ca eu cred ca au depasit de mult numarul si de aia ajung sa vineze pina in centrul orasului.
S-au redus padurile,prazile lor,trebuiesc redusi iei daca nu ,o sa ajunga sa intre in balcon sa ne ia canaru
Am vazut pe Animal Planet un reportaj in care niste ratoni omorau pisici
(pisici crescute in casa)proprietarii au chemat una din organizetiile alea ale lor ,au prins ratonii,si i-au dus la mama dracului
Nu le-a spus stapinilor cum sa previna atacul,sau sa-si tina pisicile inchise.
E SALBATEC;SA TRAIASCA SI SA SE HRANEASCA IN SALBATICIE
multumim pt calendarul prezentat dar revin la exemplul personal :
1.la mine perioada martie aprilie inseamna din punct de vedere columbofilistic acumulare de forma si culmea este o perioada in care nu am probleme mari cu rapitoarele
2.in schimb in mai si inceputul lui iunie ( de multe ori pana la 20 ale lunii) care inseamna perioada de concursuri saptamanale ma rupe uliul(contrar calendarului prezentat) probabil pt ca are pui de hranit atunci si necesita consum mare de hrana
3 iulie si august inseamna de obicei liniste si pace
4 in septembrie incepe sa atace dar cu frecvente mai rare
5 octombrie si dupa e din nou alerta maxima pt ca incep sa vaneze si “juniorii ” rapitori
Deci asta e calendarul meu personal si alaturi de alte semnale date de natura ma ajuta sa termin sezonul cam cu maxim 10 porumbei cazuti la uliu.
E loc si de mai bine sper da momentan atat se poate.
Pentru Andrei(porumbei.ro) – cred ca uliul s-a mutat din Arges in Dambovita :-)
Astazi am experimentat un “eveniment” in premiera,de 3 ani de cand am mutat porumbeii in Targoviste,in oras.Am lansat masculii la zbor in jurul orei 10.30,pentru a-si mai dezmorti aripile,pentru ca aveam timp liber iar vremea era insorita si mai calda.Pe la 12,cand am mers sa verific daca au intrat am constatat ca un pui de 2008 lipseste.Mai mult,examinandu-i mai atent am observat un mascul de 2007 insangerat,cu o rana urata,mai mult larga decat adanca,dar,fara dubiu,urmare a atacului unei rapitoare.
Nu stiu unde a avut loc atacul intrucat porumbeii au disparut din raza mea vizuala in maxim un minut dupa eliberarea din voliera. Fie au plecat departe,ajungand in zona Vulcanei,o comuna impadurita,cu atacuri frecvente ale rapitoarelor,fie un uliu si-a extins teritoriul catre oras,probabil impins de foame,in conditiile ultimelor zile,cu temperaturi scazute..
Masculul ranit a patit-o a doua oara in acest an;prima oara a sosit acasa ranit de la un concurs de la Radauti-Prut(in luna iulie),revenind a doua zi.Ma intreb daca “ulciorul va merge si a treia oara la apa”!?
Stiu ca relatarea mea nu prezinta un fapt iesit din comun.M-a surprins doar pentru ca,in 3 ani de lansari aproape zilnice(maxim 2-3 zile pauza),de multe ori la aceeasi ora-8 dimineata(inainte de a pleca la serviciu),de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie, nu am vazut nici un atac de rapitoare in zona si nu am avut pasari ranite sau lipsa la antrenamentele in jurul casei(cu exceptia pierderilor de pui de 6-7 saptamani,ramasi in alte stoluri,”deliciul”braconierilor ).
Hallo domnule Coro ,
va informez ca toate pasarile de prada de la noi scot un singur rind de pui pe an .
Este rusinos pentru un padurar sa nu stie acest lucru elementar!
Cu respect
Andrei K.
Hallo domnule Soceanu ,
precum am spaecificat codul verde are o toleranta de plus , minus 2 saptamini in functie de vremea din luna Martie , de aceea se intimpla cele relatate de dumneavoastra si nu corespund intocmai cu calendarul..
Daca perioada corespunzatoare codului verde se defazeaza inainte sau inapoi cu doua saptamini , si cel galben ii urmeaza defazarea , lucru care nu influenteaza insa aproape deloc celelalte 2 coduri , codul portocaliu si rosu.
Cu respect
Andrei K.
Hallo domnilor Coro si Dan_TGV ,
aflindu-ne in plina perioada de cod rosu , nu este vorba nicidecum de o inmultire excesiva a pasarilor de prada autohtone si probabil nici de o largire a arealului de vinatoare ( acest lucru este facut de obicei in periada de trecere de la cod portocaliu la cod rosu ) ci este vorba precum am amintit in postul meu de un adaus de pasari de prada din tarile nordice , adaus care este mai mare sau mai mic in functie de starea vremii in acele zone ( temperatura scazuta , zapezi mari , factori care atrag dupa sine o scadere a numarului de prazi disponibile etc. ).
Cu respect
Andrei K.
aha,dar noi nu avem cui face adaos?
chiar duceam lipsa de rapitoare?
Andrei K.,i-am povestit padurarului ca acu 14 ani nu aveam atitea probleme cu ylii,si mi-a spus ca sint mult mai multi decat cu ani in urma,si a zis ca stie cuiburi unde au scos doua rinduri de pui,ceea ce i se parea si lui ciudat.nu-l cunosc foarte bine,dar imi pare un om serios.Totusi in septembrie,se vedeau stoluri de 4-5pasari.reuseam sa vadsi 3 stoluri de o data.de la 8la 10 trecea dinspre oras spre padure,cate unul la 10 minute.dupa ora 10 dadeam si eu drumul la porumbei sperind ca au vanat si sant satui dar degeaba.
Care trebuie sa fie densitatea pe Km patrat de padure?
SINT PREA MULTI!
Hallo domnule coro ,
referitor la la cele doua rinduri de pui scosi in acelasi cuib , acest lucru este intr-adevar posibil DOAR in cazul in care acelasi cuib a fost folosit de doua specii de pasare de prada diferite !
Avem in tara cele doua specii , pot cuibarii fara probleme in acelasi revier , una cuibareste mai devreme , cealalta mai tirziu , putind in acest fel sa foloseasca acelasi cuib, probabil ca asta a vazut padurarul dumneavoastra , singura diferenta majora vizibila pentru oricine fiind marimea si silueta de zbor.
Stolurile pe care le-ati vazut in Septembrie , cu siguranta n-au fost ulii porumbari si nici soimi calatori , acestia sint vinatori solitari si vineaza de unul singur , cu cea mai mare siguranta au fost Sorecari , care in aceasta luna , Septembrie , cu zile calde in care se pot forma curenti de aer cald ascendent au obiceiul sa se adune in inaltul cerului , mai multi la un loc , acesti curenti le permit sa planeze acolo ore in sir !
Prada acestora se compune precum le spune si numele in primul rind din rozatoare mici , in speta soareci , sobolani etc .foarte rar pasari care sint prinse in mod cu totul accidental.
Sint aceleasi pasari pe care le vedeti in iarna pe stilpii sau pomii de pe marginea drumurilor , uneori in numar mare care asteapta acolo in speranta ca ar putea aduna de pe drum resturile unui eventual animal calcat de masini .
Sint aceleasi pasari care sint impuscate de unii vinatori care neputind diferentia cele doua specii din motive oarecare , drept ulii .
Aceste pasari domnule coro , sint foarte utile agriculturii prin aportul lor adus pe tot parcursul anului , mai ales in perioada cresterii puilor , de stirpire a acestor daunatori al agriculturii !
Cit de periculoasa este o pasare de prada pentru porumbeii dumneavoastra v-o pot spune chiar porumbeii , prin tinuta lor , prin felul in care privesc aceste pasari care rotesc inofensive pe cer , de obicei uitindu-se cu un ochi cis la ele , precum si prin reactiile acestora la aparitia unui astfel de sorecar in cimpul lor vizual , de obicei , la inceput printr-o usoara sperietura urmata de o calmare rapida , fara a determina insa zborul speriat de pe casa , Sorecarul este tinut oarecum sub observatie de porumbei pina la disparitia acestuia din cimpul vizual.
Pentru porumbei importanta este in primul rind silueta si stilul de zbor a pasarii de prada, fapt care determina porumbelul sa dispara urgent din virful casei , sau viceversa .
La ultima intrebare nu va pot da un raspuns , deoarece acesta depinde de prea multe necunoscute !
Cu respect
Andrei K.
Domnule Andrei K cred ca nu mam facut inteles bine deci revin:
1.01 – 28.02 cod rosu
1.03 – 30 04 cod portocaliu.
1.05- 20.06 cod rosu
21.06 – 31.08 cod verde
1.09- 30.09 cod galben
1.10 – 31.10 cod portocaliu
1.11 – 31.12 cod rosu
Asta am vrut sa subliniez : in perioada mai iunie ( perioada de maxima activitate columbofila : concursuri cu porumbei maturi si primele zboruri pe afara ale puilor) in zona mea uliul ataca foarte ” consistent” din cauza faptului ca are la randul sau pui si cantitatea de hrana necesa creste.
Subliniez ca la mine uliul e foarte aproape ( am spus asta in primul post) si in general reuseste sa creasca cu succes toti puii care eclozeaza( probabil dvs var place sa admirati toamna familii intregi rotinduse in asteptatea prazii :P )
Hallo domnule Soceanu ,
da , datele prezentate de dumneavoastra sint diferite de ale mele si asta se datoreaza , dupa cum spuneati bineinteles faptului ca stati in imediata apropiere a padurii in care cuibareste uliul porumbar .
Cred ca n-ar fi rau ca alti columbofili cu locatii similare sau apropiate sa le ia in considerare si sa actioneze ca atare !
Referitor la ce mi-ar placea mie sa admir sau sa vad cel mai mult ar fi faptul ca as dori ca pe viitor sa vad pe toata lumea multumita indiferent ca este columbofil , soimar , ornitolog etc.pentru asta incerc sa-mi aduc aici pe masura posibilitatilor mele aportul .
Cu respect
Andrei K.
Hallo domnule Soceanu ,
am vazut fotografiile de pe Sit-ul dumneavoastra si trebuie sa spun ca din pacate aveti o locatie foarte dezavantajoasa , uliul cu siguranta o sa faca uz de inaltimea dealurilor din imprejurimi la atacurile lui , de unde poate supravechea cu usurinta valea .
Cu respect
Andrei K.
Pt.domnul andrei k. Sunt un columbofil care urmareste cu mult interes discutiile de pe acest site,si carea are crescatoria intr-o zona deluroasa,vreau sa va pun o intrebare: d-voastra cum a-ti proceda daca,din luna mai pana in luna iulie a-ti avea paguba 23 de pui de voiajor,rapiti miseleste de porumbar prin metoda ambuscada? Precizez ca porumbeii respectivi fac parte din pasari atent selectionate si crescute cu foarte multa daruire si dragoste. Cum vi s-ar parea sa vedeti puisorul crescut cu atata drag(ma inteleg columbofili adevarati),abia iesit pe casa ca in ora urmatoare nu mai e? Aici ne mai intrand in discutie cei raniti si cu aripi rupte care oricum sunt exclusi din competitiile sportive. Cu respect fata de soimaii si columbofili de pe site.
Asa este dar chiar si in aceste conditii eu incerc sa fac performata in continuare si fara sa afectez echilibrul natural prin prinderea pasarilor de prada in speta uliu porumbar(soimul rareori ma viziteaza).
Si inca ceva daca in vreunul din posturile anterioare am parut fie si macar putin ironic imi cer scuze pt ca nu am intentionat asta.
Ionut, nu spun ca tu procedezi asa, spun ce am observat eu ca gresesc multi crescatori: lasa porumbeii nesupravegheati, liberi! Asta este greseala numarul 1 pe care o fac multi.
Am un amic ce mi se tot vaita ca ii ia uliul puii sau ii dispar. Cand il intreb care-i programul, imi spune ca le deschide si apoi el pleaca de acasa…ei zboara si apoi lenevesc pe casa sau in curte toata ziua. Pai merci! Ignoranta se plateste.
Ce vrea uliul? Porumbei pe sol, la vedere = prada perfecta pentru ambuscada.
Eu stau cu porumbeii 100% din timpul in care sunt ei liberi, imi si place dar si consider necesar. Nu am timp? Nu le dau drumu. In plus de asta, i-am educat in asa fel incat ei ori se afla in zbor ori in cusca…nu au ce cauta pe casa sau mai rau prin gradina.
Intr-adevar, primavara las puii tineri sa se plimbe putin pe casa in primele zile cand nu stiu bine sa zboare…trebuie sa si invete locatia, le este util. Dar apoi incepe militaria, si din hranire ii conduc cum vreau.
Sigur ca zona mea nu este ca a lui Daniel dar nici foarte departe de el (porumbeii mei ajung in zbor pe la el daca “se incordeaza” putin). Cu alte cuvinte, daca nu sunt atent ma pisca uliul fara regrete. Pot intari cele afirmate cu urmatoarea prostie din partea mea: in 2008 o singura data am plecat de acasa lasand porumbeii LIBERI pentru ca a trebuit sa duc pe cineva urgent cu masina in oras. Cand m-am intors, o femela de uliu porumbar manca dintr-un pui in gradina iar stolul era inaltat…in cusca mai erau doar 4 porumbei nemiscati de frica.
Deci, singura victima pe anul 2008 a fost la singura si prima mea greseala. Uliul observa imediat…a vazut lipsa omului in gradina, porumbeii gramada pe cusca, pe casa si aiurea, si imediat i-a taxat.
Nu numai in columbofilie, dar in general lucrurile lasate la intamplare se termina deseori prost.
Hallo domnule Ionut-razvan ,
in cazul dumneavoastra in afara de a inlesni porumbeilor o vizibilitate mai buna in jurul porumbarului , pt. a putea detecta din timp apropierea uliului , lucru care cred ca nu prea este posibil pentru multi columbofili , ramine doar o alternativa folosita de altfel si de multi dintre colegii dumneavoastra columbofili si anume de a zbura porumbeii la ore diferite , niciodata la aceleasi ore astfel ca uliul sa nu-si coreleze programul lui de vinatoare cu PROGRAMUL de zbor al porumbeilor !
Cred ca n-ar strica nici o pauza totala de una doua zile pentru porumbei astfel ca uliul sa fie silit sa-si caute prada in alta parte .
Cu respect
Andrei K.
,,sau mai simplu sa-l lasam pe PUIA sa vorbeasca cu dansul! :-)))..d le pigeon police-columba tv,chiar daca atunci cand postez pe acest site o fac mai dur,dar sper eu ca,cu folos,nu inseamna ca ,ma iau de oricine fara motiv,nu am acest obicei,de fapt ma deranjeaza afirmatiile gratuite,sau care sunt facute dupa ureche,ma deranjeaza proasta folosire a Limbii Romane….intotdeauna incerc ,pe cat imi sta in putere,sa ajut ,chiar daca o fac mai dur, ……..nu mi place sa ajung cainele dresat sa muste la comanda, va rog respectuos sa nu ma mai ,,introduceti,, ,fara voia mea in discutii,care nu ma privesc,nu cred ca v am jignit vreodata…..si mie mi a luat uliul porumbei,spun eu foarte buni,dar niciodata nu am incercat sa ma razbun,desi aveam ocazia(strecuram o injuratura printre dinti ,si cam atat), nu am nimic cu soimarii,dimpotriva ii respect foarte mult,chiar daca unii sunt mai plini de avant,si unii dintre noi sunt mai duri cand vine vb despre soimari,asa ca….),deci va rog respectuos ,ca altadata sa nu ma mai angajati gratuit in discutii,,,,,,,va multumesc .cu respect.PUIA
Porumbeii mei chiar au un program facut.zboara dimineata si seara,si chiar am incercat sa schimb ora,dar in zadar va spun sincer.Am avut si doua atacuri la interval de10-15 minute soldate cu victime.Anul trecut chiar a fost dezastru cu atacurile lor,au devenit chiar foarte insistentii,pot spune ca an ca anul trecut nu am avut pana acum.
Astazi chiar a fost cod rosu mi-a atacat un uliu poirumbeii de 4 ori intr-un interval de 3 ore un tardiv l- am scos cu greu din gheare lui dupa o cursa de 200-300m pe aratura la marginea satului.S-a luat dupa ei s-au rotit de cateva ori iar cand sa plece unul mai neinspirat s-a rupt de stol si uliul s-a luat dupa el .Dupa 50metri de urmarire l-a apucat si s-a lasat pe pamant.Eu am inceput sa bat din palme si i-a scapat .Am alergat pana la ei iar uliul a fugit ,iar cand m-am apropiat si porumbelul a zburat.S-a intors dupa o ora avand in piept 2 rani pe care le-am cusut.Nu stiu ce sa fac sa-l mai opresc sau sa-l elimin?M-a dezamagit felul in care s-a predat uliului ,n-a virat stanga sau dreapta sau sa se lase spre voliera care era aproape ,a ales cea mai proasta varianta zburand la altitudine mica spre camp deschis unde nu avea nici o sansa.Daca nu eram eu defata acum era in gusa uliului.Dati-mi un sfat!
l
hey soimari….daca mai intrati pe aici…….o veste trista in hobby-ul vostru …..poate va intereseaza acest video
http://www.primatv.ro/stiri-focus/uliul-sorecar-in-pericol.html
Salut Bogdan s 5,
Daca ar muri doar din cauze ca asta, ar fi bine. Aici se produce selectia naturala, cea adevarata, cei slabi se duc, iar cei puternici supravietuiesc. Insa acestia din urma nu sunt scapati, unii sunt impuscati de anumiti indizizi, care zic doar “uite ba’ uliu’ ” iar urmatorul sunet e “booom” sau raman fara oua si pui cauzate vizitelor facute de aceiasi indivizi.
Pacat ce se intampla la noi:( Sper doar ca micile noastre interventii sa lumineze macar cateva minti, macar cateva exemplare sa fie salvate!
O seara placuta,
Victor
Hallo domnule Ionut-razvan ,
in cazul acesta v-as da urmatoarele 2 sfaturi :
1 – incercati sa introduceti , precum am spus si mai sus pauze de una sau mai multe zile in programul de zbor al porumbeilor ( stiu ca nu este un lucru tocmai avantajos pentru antrenamentul puilor in cauza , dar decit sa moara , mai bine asa ! ) , dupa care incercati sa zburati porumbeii doar dupa masa tirziu , presupunind prin absurd ca ulii din zona si-au
gasit pina la acea ora prada pe ziua respectiva , tinind cont si de faptul ca un uliu flamind pleaca la vinatoare de dimineata , dupa uscarea penajului de roua noptii .
Tinindu-i inchisi citeva zile o sa aiba cu siguranta chef de zbor , precum a spus Andrei faceti cu ei militarie , asta inseamna ca trebuie sa zboare, in nici un caz sa nu stea pe casa sau in gradina, asta presupue insa ca dumneavoastra sa fiti intotdeauna prezent in timpul efectuarii acestor zboruri , altfel toate aceste incercari nu-si au rostul – exact cum spune si face Andrei ! cind se intorc chematii in porumbar inchideti trapa si le dati de mincare , scurt.
2 – sfat (sub forma de intrebare ) – ce sanse ar avea separarea porumbeilor tineri de cei batrini , intr-un compartiment separat insotiti fiind de 2-4 porumbei batrini cu experienta pe post de dadace ( tinerii sa poata invata de la acestia ! ) , astfel incit cei din compartimentul de porumbei batrini cu experienta sa poata face mai multe zboruri pe zi pentru antrenament iar cei tineri sa zboare doar dupa masa tirziu cu pauze mai mari ( 1- 2 zile , pt. siguranta si derutarea uliului ), tinind cont de faptul ca multi porumbei tineri sint surprinsi si prinsi in primul rind datorita lipsei de experienta in primul rind in privinta interpretarii semnalelor de alarma emise cu siguranta de alte pasari in momentul ambuscadei , in speta rindunici , vrabii etc. si numai dupa acea datorita lipsei de experienta de zbor ?
Aici trebuie sa amintesc ca fiecare uliu are stilul lui de vinatoare , adaptat urgent situatiei din teren .
Uliul pornit in ambuscada , trebuie sa parcurga o anumita distanta mai mare sau mai mica pina la prada , pe acest traseu pina a ajunge la prada posibilitatea de a fi descoperit de alte pasari creste proportional cu distanta , in primul rind de rindunici si dupa aceea de vrabii .
Daca tinerii porumbei nu pot interpreta din lipsa de experienta aceste semnale de alarma , sint pierduti ! aici ar intra in actiune experienta dadacelor .
Daca nici una din cele doua ” sfaturi ” nu dau rezultatul scontat , acest lucru nu poate insemna decit ca in zona dumneavoastra uliul nu gaseste alt vinat pe care sa-l poata ataca in lipsa porumbeilor , trebuind in conseciinta sa actioneze ca atare .
Cu respect
Andrei.
Majoritatea crescatorilor tin puii separati de maturi din multe cauze.
Sa stii ca instinctul ii tine chiar si pe pui in alerta de la primele batai de aripi. Eu ii urmaresc foarte mult…chiar prima data in viata lor cand ies pe trapa, se uita la cer si pasesc cu neincredere…la primul semnal, tule-o inapoi si nu mai ies pana a doua zi. :) Ba chiar sunt mai alerti decat trebuie, se sperie de orice… cand imi ies puii prima data afara, trebuie neaparat sa fiu cu ei, altfel e jale. Cand ies cu trupa pe acoperisul cotetului si incep sa umble pe acolo, daca trece vreo cioara sau alta pasare se arunca toti spre intrare sau la pamant, multi cad prin curte si trebuie sa-i culeg, altfel ii inhata pisicile.
Abia cand se lanseaza in aer sunt in pericol, in primele zile zburand nesigur si neformand un stol, fiecare de capul lui in toate directiile.
Hallo domnule bogdan s 5 ,
multumim pentru filmulet , este pacat , dar asta se intimpla daca o pasare de prada nu reuseste sa prinda nimic citeva zile la rind in aceste zile cu temperaturi scazute .
Din acest filmulet putem deduce de ce vineaza aceste pasari cu o asemenea disperare , incearca sa invete din fiecare atac , indiferent daca este sau nu incununat de succes , astfel ca la urmatorul atac sa fie mai buni mai perfecti si acest lucru se face cum s-ar zice contra cronometru , fiecare minut , ora etc . in care nu reusesc sa prinda prada ii apropie mai mullt , prematur , de finalul vietii – selectie naturala si-a spus cuvintul .
Cu respect
Andrei.
As avea o intrebare daca nu e prea tirziu?
Ce se intimpla cu porumbeii care au scapat cu viata, dupa ce au fost salvati din gura uliului? -SE MAI POATE TRIMITE LA CONCURSURI, SAU RAMIN LA MATCA?
Ieri, la antrenament uliul a prins un por., ciorii au facut galagie in gradina din care am inteles ca victima este acolo. Repede am fugit acolo, am si zarit sub un pom, statea uluil pe el! Se parea obosit si ciorii faceau galagie mare inprejuri. Eu eram la circa 35m, si fuga amajuns acolo. Cind eram la 10m, deja a renuntat, lasind acolo porumbelul in zapada de 15cm. am incercat sa prind porumbelul dar uliul era deasupra mea, facea cercuri mici. am inteles daca nu pot sa prind, iarasi ajunge in ghearele uliului, care nu a renuntat de tot, era deasupra mea. Am facut concurs, cine prinde mai repede porumbelul deja ranit! Am incercat cu metoda cum se prinde o gaina, usor sa nu se inalte in zbor, am urmarit pina cind a ajuns linga gard si am prins blind sa nu se sperie. Uliul era deasupra mea, a urmarit ce se intimpla, cu greu a renuntat si a zburat spre cimp!!!!!!!!!!. Porumbeii mei erau in cirg la mare inaltime, zburau cu mare viteza. Asa ceva inca nu am mai vazut, parca se grabeu undeva.!!! Am crezut ca am scapat cu bine, fara victime! Uliul era deja departe, gata a plecat, am scapat cu bine, asa am crezut. Am dus in casa por . ranit, curgea singe din el, in frig singereaza si mai tare! Am spalat miinile cu zapada de singe, hopaaa!!!!!!!.. unde sint porumbeii??? Erau departe, deasupra cimpului, chiar linga un uliu. Am pierdut orce speranta…si in clipa asta, cirgul a inceput sa coboare, faceu virtej. Uliul sa uitat la ei pina cind au ajuns jos de tot, deja nu am vazut nici un porumbel. A sosit clipa atacului!Uliul a picat din cer peste ei!!! Porumbeii mei veneau la inaltimea gardului din toate partile, una-doua, sa umplut voliera de por.Ca recompensa repede am dat mincarea, o portie mai mare ca alta data, ca de sarbatori. Numai dupa ce sa facut intuneric, am putut numara, era lipsa un por.! Antrenamentul iarna este un rulet rusesc!!!!!!
Cu respect !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pai la matca intra porumbeii care au facut rezultate bune la concursuri, nu cei ce pica la uliu.
Hallo domnule Ali ,
referitor la rani , precum am scris si mai sus , porumbeii care scapa SINGURI ( de obicei imediat sau in timpul atacului ) din ghearele uliului din cauza ca n-au fost bine prinsi , au de obicei rani superficiale care nu prezinta un pericol pentru viata lor pe mai departe.
In schimb ranile celorlalti porumbei , foarte putini la numar , luati de om prin diferite metode din ghearele acestuia ( ca in cazul de mai sus ) sint de obicei serioase sau foarte serioase .
Cu respect
Andrei.
Hallo !
pentru a nu se ajunge cu zborurile de iarna la zboruri gen ” rulota ruseasca ” si a mai diminua cit de cit pierderile , as dori sa dezvolt putin sfatul dat domnului Ionut-razvan .
Astfel , daca intr-o locatie anume sint mai multi columbofili , cred ca acestia ar fi mai avantajati daca :
– ar zbura porumbeii toti in acelasi timp , la o ora exacta prestabilita , cit mai tirzie din zi .
Zburind la o ora tirzie , este foarte probabil ca uliul sau o parte din ei sa fi gasit deja prada pe acea zi !
Daca n-a prins inca nimic pina la acea ora , uliul sau ulii din zona este mai mult ca sigur ca au mai avut zboruri de vinatoare in acea zi , deci ar fi posibil sa fie cit de cit obositi etc. si ca urmare ar fi posibil ca in timpul atacului sa schimbe atacurile da la un stol la altul ( stolurile aflindu-se toate deodata in aer ! ) in speranta ca porumbelul din celalalt stol ar fi teoretic mai usor de prins etc , doar ca aici se poate inseala , avind in vedere ca toti porumbeii care se afla in zbor sint de fapt elita zburatorilor voiajori , ca urmare uliul sau ulii o sa-si iroseasca energia fara rost , facind schimburile acestea etc.iar rezultatul vinatorii ar fi probabil negativ.
Cu timpul ,odata cu lungirea zilei , ar fi posibil si varierea orelor de zbor de la o zi la alta , zborurile raminind in orice caz la ore cit de tirzii posibil !
Cred ca nu trebuie amintit faptul ca columbofilul trebuie sa fie neaparat de fata in tot timpul zborului !
Daca un columbofil nu poate zbura porumbeii la ora stabilita , ar fi de dorit ca acesta sa nu mai zboare ziua respectiva , daca o face , atunci pe propria raspundere .
– pentru a anula ambuscada , este important ca porumbeii , dupa iesirea din porumbar si o foarte scurta orientare ( numai daca este nevoie ! ) sa plece direct in zbor intins , la fel si intoarcerea in porumbar trebuie sa fie rapida , precum spune Andrei , ca la armata !
Cred ca nu trebuie amintit faptul ca columbofilul trebuie sa fie neaparat de fata in tot timpul zborului !
De obicei ambuscada este indreptata in special impotriva vinatului , in cazul nostru a porumbeilor care nu se afla in zbor , ci undeva pe jos , in speta pe casa , gradina , pe porumbar etc .
Daca , porumbeii sint insa in plin zbor , vorbim de atac direct , nemaifiind vorba de ambuscada .
Important aici , ar fi faptul ca primele stoluri care pleaca la zbor la ora stabilita sa fie acele stoluri a caror locatie se afla cel mai departe de padure sau de eventualii arbori mai batrini de la marginea locatiei care ar putea fi folositi de ulii pe post de observatoare , urmind ca dupa o pauza de citeva minute ( aprox . 10 min ) sa plece in functie de locatii si celelalte stoluri ,, ultimele fiind cele cu locatia cea mai apropiata de padure , arbori batrini ( aceasta pentru a atrage ulii deasupra locatiei , eliminind riscul unui atac scurt si direct asupra stolurilor de porumbei care pleaca ultimele , dat fiind locatia apropiata de padure sau arbori ) etc .
Propun spre discutare ( imbunatatire sau anulare ) aceasta posibiitate de diminuare .
Cu respect
Andrei.
Multumesc pentru sfaturi! Am sa folosesc in viitor!!!
Problema mea ar mai fi– porumbelul a participat la concursuri, a reusit sa intre in clasament, cu toate ca nu am folosit vitamine si hrana de por. cal 1( adus din alte tari), Am procedat asa , ca sa vad care rezista cu o alimentatie sinpla ,cei care rezista, sa merite sa dau electovit si hrana por.cal1.
DOMNULE ANDREI- foarte bune sfaturi ati dat, multumsc frumos!!!
Nu toti columbofilii inpart experienta lor cu alti, cu speranta ca vor fi mai tari la concursuri! Cei care au reusit sa faca un lot excelent, iarna nu lasa la antrenament porumbeii din cauza uliilor. Eu cred, ca por. au nevoie de antrenamente, sint mai sanatosi dupa zboruri si au mai multa experienta.
Am sa discut cu colegii sfaturile primite, care sincer sa fiu imi plac!
Cu respect!!!!!!!!!
ali,gramatica ta este jalnica,si povestirea ta,parca i i cusuta cu ata alba,adica cum,,,uliul facea cercuri deasupra mea,,,ma cam indoiesc,da mi voie sa nu te cred,de obicei uliul dupa ce l ai deranjat zboara intr un pom sau pleaca,dar nici intr un caz nu face cercuri deasupra ta,oricum mai lucreaza la scriere, jalnic……
Hallo Andrei ,
am propus de citeva zile spre discutare o posibila modalitate de diminuare a numarului de porumbei voiajori pentru aceasta perioada de iarna , dar sint nevoit sa constat ca nimeni in afara de domnul Ali nu are pina acuma nici un interes in acest sens , as putea sa stiu si eu care este motivul ?
Andrei.
Cum am mai spus, sunt chestiuni pe care nu le stii nefiind columbofil si de aici o oarece divergenta. De exemplu, nu o sa poti niciodata sa propui columbofililor dintr-o zona sa isi scoata porumbeii la o ora anume, fiecare face dupa cum il taie capul si cum are timp liber. Apoi, majoritatea nici nu stau sa-i urmareasca, ci pleaca la treburile lor.
Hallo Andrei ,
bun , in cazul acesta toate sint clare pentru mine , o sa ramina probabil totul cum a fost ca si pina acuma , pacat insa de vietile atitor porumbei si pasari de prada , care poate macar in parte s-ar fi putut salva prin colaborare .
Incerc sa ma consolez cu gindul ca macar am incercat sa indrept lucrurile cit de cit in directia buna!
Totodata trebuie sa constat cu bucurie , studiind sit-ul vostru precum si alte situ-ri de columbofili din tara , ca din marele numar de columbofili de aici exista multi columbofili buni si foarte buni cu rezultate de exceptie in columbofilie care vad , gindesc si actioneaza corect in relatia porumbel – pasare de prada , bravo lor si mult succes in continuare !
Cu respect
Andrei K.
apropo de lupta dintre porumbei si pasarile rapitoare, in urma cu ceva timp mergeam cu un grup de prieteni la Slanic Prahova, in tren lume multa, veselie …..”la greu”, totul ok pana la locatia respectiva, ei bine nimeni nu se astepta la ce urma sa se intample: un localnic ce a coborat din tren aruncandu-si ochii spre cer a observat ca porumbeii lui erau atacati de un soim, in acel moment a inceput sa tipe(asa cum facem toti in astfel de situatie-banuiesc), sa racneasca pur si simplu. nu va spun ca toata lumea a incremenit pe peronul garii nestiind pe moment ce s-a intamplat. la aflarea motivului parerile erau impartite, unii spuneau ca e nebun, altii il felicitau pt grija reala ce o avea respectivul domn pt pasarile lui.
ln zona unde locuiesc, tinem porumbeii inchisi din septembrie si pana in aprilie din cauza rapitoarelor, nr acestora este exagerat de mare, nu este o metoda buna de a priva porumbeii de libertate dar n-avem de ales. stiu ca soimii sunt pasari protejate de lege dar nu gandeste nimeni si la porumbeii nostri?
un an nou plin de realizari la toti!
Hallo domnule Cristi ,
din textul dumneavoastra in afara atacului acelei pasari de prada deasupra peronului garii ies in evidenta doua probleme mai importante , dar generale si anume :
1 – ca ” nr acestora este exagerat de mare ”
2 – ” stiu ca soimii sunt pasari protejate de lege dar nu gandeste nimeni si la porumbeii nostri? ”
La 1 pot sa va dau urmatorul raspuns :
Efectivul pasarilor de prada dintr-o zona data se regleaza automat si de la sine intr-o perioada relativ scurta de timp in functie de efectivul prazilor din acea zona , acest lucru a functionat ireprosabil de milioane de ani si mai functioneaza si in ziua de azi doar atita timp cit omul nu intervine in acest mecanism de selectie naturala , urmarindu-si prin aceasta interese proprii care sint de obicei unilaterale .
Exista doar o singura perioada din an cind acest echilibru este destabilizat temporar si anume iarna , cind efectivelor de pasari de prada din tara autohtone l-i se mai adauga un numar mai mare sau mai mic de pasari de prada venite din tarile nordice.
Numarul acestora variaza de la an la an in functie de conditiile climatice din zonele respective , pasari care odata cu inceperea incalzirii vremii se retrag din nou in tinuturile natale .
In paranteza trebuie spus ca nu se rezolva nimic prin prinderea sau impuscarea acestora , deoarece le iau altele locul , cunoscut fiind si faptul ca este in primul rind ilegal si mai ales deosebit de inuman, mai ales daca se intimpla in secolul nostru !
La 2 :
Fiecare domeniu , pasiune etc . are precum o moneda un avers si un revers al acesteia si acest lucru consider ca fiecare dintre noi ar trebui sa-l cunoasca foarte bine inainte de a se inhama in exercitarea ei .
Precum am spus si mai sus nu se rezolva nimic prin reducerea acestora , este doar o solutie pe termen foarte scurt , ci din contra se face mai rau , fiind direct afectat atit echilibrului natural in primul rind si in al doilea rind privit pe termen lung , daca tot sintem pe un forum de columbofilie este afectata direct calitatea si performanta porumbeilor crescuti de dumneavoastra prin reducerea selectiei naturale efectuate cu brio de milioane de ani de aceste pasari , lucru care in conditiile stiintei si tehnicii actuale inca nu sintem in stare sa-l egalam .sau sa-l inlocuim cu nimic !
Pe romaneste vorbit ar insemna ” ati taia singur craca de sub picioare ” !
Cu respect
Andrei.
super tare frate ….si la mine se intapla dar cu ulii si ereti ……super tare e de facut un film
foarte corect ce a spus porumbei.ro la poz 143 uliul atunci isi face treaba cand nu e nimeni in preajma.si ue lasam porumbeii nesupravegheati si mereu imi lipsea cate un pui.am padurea la nici un km de mine iar atacurile sunt la ordinea zilei.acum por zboara la program si ma uit la uliu cum se invarte ca un bou dupa stol.pierderi in aceasta iarna pana acum;doi pui tardivi
Hallo ,
pacat ca nu-si pot lua acest timp cit mai multi columbofili pentru a proceda precum a spus Andrei la poz. 143 si domnul Fane mai sus , s-ar reduce astfel in mod simtitor pierderile anuale !
Cu respect
Andrei.
foarte tare
Ieri, 02.03 2009, am avut o surpriza placuta, dupa ce am stat cu sufletul la gura cam 10 min.
La fel ca intr-o lupta aeriana intre avioane de vanatoare, un rapitor, (cred ca soim, deoarece urca dupa stolul de porumbei destul de repede), desi era o ora tarzie (mai mult de 17.00), a atacat de multe ori stolul.
Aveam 3 pui scosi prima data afara la zbor si ma asteptam sa cada unul. N-a fost asa !
Am vazut ce poate un pui ingrozit!
Rapitorul nici nu s-a uitat la el, desi se rupsese de stol. Nici n-avea sanse sa se ocupe de el. Ziceai ca e un avion cu motoarele turate la maxim.
Mi-am dat seama ce inseamna o pasare crescuta bine si ingrijita!
Rapitorul insa a atacat stolul si n-a prins nimic. A disparut la orizont!
Dupa 15-20 de secunde alt atac!
O fi fost alt rapitor? Cred ca da!
Tot n-a prins nimic.
Apoi porumbeii au venit pe voliera si priveau speriati in toate directiile si, desi fluieram ca sa-i atrag in voliera, tot nu intrau.
Atunci inspiratia de moment da roade! Fluier cum fac cocosii cand vad uliul si in urmatoarele 5 secunde cam 15 porumbei intra inn voliera.
Am zis ca e bun antrenorul, adica rapitorul!
Privitor la descurajarea rapitoarelor in a ataca porumbeii, cred ca e demn de luat in seama ceea ce faceau chinezii in timpul razboiului cu japonezii: au legat de porumbei (VOIAJORI CARE ADUCEAU MESAJE), niste fluiere de vant din bambus care in picaj scoteau zgomot mare, asa incat soimii dresati ai japonezilor (CARE TREBUIAU SA-I INTERCEPTEZE PE VOIAJORI) erau descurajati de zgomotul fluierelor.
S-au mai folosit si benzi de hartie colorata care derutau rapitorul.
Daca a atacat de mai multe ori in interval scurt, era soim, clar. Uliul ataca odata si renunta. In ce zona a tarii stati? Totusi am inteles ca soimii sunt putini in Romania.
Hallo ,
legat de subiect am gasit citeva date interesante pe internet , date care se refera la amenzile care sint aplicate de forurile competente , in speta politie si garda de mediu etc . in cazul prinderii si detinerii ilegale sau a uciderii pasarilor de prada .
Este vorba de legea pentru modificarea si complectarea Legii vinatorii si protectiei fondului cinegetic nr. 407 / 2006 , din 12.06.2007.
Atrag atentia asupra faptului ca toate amenzile sint calculate in EURO , iar in cazul unei contraventii , aceste sume de bani ( Euro ) vor fi probabil recalculate de catre forurile susnumite la cursul valutar pe ziua respectiva Euro / RONI .
Am sa extrag si enumara din liste doar amenzile ( valoarea de despagubire ) pentru pasarile de prada de zi si de noapte , incepind cu ulii si soimii .
Anexa nr. 2
FAUNA SALBATICA
B . Pasari
De interes vanatoresc la care vanarea este interzisa , precum si cuantumul despagubirilor in cazul unor fapte ilicite :
Pasari de prada de zi :
1 ? ULIUL PORUMBAR ( Accipiter gentilis ) 270 Euro
2 – Uliul pasarar ( Accipiter nisus ) 270 Euro
3 – Uliul picioare scurte ( Accipiter brevipes ) 270 Euro
4 – SOIMUL CALATOR ( Falco peregrinus ) 1660 Euro
5 – Soimul dunarean ( Falco cherrug ) 2700 Euro
6 – Soimul de iarna ( Falco columbarius ) 540 Euro
7 – Soimul rindunelelor ( Falco subbuteo ) 540 Euro
8 – Vinturelul de seara ( Falco vespertinus ) 1350 Euro
9 – Vinturelul mic ( Falco naumanni ) 1350 Euro
10 – Vinturelul rosu ( Falco tinnunculus ) 540 Euro
11 – Acvila de cimp ( Aquila heliaca ) 2700 Euro
12 – Acvila de munte ( Aquila Chrysaetos ) 2700 Euro
13 – Acvila de stepa ( Aquila orientalis ) 1350 Euro
14 – Acvila mica ( Aquila pennatus ) 1350 Euro
15 – Acvila tipatoare mica ( Aquilq pomarina ) 1350 Euro
16 – Acvila tipatoare mare ( Aquila clanga ) 1350 Euro
17 – Acvila porumbaca ( Hieraaetus fasciatus ) 540 Euro
18 – Codalbul ( Haliaeetus albicilla ) 2700 Euro
19 – Gaia neagra ( Milvus migrans ) 1350 Euro
20 – Gaia rosie ( Milvus milvus ) 1350 Euro
21 – Heretele (( Circus sp. ( toate speciile )) 270 Euro
22 – Serparul ( Circaetus circaetus gallicus ) 540 Euro
23 – Sorecarul mare ( Buteo rufinus ) 540Euro
24 – Sorecarul incaltat ( Buteo lagopus ) 270 Euro
25 – Sorecarul comun ( Buteo buteo ) 270 Euro
26 – Uliganul pescar ( Pandion haliaetus ) 540 Euro
27 – Viesparul ( Pernis apivorus ) 540 Euro
28 – Vulturul hoitar ( Neophron percnopterus 2700 Euro
29 – Vulturul negru ( Aegypius monachus ) 2700 Euro
30 – Vulturul sur ( Gyps fulvus ) 2700 Euro
31 – Zaganul ( Gypaetus barbatus ) 2700 Euro
Pasari de prada de noapte :
1 – Bufnita ( Bubo bubo ) 1350 Euro
2 – Ciuful ( Asio sp. ) 270 Euro
3 – Ciuvica ( Glaucidium passerinum ) 270 Euro
4 – Ciusul ( Otus scops ) 270 Euro
5 – Cucuveaua ( Athene noctua ) 270 Euro
6 – Huhurezul ( Strix sp. ) 270 Euro
7 – Striga ( Tylo alba guttata ) 540 Euro
Pentru conformitate rog sa accesati urmatorul Link :
http://www.agvps.ro/download/Legea_vanatorii.pdf
Cu respect !
Andrei K.
Sunt din Buzau, atacurile s-au facut la campie, la 20-25 de km de dealuri impadurite.
O surpriza proasta , pe 4.03. pe semiintuneric, amurg, abia se desluseau siluetele pe voliera, a atacat un rapitor si a luat un porumbel.
N-a fost pasare de noapte pentru ca avea probleme cu obstacolele.
Hallo domnule Ganea Daniel ,
fiind perioada de iarna este foarte probabil sa fi fost vorba de atacul unui Soim calator , deoarece acestia precum si alte pasari de prada din nord si cele autohtone bineinteles sa se orienteze cum este si normal sa gaseasca zone ( nu neaparat montane sau submontane ! ) cu vinat suficient pentru a supravietui cu brio peste iarna , urmind ca la primele semne ale primaverii sa se retraga incet inspre tinuturile natale .
Soimii ii puteti recunoaste usor in zbor dupa silueta aerodinamica asemanatoare lastunilor sau rindunicilor , doar cu mult mai mari ( de marimea unei ciori cenusii ) .
Cu respect
Andrei.
Hallo Andrei,
daca este Soim calator , poate aparea oriunde in tara in acest sezon , mai ales daca tinem cont de faptul ca acuma se afla si oaspeti din nord in tara !
Salut
Andrei
Am patit si eu cam la fel cu soimul,numai ca la mine a reusit sa ia un tardiv de ianuarie si sa lasat la un vecin in gradina si am facut galagie si la lasat e un alb o sa il dau pe net la porumbei ro miine sa vedeti ce rani ia provocat,lam botezat norocosul.
Hallo domnule Rapi ,
cum si unde a fost prins porumbelul ?
A fost soim sau uliu ?
Cu respect
Andrei K.
http://www.youtube.com/watch?v=aiOHAaGNXkM
sunt super animalutele astea ale noastre care ne fac viata asa de frumoasa!!!
da , este o povestire foarte frumoasa care se intampla cam in fiecare iarna dar e bine k nu peste tot sunt “superiorii” soimi ,cat despre discutia ce soimarii ,eu cred k iti pierzi timpul de pomana k sunt niste capete secii si ” fff superioare” ,asa in fine dar cum pot unii sa prinda ulii?????sa ii tortureze ,lasaty fratilor natura sa-si urmeze cursul ,care a fost prins a fost fraer sau bolnav asta e treceti mai departe ,cei ramasi var face toata vara pui de vi se va lua de ei, vant in pene si lasati natura asa cum ati gasit-o!
eu am prins 4 soimi pana acum si la toti leam taiat degetele jos sa nu mai faca rau nimanui stiu ca toti ma veti contesta dar asta e viata
@ porumbei.ro (com. 11): e bine că mai apare câte un material din acesta și pt.cei 10 % din columbofili. Judecând după numărul de comentarii, aș zice că procentul celor care consideră că o astfel e experiență este comparabilă cu a “fi avut locurile 1,2 si 3 la maraton” (după cum spuneați și dumneavoastră în topic) e ceva mai mare… poate chiar cu muuult peste procentul estimat… :)
@ porumbei.ro (com. 7):
Ați reușit formarea liniei/ familiei de porumbei imuni la răpitoare?
PS: În zona mea, colinară & împădurită, columbofilii au mari bătăi de cap cu răpitoarele…
Nu cred ca se formeaza asa usor, dar am intuit cam ce gen de porumbei rezista mai bine si incerc sa achizitionez numai acel tipar… nu stiu daca ajunge o viata de om dar incerc, oricum am pierderi mai mici decat la inceput.
Foarte interesant! Poate că acest subiect merită un topic dedicat. Oricum foarte interesante și reportajele din “teatrele aeriene de operațiuni”, atât ca tematică și subiect(e), cât și ca stil. Mulțumesc! :)