Autor: Dina Mergeani

Cresc porumbei din rasa jucatori de Galati incepand din anul 1982, principalul motiv fiind abilitatea lor de a juca. Acesti porumbei au culori variate , majoritatea lor fiind, insa, baltati. In acest material vreau sa va expun observatiile mele legate de transmiterea baltaturii de la o generatie la alta.

In primul rand, tin sa mentionez ca aprecierea oricarui model de baltatura trebuie facuta prin comparatie cu modelul de referinta reprezentat de porumbelul uniform colorat (?pana simpla?). Orice modificare prezenta fata de acest model de referinta poate fi considerata ca suma unor pete albe aparute pe anumite parti ale corpului. Aceasta este o schimbare de punct de vedere necesara, majoritatea dintre noi fiind obisnuiti sa descriem un porumbel baltat numindu-i partile colorate ale corpului.
Pentru o mai usoara exprimare, am ales sa denumesc anumite parti ale corpului unui porumbel cu echivalentul lor din anatomia umana, fiecareia dintre ele corespunzandu-i o parte aproape identica ale scheletului (unei parti a corpului ii corespunde o anumita parte a sheletului si o anumita suprafata a pielii).

La inceput, in 1990 , am facut observatia ca zonele albe ale porumbeilor (implicit si zonele colorate) sunt in stransa relatie cu partile anatomice ale corpului. Acest lucru inseamna ca diferite parti ale corpului pot avea informatii diferite despre prezenta culorii. Zonele albe sau colorate ale corpului pot fi observate foarte bine privind ariile de crestere a penelor la puii de 5-15 zile.
Acum, dupa 16 ani de observatii, pot spune ca diferite arii colorate (sau albe) sunt marcaje diferite ale baltaturii cu transmitere genetica diferita. Pentru fiecare arie a pielii porumbeii mostenesc de la parinti informatie pentru un marcaj al baltaturii care poate fi ?colorat? sau ?alb?. Daca ambele marcaje ale pielii sunt la fel, respectiva arie va fi total colorata sau total alba. Daca marcajele sunt diferite, respectiva arie poate fi : total colorata (cand ?colorat? este dominant), total alba (cand ?alb? este dominant), partial colorata sau ariile dreapta si stanga ale corpului vor fi diferit colorate.
Fiecare porumbel baltat ( cu diferite arii albe) poate fi descris cu ajutorul acestor marcaje pentru baltatura ca suma unor pete albe. De fapt un model de baltatura este suma unor astfel de marcaje. Marcajele pentru baltatura sunt :

Nr. Crt. / Nume (parte a corpului) / Parte corespondenta a scheletului

1. Frunte / Frontal
2. Crestetul capului / Parietal
3. Ceafa / Occipital
4. Ochi / Orbita, sprancene
5. Fata / Orificiul urechii
6. Barbie / Ciocul inferior, hioid
7. Gat antero-superior / Coloada cervicala superioara
8. Gat antero-inferior / Coloana cervicala inferioara
9. Gat posterior / Coloana cervicala
10. Jonctiunea cervico-toracala posterioara / Jonctiunea cervico-toracala
11. Piept / Coracoid, clavicule
12. Brat / Humerus
13. Antebrat / Radius, ulna
14. Mana / Carpus, carpometacarpus
15. Degetele mainii / Falange
16. Spate superior / Coloana toracala si lombara
17. Torace / Stern, vertebre cervicale si toracice
18. Coapsa / Femur
19. Gamba / Fibula, tibiotarsus
20. Picior / Tarsometatarsus
21. Degetele piciorului / Falange
22. Spate inferior / Ilium, sinsacrum
23. Abdomen / Ilium, sinsacrum
24. Coada / Vertebre caudale, pigostil

baltatura.gif

Exista un locus dovedit ca ar produce porumbei baltati : locusul ?Z?.
Acesta are trei alele :
– ?Z+? = porumbelul complet colorat,
– ?z? = porumbelul asemanator variantei ?gazzi? a porumbeilor Modena,
– ?z*wh? = porumbelul complet alb.

Eu sustin ca exista mai multe alele ale locusului ?Z? – pe langa ?Z+? si ?z*wh? existand un grup ?z*pi? al genelor ce dau porumbei baltati si care include gena ?z? (?Z+? >> ?z*pi? >>z*wh?) – , ca exista mai multi loci care produc variate modele de baltatura (nu numai locusul ?Z?) si ca genele de pe unii loci afecteaza zone specifice ale corpului.

Existenta mai multe alele in grupul ?z*pi?este sustinuta de faptul ca unele marcaje (colorate diferit sau nu) au o transmitere linkata in diferite modele de baltatura, modele care sunt recesive fata de ?Z+? si dominante fata de ?z*wh?. Uneori, unele marcaje au un linkaj dorsoventral : crestetul capului cu spranceana inferioara si barbia, ceafa cu fata si gatul antero-superior, gatul posterior cu gatul antero-inferior, jonctiunea cervico-toracala posterioara cu pieptul, spatele superior cu toracele, spatele inferior cu abdomenul.
Anumite rase, de exemplu, au o gena dominanta pentru coada alba (diferita de coada alba recesiva, cea mai des intalnita). Varfurile albe ale aripilor si incaltarile albe (impreuna) ? date de o gena dominanta, coada alba dominanta si capul alb dominant sunt rezultatul aceluiasi mecanism : incompleta migrare a melanocitelor din creasta neurala. Aceste gene sunt independente una de alta (nu sunt situate pe acelasi locus) si nu sunt alele ale locusului ?Z?.

Marcajele albe recesive de baltatura ? cel mai des intalnite ? inclusiv coada alba recesiva, capul alb recesiv si varfurile albe ale aripilor si incaltaturile albe recesive, sunt cel mai probabil parti ale unor alele din grupul ?z*pi?si sunt rezultatul unor mecanisme cum ar fi blocarea proliferarii melanocitelor dupa intrarea in epiderm sau moartea prematura a melanocitelor in aceste arii.
Nu stiu daca splash (?z*sp? sau ?sp??) sau penciled (?z*pc? sau ?pc??) sunt alele ale locusului ?Z?. Daca ar fi, atunci probabil ca sunt recesive fata de ?Z+? si dominante fata de ?z*wh?. Presupun ca o arie colorata splash (sau penciled) este recesiva fata de o arie colorata uniform (total sau partial) in mod independent de genele de pe locusul ?Z? . Un mecanism pentru ariile pestritate ar fi supravietuirea anumitor melanoblaste in ariile afectate care produc mai tarziu petele colorate. Penciled este o gena ca si gena grizzle, care afecteaza culoarea unei anumite parti a penei in diferite arii ale corpului.

Daca fiecare model de baltatura are diferite pete albe atunci putem considera ca un porumbel complet alb are o mare pata alba (cat tot corpul). De aceea pot considera ca gena ?z*wh? face parte din grupul ?z*pi?.

Genotipic, exista mai multe feluri de porumbei complet albi:
– primul (o mare pata alba) este ?z*wh?//?z*wh?,
– al doilea (suma mai multor pete albe) este o combinatie a unor modele de baltatura date de genele locusului ?Z? (recesive) in asociere cu gene de pe alti loci (dintre care unele sunt dominante sau afecteaza zone limitate ale corpului),
– al treilea este reprezentat de porumbeii albinosi (?al?//?al?) si de porumbeii aparent albi (de fapt aproape albi) obtinuti prin combinarea unor gene care modifica culoarea, cazuri aflate in afara subiectului in discutie,

Uneori, un porumbel ?Z+?//?z*wh? arata ca un porumbel baltat cu marcaje neclar delimitate, chiar daca ne asteptam sa fie complet colorat.
Putem imparti, in mod schematic, corpul unui porumbel in 6 mari zone, fenotipul unei gene sau al unei combinatii de gene fiind suma unor modificari aparute in fiecare din aceste zone:
1. zona superioara: fruntea, crestetul capului, ceafa, fata, barbie, gatul antero-superior;
2. zona anterioara: gatul antero-inferior, pieptul, gatul posterior si jonctiunea cervico-toracica posterioara;
3. aripile (brat, antebrat, mana si degetele mainii);
4. picioarele (coapsa, gamba, piciorul si degetele piciorului);
5. zona posterioara: toracele, spatele superior si inferior, abdomenul;
6. coada.

1. Zona superioara, de exemplu, are cea mai complexa ereditate:
a. marcajele albe recesive au ,uneori, o transmitere independenta, frecvent fiind linkate intre ele in variate combinatii;
b. capul alb dominant (care nu este alela a locusului ?Z?) nu include si gatul antero-superior si are o alela : numai fruntea, crestetul si sprancenele sunt albe;
c. despre ochii albi (perlati, cu granule albe de pigment pe suprafata externa a irisului – colorati) pot spune cu certitudine ca sunt dominanti fata de ochii negri (fara granule de pigment pe suprafata externa a irisului – necolorati) – care au o transmitere linkata cu marcajele albe de la nivelul capului. La randul lor, acesti ochi albi (perlati) sunt recesivi fata de ochii galben-rosii (care contin, in plus, si granule de pigment galben) prezenti la majoritatea raselor de porumbei.

2. Pentru zona anterioara avem trei posibilitati (expresie a genelor locusului ?Z?):
a. intreaga arie colorata, dominanta;
b. gatul posterior si jonctiunea cervico-toracala posterioara colorate, gatul antero-inferior si pieptul ? albe (pata alba ventro-laterala);
c. intreaga arie alba, recesiva.
Exista o expresie fenotipica deosebita la nivelul acestei zone (care, cel mai probabil, nu este data de o gena din grupul ?z*pi?), cu gatul posterior si gatul antero-inferior albe in asociere cu jonctiunea cervico-toracala posterioara si pieptul colorate, care ar putea avea o alela recesiva ce are in plus spatele inferior si abdomenul albe.

3. Pentru zona aripilor avem:
a. aripa intreaga colorata, dominanta;
b. aria corespunzatoare bratului ? colorata, restul aripii ? alba, recesiva, expresie a unei gene din grupul ?z*pi?;
c. aria corespunzatoare bratului ? alba, restul aripii ? colorata, recesiva, probabil expresie a unei gene din grupul ?z*pi?;
d. aria corespunzatoare bratului si antebratului (capacul aripii) ? alba, restul aripii ? colorata, recesiva, probabil expresie a unei gene din grupul ?z*pi?;
e. aria corespunzatoare bratului si antebratului (capacul aripii) ? colorata, restul aripii ? alba, obtinuta prin sumarea actiunii a doua gene : una de pe locusul ?Z? ce produce o aripa colorata in totalitate si o gena independenta, dominanta, nesituata pe locusul ?Z? ce produce varful alb al aripilor (remigele primare). Cel mai probabil aceasta gena are o alela : numai ultimele 3 (intre 2 si 4) remige primare sunt albe. f. aripa alba, obtinuta prin sumarea actiunii unor gene cum este cea de la punctul ?d.? si cea dominanta pentru varful alb al aripilor (vezi punctul ?e.?).

4. Cred ca pentru zona picioarelor sunt valabile concluzii similare cu cele de la zona aripilor. Neavand porumbei incaltati nu am putut verifica acest lucru pentru partile inferioare ale acestei zone.

5. La nivelul zonei posterioare avem patru posibilitati:
a. aria colorata, dominanta;
b. torace colorat, spate si abdomen albe (pata alba dorso-laterala);
c. spate superior si torace ? colorate, spate inferior si abdomen ? albe;
d. aria alba, recesiva.
Probabil spatele inferior alb la un porumbel complet colorat in rest este dat de o gena diferita, nesituata pe locusul ?Z?.

6. La nivelul cozii avem trei situatii :
a. coada colorata ? dominanta, expresia a unor gene situate pe locusul ?Z?;
b. coada alba ? recesiva, expresie a genelor locusului ?Z?;
c. coada alba – dominanta, data de o gena independenta, nesituata pe locusul ?Z?.
Asocierea unor modificari stabile in aceste zone va determina aparitia unor modele de baltatura bine definite. Determinarea unor asemenea modele si determinarea unor moduri precise de obtinere a lor reprezinta doua provocari deosebite.
Concluzia : o parte a corpului = o suprafata a pielii = un marcaj pentru baltatura.

Dupa descriere lui Feliciu Bonatiu din cartea ?Rasele de porumbei din Romania? (1985), jucatorii de Galati au o mare variabilitate fenotipica din punct de vedere al modelelor de baltatura. Tendinta actuala, de a-i transforma in porumbei de expozitie standardizandu-le desenul, este una dificil de realizat. Un desen poate fi numit bine definit abia atunci cand , pe parcursul a minim 5 generatii, este identic la toti porumbeii. Singurele parti la care s-a obtinut aceasta constanta sunt coada (complet colorata, caracter dominant), aripile (capace colorate cu remigele primare albe ? rezultatul actiunii a doua gene : una pentru aripa complet colorata si una pentru varful alb al aripilor, dominanta) si piepul alb (caracter recesiv). Culoarea la nivelul zonei picioarelor este considerata putin importanta iar partea superioara a corpului (gat, cap) este mai greu de stabilizat si datorita faptului ca unele trasaturi urmarite (gat posterior negru, partea superioara a capului – neagra) sunt, la cei mai multi porumbei, caractere intermediare obtinute din interactiunea intre marcaje pentru baltatura diferite.

Dar, toate aceste afirmatii pot fi considerate simple speculatii (intregul articol fiind, de fapt, un colaj de observatii personale si speculatii teoretice) pe care eu nu le pot dovedi intr-un mod stiintific. Pentru acest lucru ar fi trebuit sa imperechez porumbei cu doua modele de baltatura dovedite stabile in timp (A si B) : porumbelul A cu porumbita B si porumbelul B cu porumbita A. Din aproximativ 10 pui (F1) din fiecare pereche ar fi trebuit facute alte 10 perechi. Doar aprecierea a cel putin 100 de pui (F2) din aceste perechi ar fi avut valoare statistica. Lipsa de timp si spatiu fac aceasta cale greu accesibila de unul singur, munca in echipa putand reprezenta o solutie. Am incercat sa suplinesc aceste lipsuri cu o observatie atenta a puilor obtinuti pe parcursul mai multor ani. Experienta mea este limitata la Jucatorii de Galati, asa ca unele opinii ar putea fi corectate de aceia care cresc alte rase de porumbei baltati. Sper ca acest articol sa trezeasca interesul pentru modelele de baltatura si altor columbofili si sa fie punctul de plecare al unor observatii interesante. Astept comentariile voastre si pe mail la adresa dinamergeani@yahoo.com.

Dina Mergeani

Orice referire la acest material se va face mentionand autorul, numele articolului si adresa site-ului unde este prezentat.