Singura glanda in tegumentul pasarilor, glanda uropigiana este situata deasupra cozii si produce o secretie unsuroasa pentru ingrijirea penajului, facandu-l impermeabil. O gasim la pasari de apa, la pasari rapitoare…… si la porumbeii nostri. La toti porumbeii? NU. In general la rasele orientale glanda lipseste ( in schimb au mai multa pudra ) dar o gasim la rasele europene, bineinteles si la voiajori.
Pe langa secretia unsuroasa mai produce si un fel de provitamina D. O adaptare la o zona cu mai putine zile de soare? Un lucru norocos pentru porumbeii tinuti inchisi? Si rasele romanesti? Ele sunt cumva o exceptie. Exemplarele lor pot fi CU sau FARA glanda uropigiana. As dori sa apelez la specialisti din Romania sa ne explice cauza acestui fenomen si sa ne spuna daca scade numarul exemplarelor fara glanda pentru ca la Prof. Axel Sell putem citi ca lipsa glandei se transmite recesiv si logic , ar trebui sa fie din ce in ce mai multe
exemplare cu glanda, sau?
Cu multumiri. Felix
frumos articolul si totodata interesant.
Interesant subiectul chiar nu stiu sa ma pronunt, astept cu nerabdare discutiile acestea, acea glanda se poate vedea mai clar cand taie bunica voastra un cocos sau gaina :)), cand eram mic chiar apasam pe ea si iesea un fel de secretie unsoroasa.
interesant dar cred ca ai bagat in ceata aproape pe toti
ceva ce nu stiam inca – ca nu toti porumbeii au acea glanda maine am s-ai prind pe toti sa ma uit la ei
Mai multa pudra desi glanda lipseste? Traiam cu impresia ca exact din glanda respectiva se produce si materialul pentru pudra. Ce am observat la rasele de ornament este ca nu prea au pudra ca voiajorii, poate de asta se si strica asa usor penajul si deseori ii vezi cu el murdar.
aceasta glanda secreta acest lichid care are rolul de a hrani penajul si de al proteja dar el in functie de stare de sanatate a porumbelului ,de ehilibrul vitamino mineral poate difere cantitativ cat si calitativ de la individ la individ Acest lichid are in compozitie cateva substante care dupa o perioada de timp devin volatile deci se transforma in acea pudra .
Cred k si glanda aia are rolul ei!Pana la urma cred k o sa scoata voaijori fara picioare k sa zboare tot timpul orikm sunt unele rase kre nu pot creste 1 pui si au niste forme ‘extratereste’.Apropo am vazut la tv k vin extrateresti,poate ne dau ei sfaturi /:-)
Prima dată când am aflat despre această glandă a fost în momentul în care căutam explicaţii pentru o năpârlire cu probleme .
O deficienţă fiziologică a acestei glande este posibilă, chiar dacă este rară şi poate da naştere la probleme de genul celei prezentate în acel articolul despre năpârlire :
http://porumbei-campioni.blogspot.com/2010/07/naparlire-cu-probleme.html
Oricum aştept cu interes părerea unui specialist în domeniu.
Glanda uropigiana se afla la capatul din spate al corpului pasarii, aproximativ la inaltimea la care sunt fixate in piele penele de la coada, respectiv penele de carma. Este vorba de o glanda epidermiala impartita in doua, care s-a contopit intr-un organ. Ambele parti ale glandei au un canal comun de evacuare, papila. Pe papila se afla un fitil din fulgi. In momentul in care pasarea atinge fitilul cu ciocul, din papila curge o secretie lichida, ceroasa. Cu aceasta secretie pasarea isi unge de mai multe ori pe zi penele in timpul igienei corporale.
Functia glandei uropigiene impreuna cu secretia nu este nici pana astazi clarificata in totalitate. Este insa sigur ca la pasarile acvatice aceasta glanda este deosebita e mare. Din aceasta cauza actiunea hidrofoba a secretiei trebuie sa fie desigur una din cele mai importante functii. In afara de aceasta substantele principale continute de secretie fac penele mai flexibile si mai rezistente, astfel incat se rup mai greu si nu se deterioreaza atat de repede. In acelasi timp, secretiei glandei uropigiene i se atribuie efectul de a regla numarul bacteriilor si de a omori ciupercile.
Din cauza descompunerii grasimilor apare un miros intensiv. Probabil ca acesta asemanator glandelor epidermale ale maniferelor, foloseste drept semn de recunoastere intre diferiti indivizi. Un alt component al secretiei glandei uropigiene este 7-Dehydrocholesterol. Sub influenta luminii solare, aceasta substanta se transforma in provitamina D, din care in corpul pasarii se formeaza vitamina D. Pasarile iau provitamina cu ciocul in timpul igienei corporale si sunt astfel aprovizionate optim cu vitamina D, cu conditia sa primeasca suficiente raze ultraviolete.
Unele specii de pasari (de ex. ciocanitorile, diferite rase de porumbei si unii papagali) nu poseda glanda uropigiani. Pentru protectia penelor, la aceste pasari se produce mai multa pudra de pene.
© zoopedia.ro
Mircea-Galati
Va salut cu respect si drag pe toti!
Multumesc domnule Felix, ca dintotdeauna ne delectati si ne puneti pe zbucium cu articolele dumneavoastra.
La ceea ce ati scris dumneavoastra as adauga urmatoarele:
“Glanda uropigiana se afla la capatul din spate al corpului pasarii, aproximativ la inaltimea la care sunt fixate in piele penele de la coada, respectiv penele de carma. Este vorba de o glanda epidermiala impartita in doua, care s-a contopit intr-un organ. Ambele parti ale glandei au un canal comun de evacuare, papila. Pe papila se afla un fitil din fulgi. In momentul in care pasarea atinge fitilul cu ciocul, din papila curge o secretie lichida, ceroasa. Cu aceasta secretie pasarea isi unge de mai multe ori pe zi penele in timpul igienei corporale.
Functia glandei uropigiene impreuna cu secretia nu este nici pana astazi clarificata in totalitate. Este insa sigur ca la pasarile acvatice aceasta glanda este deosebita si mare. Din aceasta cauza actiunea hidrofoba a secretiei trebuie sa fie desigur una din cele mai importante functii. In afara de aceasta, substantele principale continute de secretie fac penele mai flexibile si mai rezistente, astfel incat se rup mai greu si nu se deterioreaza atat de repede. In acelasi timp, secretiei glandei uropigiene i se atribuie efectul de a regla numarul bacteriilor si de a omora ciupercile.
Din cauza descompunerii grasimilor apare un miros intensiv. Probabil ca acesta asemanator glandelor epidermale ale mamiferelor, foloseste drept semn de recunoastere intre diferiti indivizi. Un alt component al secretiei glandei uropigiene este 7-Dehydrocholesterol. Sub influenta luminii solare, aceasta substanta se transforma in provitamina D, din care in corpul pasarii se formeaza vitamina D. Pasarile iau provitamina cu ciocul in timpul igienei corporale si sunt astfel aprovizionate optim cu vitamina D, cu conditia sa primeasca suficiente raze ultraviolete.
Unele specii de pasari (de ex. ciocanitorile, diferite rase de porumbei si unii papagali) nu poseda glanda uropigiana. Pentru protectia penelor, la aceste pasari se produce mai multa pudra de pene”.
Foarte important este faptul ca totusi, porumbeii nostri au mare nevoie de razele solare.
Inima buna!
Off-site daca pot spune asa insa nu si off-topic:
Avand in vedere ca exemplare canine foarte bune la vanatoare, care in mod normal gaseau rata in stufaris foarte usor (pasarea avand un miros specific la care contribuie intens si aceasta glanda, mult marita) insa efectiv treceau la 2 pasi de rata aflata pe cuib, diverse persoane si-au pus intrebarea, logica, ce se intampla (???).
In ecuatie, “de vina” erau fie cainele fie rata.
In urma cercetarilor, s-a constat ca “vinovata” e’ rata.
Ca o adaptare, avand in vedere ca cele mai multe specii de rate cuibaresc pe sol (intre ierburi, stuf, boscheti etc., desi sunt destul de multe si cele care cladesc cuibul deasupra solului in scorburi, mustati de salcie, pe cladiri etc.), trebuiau ca femelele “sa faca ceva” pt. a se proteja de dusmanii terestrii (vulpi, dihori, ratoni etc.) care le puneau viata si cuibul in pericol (acesti vanatori, stiut fiind, se calauzesc in principal dupa miros).
Ei bine, una dintre solutii a fost aceea de a incetini extrem de mult activitatea glandei uropigiene in acest sens, mirosul lor fiind mult mai slab si mai greu de detectat de pradatori.
P.S. – porumbei.ro, praful de pe pene si secretia glandei uropigiene sunt 2 lucruri diferite, praful nu este rezultat al ungerii penajului cu secretia produsa de aceasta glanda!
Fara a ma baza pe dovezi stiintifice, indraznesc sa spun ca pasarile care isi petrec mult timp in aer au mult mai mult praf in penaj (acesta avand tot rol de protectie), de asemenea ca o adaptare, de aici si diferentele intre voiajori si rase ornamentale.
In ceea ce priveste pasarile acvatice (ma refer la pasari de apa dulce daca le pot spune asa), acestea au avut 2 cai de urmat:
– fie au facut ca ratele, si-au marit glanda si si-au uns penajul facandu-l impermeabil;
– fie au facut ca si cormoranii care desi sunt pasari acvatice nu au glanda uropigiena atat de dezvoltata ca a ratelor spre exemplu, prin urmare, daca stau mai mult in apa se uda pana la piele fiind necesar ca dupa aceea sa stea pe o ramura cu aripile intinse pt. a se usca.
interesant
Buna seara,
Pentru dl. Felix,
In general, daca nu exista vreo presiune deosebita legata de selectia dupa un anumit character fenotipic, o populatie pastreaza o proportie a genelor relativ constanta de-a lungul a catorva generatii.
In cazul genei recesive pentru lipsa glandei uropigiene am putea imagina un experiment in care sa includem 4 exemplare cu glanda uropigiana absenta si 4 exemplare din rase la care glanda uropigiana este intotdeauna prezenta. Precizarea anterioara este necesara pentru a nu include fara voia noastra exemplare care au aceasta glanda dar ar putea fi purtatoare ale unei gene care determina absenta ei.
Dupa cateva generatii, daca vom studia lotul de porumbei rezultat in urma unor imperecheri intamplatoare, vom observa ca numarul porumbeilor care au glanda uropigiana este in mod clar mai mare decat al celor la care aceasta glanda este absenta. Aparent concluzia d-lui Felix de la finalul articolului pare a fi adevarata. Totusi, realitatea sta un pic altfel.
Trebuie sa tinem cont ca multe din exemplarele cu glanda uropigiana prezenta din acest lot ipotetic sunt heterozigote pentru gena ce determina absenta acestei glande. Din astfeld e porumbei cu glanda uropigiana prezenta am putea avea si urmasi cu lipsa acestei glande. Daca am putea preciza care sunt aceste exemplare atunci am putea observa cu usurinta ca proportia genei pentru absenta glandei si porportia genei pentru prezenta ei sunt oarecum asemanatoare (vezi si prima fraza) asa cum erau si in lotul initial.
In concluzie, aparitia mai multor exemplare cu glanda uropigiana prezenta nu inseamna si ca gena care determina absenta ei scade ca pondere intr-o anumita populatie tinuta liber.
Nu trebuie sa uitam ca absenta glandei uropigiene este mult mai des intalnita la rasele cu coada lata si ca multi crescatori de ornament apreciaza porumbeii cu coada lata. In cazul lor exista o selectie dirijata pentru inmultirea si pastrarea pentru reproducere a exemplarelor cu coada lata si, indirect, a exemplarelor fara glanda uropigiana.
Cu deosebita stima.
Din ce am mai citit si eu din surse in limba engleza si germana:
Pudra de pe penajul porumbeilor voiajori nu provine de la glanda uropigiana. Ea este rezultatul faramitarii unui anumit tip de fulgi/puf.
Nu toate rasele de porumbei produc aceasta pudra. Nici galatenii meu nu o au.
Exista rase de porumbei : porumbei arhangheli (in engleza: archangels; in germana: gimpeltauben) care au sub aripa un fel de tuleie care produc un fel de ulei. Acest ulei face ca penajul sa le straluceasca metalic.
Citisem undeva ca, existenta glandei uropigiene ar depinde cumva (desi nu in mod direct si evident) de numarul de pene in coada:
Cu cat numarul de pene din coada e mai mare, cu atat sansa ca porumbelul respectiv sa posede glanda uropigiana scade.
Adica: majoritatea porumbeilor cu 12 pene in coada au glanda uropigiana, pe cand majoritatea porumbeilor cu peste 12 pene in coada nu o au.
De asemenea glanda uropigiana poate fi mai mult sau mai putin dezvoltata.
Pentru o glanda uropigiana sanatoasa, si implicit un penaj sanatos, e recomandabil ca cel putin o data pe saptamana porumbeii sa faca baie (o fac voluntar, cu mare placere).
Dupa ce au facut baie si au inceput sa se usuce, porumbeii storc glanda uropigiana cu ciocul, si-si ung penele cu secretia acestei glande. De multe ori, dupa ce au stors glanda cu ciocul, scrasnesc din cioc si apoi se scarpina cu ghearele la cioc.
Secretia glandei uropigiene seamana mai mult cu ceara si mai putin cu grasimea.
Nu stiu care este situatia la voiajori, banuiesc ca au toti glanda ungerii. In caz contrar pasarea respectiva pica imediat din concurs in caz de ploaie, deci banuiesc ca concursurile selecteaza pasarile cu penajul bine intretinut.
Buna seara,
Toate fotografiile de mai jos sunt facute la porumbei cu 12 pene in coada.
Glanda uropigiana normala:
http://dinamergeani.sunphoto.ro/12_Alte_rase/65006691
http://dinamergeani.sunphoto.ro/12_Alte_rase/65006693
Glanda uropigiana absenta:
http://dinamergeani.sunphoto.ro/12_Alte_rase/65006690
Glanda uropigiana cu doua papile (nefuzionate):
http://dinamergeani.sunphoto.ro/12_Alte_rase/65006694