Porumbei.ro – Page 724 – Enciclopedia porumbelului

Evolutia unui pui de porumbel in 36 de zile

Autor: Carl Gulledge

Ziua1
“Sara” este un pui de porumbel “Seraphim”. A iesit din ou la inceputul lui Mai. Credem ca va fi porumbita. O hranesc pe Sara la fiecare 2 ore cu o mixtura de hrana pentru pui si apa. Nota*: porumbeii isi cresc puii cu mult devotament. Autorul acestui articol nu precizeaza de ce acest pui necesita ingrijire umana.

Ziua 2
A crescut putin mai mare decat oul vecin. Este hranita la fiecare 3 ore.

Ziua 4
Este hranita la fiecare 4 ore. Ochii nu s-au deschis inca. Sara a scos primul sunet, auzit cu greu. Doarme intr-o cutie sub lampa.

Ziua 6
Un pui de somn dupamasa, stand pe spate. Ochii larg inchisi.

Ziua 9
Ochii s-au deschis si acum stie de unde vine mancarea. Mici pene apar la capetele aripilor. Mananca la 5 ore si inca doarme in cea mai mare parte a timpului.

Ziua 10
Sara si-a triplat marimea pe care o avea cand a iesit din ou. Poza este realizata in unul din putinele momente cand nu doarme.

Ziua 12
Wow! De unde au aparut acele pene? Sara creste sub ochii mei.

Ziua 13
Primele cuvinte spuse de Sara: “Peep, peep, peep, peep!”. Cred ca asta inseamna “Hraneste-ma!!”. Am adaugat mazare si porumb in dieta. Ii plac mult.

Ziua 14
Este incredibil cat de repede creste. Sara a inceput sa faca pasi cand nu are stomacul plin. O scot la scurte plimbari la soare.

Ziua 17
Prima ei zi de baie.

Ziua 19
Antrenamente – isi mentine echilibrul intinzand aripile. Nu ii place. Dar dupa cateva minute vrea iar!

Ziua 20
Se pare ca penele mai au inca de crescut pana la decolare.

Ziua 21
In varsta de 3 saptamani. Este adorabila. Tot timpul infometata, tot timpul curioasa

Ziua 25
Incepe sa ia forma unui porumbel adevarat, doarme mai putin si hoinareste mai mult.

Ziua 27
Hranirea la aceasta varsta este o adevarata provocare. Vrea sa manance dar nu sta locului deloc pentru a fi hranita. Desi uraste asta, infasurata intr-un tricou poate fi imobilizata pentru o hranirea eficienta.

Ziua 28
Grasa si obosita dupa hranire. Urmeaza o baie, uscare cu foenul si un pui de somn. Peste 2-3 zile va zbura.

Ziua 33
Aproape poate zbura! Iat-o intinzandu-si aripile si testandu-si puterea de sustinere in aer. Este foarte prudenta, ma mosteneste.

Ziua 34
Incredibil. Plasata pe marginea unei bai exterioare pentru pasari, Sara s-a aruncat direct in mijloc si a inceput sa faca baie. Cum a stiut ce trebuie sa faca?

Ziua 36
Este prudenta, este curajoasa, este o zburatoare! Penele ei sunt moi si luminoase. Dupa numai 36 de zile Sara si-a gasit un loc in inima mea.

Construirea unui cuib de porumbei

La construirea primului cuib in noua mea crescatorie am asistat cu entuziasm si am facut cateva fotografii cu porumbeii la munca.Datorita faptului ca porumbeii nu aveau acces afara, am muncit cot la cot cu masculul, ducandu-i paie. El lua cate un pai din mana mea si il ducea la cuib, unde il astepta femela care “croseta” cu grija paiele. Dupa ce el s-a plictisit, a trimis-o pe doamna la treaba. Pe atunci eram la inceput, nici nu aveam vase pentru cuiburi, asa ca s-au descurcat cum au putut. Desi nascuti iarna, cei doi pui s-au facut mari si frumosi.

Autor: Andrei Dejan
10 Februarie 2004

Interviu cu Cioara Daniel (Arad)

Cateva cuvinte despre Dvs.: locatie, varsta, ocupatie, alte pasiuni in afara de columbofilie?
Sint nascut in Jud. Arad localitatea Arad la data de 04.04.1972. Am in prezent 33 de ani, sunt casatorit 11 ani, am un baiat de 10 ani. Lucrez ca sef de sala la restaurantul PARC din Arad. Alte pasiuni in afara de columbofilie nu prea am, este singura mare pasiune a mea, care sper sa si ramana pina la batrinete.

Cum ati inceput columbofilia si la ce varsta?
Am inceput columbofilia la o virsta frageda, adica la 7 ani alaturi de tatal meu Cioara Ioan Traian. Acesta din urma fiind inscris in Asociatia ?Voiajorul? Arad din anul 1976. Eu sunt inscris in asociatie de la varsta de 9 ani, alaturi de el ca si tandem. Din anul 1994 mi-a predat mie ?stafeta?, dar ma ajuta si in zilele de azi.

Cum aveti organizata crescatoria? Cate compartimente si cati porumbei aveti?
Crescatoria mea este organizata in trei boxe pentru zburatori si una pentru reproducatori. Boxa pentru reproducatori este situata deasupra bucatariei de vara si este compartimentata in 12 ? apartamente?, fiecare pereche avand boxa ei separata. Detin un numar de 140 bucati din care 30 sunt pentru reproductie iar restul de 110 pentru zbor.

Cum decurge o zi obisnuita in crescatoria Dvs., in timpul sezonului? Dar in extrasezon? Cat timp alocati zilnic porumbeilor?
In crescatoria mea o zi obisnuita este la fel atat in extrasezon cat si in sezonul de zbor, nu fac diferente. Dimineata li se da mancare si apa proaspata, pe la ora 8, dupa care la o jumatate de ora li se da drumu afara sa zboare in voie (binesiinteles, in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile, porumbeii sunt inchisi toata ziua ). Timpul alocat zilnic porumbeiilor difera de la o zi la alta datorita programului de lucru ( lucrez o zi da, una nu). In ziua in care sunt acasa sunt mai tot timpul printre ei iar in ziua in care nu sunt acasa se ocupa de ei tatal meu, am mare noroc cu el, in acest fel porumbeii nu sufera sub nici o forma.

Ce ati dori sa modificati in viitor la crescatoria dvs. si la metodele folosite?
In viitor as dori sa imi construiesc o crescatorie noua, compusa din 2 compartimente, unul doar pentru pui iar celalalt pentru zburatori iar la metodele folosite nu as dori sa schimb nimic, pentru ca metoda folosita de mine da roadele dorite.

Spuneti-ne cateva cuvinte despre hranire: frecventa, tipuri de boabe, diferente intre ratiile reproducatorilor, zburatorilor si puilor.
Despre modul de hranire pot spune ca asigur porumbeilor cate 3-4 mese pe zi, cam cum s-ar spune ? mancare la discretie? , nu prea ramane hranitoarea goala prea mult timp ( sunt de parere ca un porumbel de calitate nu are voie sa se ingrase, adica mananca doar atat cat are nevoie). Ca tipuri de boabe folosesc: porumbul, floarea soarelui, graul, mazare, orzoaica, iar in timpul sezonului mai adaug in cantitati mici: rapita, canepa, mei alb si rosu, palaris si in. Diferenta intre ratia porumbeilor nu prea exista, poate la reproducatori cand au de crescut pui le adaug mai multa mazare si floarea soarelui.

Ce concursuri preferati: viteza, demifond sau fond si de ce?
Imi plac toate categoriile de zbor, particip la toate etapele organizate de catre asociatia Arad. In special, imi place sa ma axez pe categoriile: fond si maraton, pentru ca aici am obtinut cele mai mari satisfactii, adica cele mai bune clasari pe plan national, categorii la care am avut si primele pasari in expozitiile natioanale.

Considerati ca porumbeii sunt “de viteza” si “de fond” sau un porumbel cu adevarat bun poate clasa la fel de bine si la fond si la viteza?
Desigur un porumbel poate concura cu succes atat la viteza cat si la fond ( vezi porumbelul de general ), dar cel mai indicat ar fi ca fiecare porumbel sa fie angajat la categoria la care corespunde din punct de vedere genetic ( in functie de linia din care este scos porumbelul respectiv).

Ce tehnici de motivatie folositi? Preferati naturalul sau vaduvia? De ce?
Ca metoda de zbor practic ?naturalul? pentru ca mie personal mi-a dat rezultate bune. Nu practic vaduvia pentru ca, in primul rand nu am amenajata crescatoria pentru acest tip de metoda, iar in al doilea rand nu am timpul necesar din cauza serviciului; nici nu as putea zice ca m-ar pasiona acest tip de metoda, sunt de parere ca un porumbel de valoare poate aduce satisfactii cu ambele metode. Vaduvia este o metoda foarte greu de realizat, chiar daca altii spun ca este cea mai usoara medota de zbor, iar ca motivatii la porumbei nu folosesc, le asigur doar o hrana adecvata, cuib si pereche pe tot sezonul competitional.

Cum pregatiti porumbeii maturi, respectiv puii pentru concursuri? De la ce distante incepeti antrenamentele? Lansarea se face individual sau in stol?
Cu porumebii maturi incep antrenamentele de la 20km, 35 km, 50 km, 70 km dupa care daca asociatia nu mai organizeaza alte antrenamente ii angajez direct la primul zbur, aproximativ 175-190 km. Cu puii lansarile de fac incepand cu 15 km, continuand cu 25.35.50.70 km dupa care continui cu masina asociatiei, antrenamente si zboruri oficiale. Lansarea la antrenamente o fac in grup, nu individual in ambele cazuri.

In ce constau antrenamentele in jurul casei?
Antrenamente in jurul casei nu practic, la mine predomina ideea ? libertate benevola?, nu foatez porumbelul sa zboare in jurul casei, zboara cat cred ei ca le este necesar.

Care credeti ca sunt mai buni in concursuri, mai rezistenti sau mai motivati: masculii sau femelele?
Din punctul meu de vedere, nu sexul porumbelului este cel care face performanta, ci linia lui genetica. Desigur, sunt si anumiti factori din ciclurile de reproductie ale porumbeilor care pot influenta negativ sau pozitiv rezultatele unui porumbel. La mine in crescatorie, masculii sunt cei care mi-au dat cea mai mare satisfactie, dar nici femelele nu s-au lasat mai prejos.

Cum abordati reproducerea? Pe ce criterii formati cuplurile?
Imperecherea reproducatorilor o fac in mare parte pe criteriul ? pedigreului?, incerc sa combin anumite linii pentru a obtine pui care sa-mi ofere satisfactie pe viitor.

Ce linii de porumbei sunt la baza crescatoriei?
La baza crescatoriei mele stau linii precum: Janssen, Aarden, Desmet Mathijs, Catrisse, Bricoux, dar nu trebuie uitati acei porumbei pe care tatal meu mi ia lasat, porumbei despre care nu pot spune prea multe in ceea ce priveste linia de provenienta pentru ca pe aceea vreme nu exista asa acees la informatii privind linia porumbelului, dar tot ce pot spune despre acesti porumbei este ca au fost formati si au dat satisfactii la concursurile de fond si mare fond ( Teplice 733 Km, Schwering 1020 km, Gdansck 950 Km, etc.). Acesti porumbei i-am imperecheat cu noile achizitii facute si am reusit sa ma bucur de rezultate atat pe plan local cat si pe tara.

Ce porumbei introduceti la matca?
Intre 1997-1999 am introdus in matca porumbei adusi de la alti crescatori cu rezultate bune la zboruri. La ora actuala introduc porumbei la matca doar cei cu rezultate bune si foarte bune pe plan national, au zburat cel putin 2-3 ani de zile si au la actriv cel putin o expozitie nationala. Ultima acizitie, si anume toamna anului 2005 am introdus in matca un numar de 5 porumbei provenind din crescatoria lui Raymond Hermes.

La ce data imperecheati porumbeii si de ce?
Porumbeii din matca ii imperechez la sfarsitul lunii februarie, pentru ca eu consider ca puii de martie-aprilie sunt cei mai reusiti pentru zboruri. Porumbeii de zbor ii imperechez dupa anumite creiterii: timp, plan de zbor, etc.

Dupa ce criterii achizitionati o pasare?
Intre 1997-1999 am introdus in matca porumbei adusi de la alti crescatori cu rezultate bune la zboruri. La ora actuala introduc porumbei la matca doar cei cu rezultate bune si foarte bune pe plan national, au zburat cel putin 2-3 ani de zile si au la actriv cel putin o expozitie nationala. Ultima acizitie, si anume toamna anului 2005 am introdus in matca un numar de 5 porumbei provenind din crescatoria lui Raymond Hermes.

Ce parere aveti despre tardivi?
Sunt de parere ca porumbeii tardivi, trebuie sa fie perfecti din toate punctele de vedere, dar si in acest caz, acestia ar trebui folositi pentru reproducere. Sunt teorii care sustin ca 1 din 10 tardivi poate face performante, aici doresc sa precizez ca locul 1 de la Magdemburg 2003 este un tardiv.

Cati pui scoateti anual si cum ii pregatiti pentru cariera de mai tarziu?
Anual scot un numar de 70-80 pui pe care ii zbor toamna pe planul de zbor al jud. Arad, iar mai departe la un an de zile ii zbor cot la cot cu porumbeii maturi, adica si la zborurile de fond si mare fond.

Va plac concursurile cu pui?
Considerati ca rezultatele puilor sunt edificatoare pentru a decide calitatea unui porumbel sau asteptati maturitatea sa-si spuna cuvantul?Da, imi plac zborurile cu puii, dar sunt de parere ca nu zborurile cu ei sunt cele care arata calitatea unui porumbel, aceasta se vede abia dupa doi sau trei ani de zbor.

Pana la ce distanta trebuie sa zboare puii in anul nasterii? Dar yearlingii?
Dupa parerea mea puii ar trebui sa zboare pina la 400-500 km dar momentan cel mai lung zbor pe care l-am zburat cu acestia a fost de 335 km (Brasov sau Vatra Dornei ? etape organizate de asocatie), iar la yearlingi, cum am mentionat si mai sus, incerc sa le fac norma de fond sau chiar si maraton.

Credeti ca puii nezburati in anul nasterii vor avea rezultate mai slabe la maturitate?
Nu cred ca nezburarea porumbeilor in anul nasterii poate afecta performantele acestuia, dar la inceperea anului competitional acestia ar trebui antrenati mai bine decat cei zburati toamna pentru ca porumbeii nezburati toamna nu sunt obisnuiti cu stresul ?cosului si lal masinii?, fapt ce ar putea duce chiar la pierderea acestuia.

Acordati importanta gradului naparlirii la aripa puiului cand il inscrieti la concurs? Mai exact, daca nu a trecut de pana 2 sau a aruncat pana 9-10, merge la concurs?
Acord importanta la gradul de naparlire a aripii puiului, nu il inscriu la concus decat daca a trecut de a doua pana, iar puii care au trecut de pana a noua, merg la zboruri doar daca e cazul, adica le mai trebuie acea etapa ca sa se claseze la o anumita categorie.

Ce fel de relief modeleaza porumbeii in zona Dvs. si ce fel de musculatura, vitalitate si penaj au acestia?
Zona in care locuiesc predomina campia. Ca trasaturi: musculatura sa fie elastica, vitalitatea sa fie deosebita iar penajul trebuie sa fie matasos si acoperit cu o pudra densa.

Ce porumbei va plac? Referiti-va la culoare, marime, temperament.
Imi plac aproape toate culoriile la porumbei, nu consider ca aceasta este foarte importanta, ci rezultatele pe care le fac. Marimea porumbelului sa fie medie, iar temperamentul il prefer vioi, nu unul extrem de bland.

Credeti in faptul ca ochii porumbelului va pot arata valoarea acestuia sau indica doar vitalitatea sa?
S-au scris multe carti despre ochii porumbeilor. Parerea mea despre ochiul porumbelului este ca acesta iti arata starea lui de sanatate. Sunt de acord cu teoriile privind ochiul porumbelului, dar eu personal nu ma ghidez numai dupa ochi atunci cand selectez porumbeii ( ?cosul? reprezinta cea mai buna metoda de selectare a porumbeilor).

Care este planul de tratamente si vaccinari in timpul unui an?
Tratamentele si vaccinarile le fac de doua ori pe an, primavara si toamna, in timpul zborurilor le mai administrez o cura de antibiotice + vitamine. Atat primavara cat si toamna le fac tratamente contra: parazitiilor interni si externi, trichomonoza, coccidioza, salmoneloza iar ca si vaccinari le fac din 6 in 6 luni Columbovac.

Nominalizati cei mai dragi porumbei din intreaga activitate columbofila.
Cei mai dragi masculi sunt: 085171 – 00, 083090 ? 00, 083047 ? 00, 083068 ? 00, 160066 ? 03.
Cele mai dragi femele sunt: 084457 ? 02, 084424 ? 02, 116365 ? 04, DV 02011 ? 282 – 97, DV 02011 ? 169 ? 96.
Rezultatele acestor porumbei le voi prezenta la intrebarea urmatoare.

Enumerati cateva dintre cele mai bune rezultate obtinute in cariera Dvs. columbofila.

Rezultate 2002:
Crescator:
Maraton ? locul 26 nat. ? Arad – locul 1
General Palmares – locul 56 nat – Arad ? locul 2
Fond – locul 62 nat. ? Arad ? locul 4
Fond Palmares – locul 75 nat. ? Arad ? locul 5
Nurmberg – locul 19
Porumbei:
083178 ? 00 M – locul 2 nat. Nurmberg ? locul 1 pe zona de vest Nurmberg

Rezultate 2003:
Crescator:
Maraton – locul 2 nat. – Arad ? locul 1
Maraton Palmares – locul 4 nat. ? Arad ? locul 1
General Palmares – locul 64 nat – Arad ? locul 1
General – locul 65 nat. ? Arad ? locul 2
Fond – locul 46 nat. ? Arad ? locul 5
Fond Palmares – locul 58 nat. ? Arad ? locul 2
Porumbei:
267292 ? 01 M – locul 5 nat. Maraton ? Expo Cluj
085171 ? 00 M – locul 1 nat. Magdemburg 2003
083090 ? 00 M – locul 2 nat. Magdemburg 2003
084457 ? 02 F – locul 14 Fond Yearling Expo Cluj

Rezultate 2004:
Crescator:
Maraton – locul 22 nat. – Arad ? locul 1
Maraton Palmares – locul 2 nat. ? Arad ? locul 1
General Palmares – locul 84 nat – Arad ? locul 5
General – locul 148 nat. ? Arad ? locul 10
Fond – locul 100 nat. ? Arad ? locul 6
Fond Palmares – locul 24 nat. ? Arad ? locul 3
Porumbei:
084448 ? 02 M – locul 64 Fond Palmares ? Expo Constanta
084457 ? 02 F – locul 17 Fond Palmares ? Expo Constanta
083047 ? 00 M – locul 7 cat. National 2002-2003-2004 ? Expo Constanta
083068 ? 00 M – locul 2 cat. National 2002-2003-2004 ? Expo Constanta

Rezultate 2005:
Crescator:
Maraton – locul 61 nat. – Arad ? locul 7
Maraton Palmares – locul 31 nat. ? Arad ? locul 4
General Palmares – locul 111 nat – Arad ? locul 5
General – locul 117 nat. ? Arad ? locul 6
Fond – locul 148 nat. ? Arad ? locul 8
Fond Palmares – locul 98 nat. ? Arad ? locul 4
As – locul 70 nat ? Arad ? locul 2
As Palmares – locul 49 nat. ? Arad ? locul 1
Porumbei:
084424 ? 02 F – locul 25 Maraton ? Expo Brasov
160024 ? 03 M – locul 90 Maraton ? Expo Brasov
160069 ? 03 M – locul 250 Fond Palmares ? Expo Brasov
160066 ? 03 M – locul 125 General Palmares ? Expo Brasov
116365 ? 04 F – locul 15 Maraton Yearling ? Expo Brasov
Pentru poze se poate accesa : http://pigeonclub.xhost.ro/cioaradaniel/.

Ce planuri de viitor aveti?
Urmatorul plan este construirea unei noi crescatorii si atingerea visului oricarui columbofil si anume : un porumbel in Olimpiada.

Ce sfaturi ati da incepatorilor?
Cel mai bun sfat pentru un incepator ar fi: procurarea unor porumbei cu o linie genetica buna, multa, multa seriozitate si iubire fata de porumbei, ca in acest sport nu poti face rezultate. BAFTA TUTUROR.

Rapitoarele cu pene – “Rachetele vii” – distrugatoarele porumbeilor in vazduh

Toti columbofilii cunosc aceasta “racheta vie” distrugatoare a porumbeilor, care este uliul. Uliul se numeste in Muntenia “erete” si “cobet”. In Moldova, este denumit “coroiul” si “harau”, iar in Transilvania “bodiu”. In Bucuresti este denumit “porumbar” si “gainar”.In zborurile pe care porumbeii le efectueaza (antrenamente sau concursuri) pot fi atacati fulgerator de marii stapani ai cerului. Ei brazdeaza vazduhul permanent in unele regiuni de deal, munte si zone impadurite. Este aproape imposibil de a impiedica pagubele produse de acestia. Ei se infrupta deseori cu fazani, potarnichi, iepuri si in special cu porumbeii nostri.

Pentru a va edifica de staruinta uliului de a prinde porumbelul atacat, va voi relata mai jos un episod din anii tineretii mele.

Locuiam in Pitesti, pe str. Trivale, intr-o casa din imediata apropiere a unei vaste paduri. Era in anul 1945 si abia ma inapoiasem de pe front. Fiind sublocotenent, eram repartizat la Regimentul 4 Dorobanti, care era foarte aproape de casa mea. Cand terminam programul de instructie, primul lucru pe care-l faceam acasa era sa dau drumul la porumbei. Nu apucau sa zboare 5-10 minute, ca observam miscarile stolului in vazduh, care era foarte agitat, ca atunci cand porumbeii simt uliul in apropiere.

Imi aduc aminte si acum, desi s-au scurs peste 57 de ani de la aceasta intamplare, cand un porumbel rosu, ingrozit de urmarirea uliului, a intrat prin geamul bucatariei, pe care l-a spart prin marea viteza ce o avea simtind uliul, deci moartea, la spatele sau. Uliul, probabil lihnit de foame, a intrat si el prin spartura geamului facuta de prada sa, urmarind porumbelul si netinand seama de geam care apoi, prin intrarea lui, s-a facut tandari.

Desigur ca l-am prins imediat viu, caci si eu eram instalat la postul meu de observare de unde am putut interveni imediat salvand porumbelul. Nu-i pot uita nici azi ciocul si ghearele incovoiate ca secera, precum si privirea patrunzatoare si cruda.

Socotesc ca fiecare columbofil trebuie sa cunoasca mai bine dusmanii din aer ai porumbeilor, pentru care motiv ii voi descrie cu lux de amanunte.

Uliul porumbar (Accipiter Gentilis) este o pasare de marimea unui ratoi (cca. 60 de cm). Largimea aripilor intinse atinge aproape un metru. Lungimea de la varful cozii la cioc este de aproximativ 65 cm. Femela este simtitor mai mare decat masculul, caracteristica la toate rapitoarele. Exemplarele adulte au pe spate o culoare cenusie, ca ardezia, sura cafenie, neagra. Pe abdomen sunt albe, fiecare pana avand verigi transversale cafenii-negre, care se impreuneaza in benzi ondulate de-a curmezisul pieptului si abdomenului. Aripile sale scurte si rare, adevarate vasle, il fac abil in desisurile padurii, iar coada lunga si lata ii este o carma tot atat de buna, putandu-i inlesni cotituri maiestrite in urmarirea victimei.

Ghearele sale lungi si taioase, adevarate pumnale, prind sigur prada si ucid repede. La toate acestea se adauga privirea deosebit de agera, apoi marea indrazneala si atacul premeditat de care este in stare uliul porumbar. Rar ii scapa pasarea atacata, cateodata chiar porumbeii cei mai iuti si vicleni, atat in zbor cat si surprinsi pe pamant sau pe casa ii cad prada. Acolo unde uliul a reusit sa faca o prada, revine zi de zi, chiar la aceeasi ora, cu o precizie care ne uimeste si nu abandoneaza locul raspectiv decat atunci cand nu mai are ce rapi. Zilnic se prezinta in acelasi loc, si pe aceeasi carare a aerului.

Silueta uliului porumbar in zbor, arata ca in figura alaturata, adica cu aripile lui late si scurte si cu o coada subtire si lunga. Cand trece in zbor intins, bate repede din aripi plutind scurt intre seriile de batai de aripa. Rar zboara la inaltime mare, de obicei ramane aproape de varful copacilor, sau trece jos, ras cu pamantul. Atacurile lui sunt intotdeauna napraznice si incearca sa-si surprinda victima furisandu-se in apropierea ei. Porumbeii devin nelinistiti cand il simt si ei de departe. El vine insa ascuns, ca sageata, coteste pe dupa copaci, cladiri, aproape de pamant, apare deodata, loveste, prinde si apoi pleaca. De multe ori goneste pe sus stolul de porumbei, inhatandu-si victima asupra careia se arunca fulgerator, cu vajairi de aripi, pe care le auzim de departe. Il tradeaza ciorile si randunelele, care se iau dupa el cu mare alai.

Uliul porumbar cloceste in paduri, asezandu-si cetatea mai mult pe la mijlocul copacilor, aproape de trunchiul acestora. Revine la cuib an de an, totdeauna primenindu-l cu crengi noi, verzi, de unde putem recunoaste usor cuiburile ocupate. Uliul cand se aseaza pe un copac, nu alege niciodata crengile din varf ci se ascunde pe o creanga groasa de pe la mijlocul arborelui, aproape de trunchi. De aici se avanta apoi neobservat cand zareste vreo prada, sau pleaca hoteste in incursiunile lui vanatoresti dupa porumbeii nostri.

Soimul calator (Falco Peregrinus): Acesta este stapanul vazduhului caci are simturile deosebit de fine. Zborul sau este uimitor de rapid, cu miscari surprinzatoare, neasteptate. Ochiul pasarii distinge prada de la peste 10 Km. El are un simt de orientare superior porumbeilor nostri, fapt care face din aceasta pasare unul dintre cei mai temuti dusmani. Prada sa este totdeauna vie. Soimul este in tara noastra aproape tot anul, iar cand pamantul se acopera cu un strat gros de zapada si cand gerurile napraznice fac ca prada sa devina rara, el migreaza spre sud, spre tari cu temperatura mai calda.

La noi in Romania, ataca porumbeii primavara, toamna si cand iernile sunt blande. El se instaleaza in localitatile cu cladiri inalte, biserici de obicei. De pe aceste locuri inalte intreprinde atacurile sale asupra porumbeilor. Sistemul folosit este ingenios. Soimul nu prinde porumbeii din curtile columbofililor. II trebuie spatiu deschis pentru atac. El simuleaza initial un atac catre porumbei, care speriati de moarte se ridica rapid in slava cerului si se strang in stol.

De acolo de sus, soimul isi alege usor victima, si sparge stolul repezindu-se vertiginos catre un porumbel. Ciocnirea este puternica, iar prada ametita este omorata in zbor cu o lovitura de cioc in ceafa.

Mii de porumbei cad prada acestui rapitor foarte periculos. De aceea cateodata de la concursuri sau antrenamente sosesc porumbei insangerati de ghearele rapitoarelor sau nu se mai intorc.

Particularitatea soimului este ca nu-si poate desclesta ghearele infipte in corpul victimei, atunci cand vrea. Aceasta stare asazisa cataleptica nu dureaza mult. Natura a inzestrat soimul cu un mecansim care trebuie sa ii asigure prada in momentul cand tinand victima in gheare, se lasa pe pamant si ar putea sa o scape. Pasarea aceasta este deosebit de iute si rar vanatorii o pot vana sau prinde in capcane, deoarece ea vaneaza in exclusivitate in vazduh unde ii cad prada chiar si cei mai valorosi si iuti dintre porumbei.

Permanent am vazut in atacurile acestor “suverani” ai aerului ceva magic, la care ramaneam neputincios, la repeziciunea cu care ataca porumbeii si parca era un facut, caci soimul imi rapea pe favoritul inimii mele, pe care apoi mult timp il si visam noaptea.

Acest soim calator cuibareste de cele mai multe ori pe stanci si arbori inalti. In trecut se folosea la vanatoare.

Autor: Col. (r) Georgica Popescu

Bazele genetice ale culorilor la porumbeii voiajori

Dintre vietuitoarele planetei care se afla pe o treapta evolutionala avansata pasarile sunt o categorie aparte, deoarece s-au adaptat folosirii unuia dintre mijloacele cele mai sofisticate de deplasare: zborul.Probabil datorita acestui lucru, materialul genetic al pasarilor este foarte bogat. La porumbeii domestici, al caror stramos comun este Columba livia (porumbelul de stanca) materialul genetic se grupeaza in aproximativ 86 perechi de cromozomi. Am folosit termenul de aproximativ, deoarece acesti cromozomi sunt greu de numarat (doar in momentul diviziunii celulare) fiind de forme si marimi foarte diferite.

Perechea de cromozomi cea mai studiata este cea a cromozomilor de sex, notata simbolic cu XY la femele si XX la masculi. Daca privim lucrurile mai in amanunt este vorba de fapt, de doi cromozomi identici la masculi si de un cromozom intreg (X) si un rest cromozomial (l-am putea numi cromozom atrofiat – Y) la femele. Acest rest cromozomial (Y) contine foarte putine informatii genetice. Daca am vrea sa fim non-conformisti am putea chiar sa afirmam ca femelele in loc de o pereche au numai un singur cromozom – X. Din punctul de vedere al geneticii culorilor acesta este un lucru foarte important, dupa cum vom vedea mai tarziu.

Culoarea penelor la porumbei este data de un singur compus chimic (melanina), a carei dispunere, densitate sau absenta da marea varietate a culorilor. Diferentele de asezare a pigmentilor in pene se datoreaza printre altele variabilitatii melaninei, adica a diferitelor forme (cristaline).

Sunt 3 culori de baza: albastru-negru, rosu dominant si brun. Am scris albastru-negru deoarece pigmentul este negru, dar dispunerea diferita in pene da nuantele de albastru, incepand de la gri deschis pana la negru.

Solzat albastru sau gut

Culoarea rosie dominanta e aceea a porumbeilor voiajori.

Rosu dominant – sau “argintiu”
(varianta fara solzatura)

Sunt rase de porumbei de carne (Carneau, King) sau ornament care au o culoare rosie diferita de cea mentionata anterior si care se poate identifica ca rosu recesiv.

Baltat cu rosu recesiv

Culoarea bruna e o culoare foarte rara la porumbei voiajori. Raritatea se datoreaza caracterului recesiv fata de celelalte doua culori de baza.

In aceasta imagine se poate vedea o porumbita cuc pe brun

Din punct de vedere genetic cele 3 culori de baza sunt produse de gene alele si se gasesc pe cromozomii de sex. Genele poarta informatia chimica a codului genetic. Fiind alele, inseamna ca pe un cromozom se gasesc in acelasi loc (locas – locus). Masculii avand 2 cromozomi, vor avea doua gene care codeaza culoarea. In schimb femelele nu poarta gena de culoare pe cromozomul atrofiat (Y), deci ele vor avea in codul genetic o singura culoare de baza.

Daca genele de culoare sunt de acelasi fel (doua albastre sau doua rosii), nu incape nici o indoiala asupra culorii porumbelului in cauza, in schimb cand avem doua gene ce codeaza culori diferite, se va manifesta culoarea care are un caracet dominant asupra celeilate. Termenul de “dominant” sau opozitul lui termenul “recesiv” este o notiune arbitrara aleasa pentru a putea determina care insusire se va manifesta, atunci cand aceasta insusire este codata diferit de doua gene care pot fi alele sau nu.

De exemplu daca un porumbel are culoarea rosie, codarea culorii rosii este data fie de doua gene pentru rosu, fie de o gena de rosu si o alta gena de albastru sau de brun. Cu acest exemplu am aflat deja, ca rosul e dominant asupra albastru-negru si asupra brun. La randul lui albastru-negru se manifesta cu caracter dominant in dauna culorii brun.

Prin definitie daca vorbim numai la modul general despre o insusire (culoare) ca are un caracter dominant (fara sa amintim asupra carui alt caracter), inseamna ca ne raportam la ceva. La porumbei toate insusirile se raporteaza la caracterele considerate de baza ale porumbelului de stanca. In cazul culorilor caracterul se raporteaza la culoarea albastra cu doua dungi negre pe aripi ale speciei salbatice.

Albastru – culoare de referinta

Am amintit dungile de pe aripa, pentru ca un alt constituent esential al coloraturii este desenul penajului (solzatura). Desenul este codat de gene care nu se gasesc pe cromozomul de sex (gene autozomale). In cazul desenului, caracter dominant are solzatura mai intensa. Deci o coloratura gut inchis are prioritate fata de gut deschis.

Gut inchis – dominant

Gut deschis

Aceasta la randul ei se manifesta cu precadere fata de culoarea albastra (cu dungi), care in schimb este dominanta fata de albastru fara dungi pe capacele aripilor. De multe ori un porumbel gut inchis (sozat inchis) este numit negru, dar negrul veritabil (catran) este o alta varianta genetica a culorii albastru-negru. La culoarea negru (catran) informatia genetica se intregeste cu o gena autozomala, cu caracter dominant (nu se gaseste pe cromozomii de sex, dar modifica culorile de baza) numita Spread in engleza.

Negru (“Spread”)

Schimbarea adusa in culorile de baza consta in extinderea pe tot corpul a culorii din dunga cozii. La porumbeii albastri dunga cozii e neagra – de aici culoarea neagra. Aceasta gena autozomala asociata cu culoarea rosie, da o coloratie alb murdara sau cenusie (dunga cozii are aceasta culoare la porumbeii rosii).

“Spread” din rosu

Daca o insusire are un caracter dominant, pentru manifestarea ei e de ajuns ca dintre genele alele care o codeaza, numai una sa o poarte (genotip heterozigot sau homozigot – dominant). In cazul insusirilor recesive e necesar ca ambele alele care o codeaza sa fie de acelasi tip (genotip homozigot – recesiv de data aceasta).

Exemple de culori recesive sunt culoarea bruna, care e codata pe cromozomii de sex, culoarea rosu recesiv (codata autozomal) si culoarea alba (codata de asemenea autozomal). Caracterul recesiv al acestor culori explica raritatea lor.

Alb recesiv

Insumand cele spuse: un pui va avea o culoare recesiva, numai daca de la ambii parinti a mostenit aceeasi culoarea recesiva. Parinti nu trebuie sa aiba neaparat culoarea recesiva, pentru ca pot fi heterozigoti (culoarea recesiva e mascata de o culoare dominanta). O alta varianta de coloratura raspandita la porumbei voiajori este culoarea cuc (grizonat).

Cuc (“Grizzle”)

Din punct de vedere genetic sunt doua tipuri de cuci: Almond (termen englez), intalnita mai ales la porumbei de ornament si Grizzle (termen englez), care e raspandit si la voiajori. Culoarea cuc (Grizzle) are caracter dominant. Imperechind porumbeii cuci un timp indelungat se poate obtine alb curat, dar acesta difera de cel recesiv prin faptul ca se mosteneste dominant, iar culoarea ochilor la porumbeii albi din cuc nu e neagra, ca la cei albi recesiv.

Cuc din rosu (poate cu dilutie)

Mai nou se poate vedea si printre porumbeii voiajori culoarea mozaic (pigmentati rosu si albastru in acelasi timp), care e considerata de unii autori ca fiind produsa, de fecundarea ovulului de catre doi spermatozoizi cu bagaj genetic diferit.

Mozaic (pete albastre pe fond rosu)

Alte culori destul de des intalnite la voiajori sunt: Opal – data de o gena recesiva autozomala.

Opal pe rosu

si variantele de dilutie a culorilor care pot fi legate sau nu de cromozomii de sex.

Solzat albastru diluat

Tin sa multumesc prietenului meu Lady Laszlo care mi-a pus la dispozitie porumbeii sai pentru a face fotografii. Tratarea mai pe larg a geneticii culorilor o gasiti si pe Internet la adresele:

http://www.angelfire.com/ga3/pigeongenetics/index.html

http://members.aol.com/tvoss1/genetik/index1.htm

Autor: Alexandru Szabo