12-05-2014 • Porumbei de agrement • 2,961 vizualizari

mascul-gulerat
In anii ’80, ziarul Scanteia (soimii patriei si pionierii stiu despre ce vorbesc) a editat un almanah care aparea anual. Era o carte in care se scria despre cam toate subiectele vremii: stiinta, mondenitate (ma rog, atat cat era in acei ani), cultura, educatie, …. inclusiv biologie. Intr-un astfel de almanah (nu mai stiu exact numarul), copil fiind, am descoperit un articol despre un porumbel. Poza care insotea articolul era alb-negru insa infatisa o pasare deosebit de frumoasa. Am citit acel mic articol (cu un ochi la text si altul la poza) si astfel am aflat ca in Romania exista o rasa de porumbei numita Castaniul de Craiova. Nici nu mai stiu exact ce scria autorul insa am retinut clar imaginea care mi-a ramas efectiv intiparita in minte.
castaniu-craiova

In poza era un castaniu cu chenar alb si guler lat. In acei ani literatura de specialitate in domeniu (mai alea domeniul columbofil) era foarte saraca. Iaca asa, indragostit de porumbelul din acea imagine, l-am pus pe tata sa caute unde ‘o sti informatii despre Castaniul de Craiova. S-a dus omu’ la bibilioteca si nimic. A dat sfoara in tara si a identificat in felul acesta un coleg columbofil (crescator de Rosii de Targoviste) care avea o carte dedicata raselor de porumbei. Mi-a imprumutat-o acel coleg pentru cateva zile (tinea la ea ca la ochii din cap pentru ca nu o gaseai sub nici o forma). Am rasfoit-o si am aflat ca de fapt sunt 2 rase inrudite si foarte asemanatoare si anume Castaniul de Craiova si varul sau Negrul trenat de Bucuresti.

Cartea avea planse color si am vazut si eu cum arata, in culori, Castaniul. Problema a fost ca a trebuit sa inapoiez cartea si am ramas in continuare doar cu bietul meu almanah care avea o poza alb-negru. L-am luat pe tata si m-am dus in piata 2 Brazi (dambovitenii stiu despre ce vorbesc – apropo, nu se mai permite vanzarea animalelor in acea piata, abia mai scapa columbofilii si cei cu iepuri in rest nimic). Am intrebat pe la toti cei care aveau porumbei de vanzare. Cei tineri, multi dintre ei, nici nu auzisera de aceasta rasa. Cei mai batrani imi spuneau ca nu voi gasi Castanii pentru ca este o rasa rara si scumpa iar eu, doar un copil, nu sunt in stare sa-i cresc. Am fost tare dezamagit insa mi-am zis ca intr-o zi voi avea si eu Castanii (asa cum am facut si cu alte specii/rase de animale pe care le am deja in curte sau pe care le voi avea mai devreme sau mai tarziu cu ajutorul lui D-zeu).

Anii au trecut, legatura cu Castaniul s-a intrerupt, resemnat fiind ca nu voi gasi acesti porumbei. Ei bine, odata cu cresterea in varsta ne-am si modernizat ca si societate, am evoluat si informatia a inceput sa circule mult mai usor. Internetul mi-a refacut legatura cu Castaniul de Craiova. Prin intermediul ‘net-ului l-am “regasit”, l-am “cunoscut” mai bine. Clar, m-am decis sa-mi cumpar si eu o perche din ceea ce anumiti autori numesc “perla columbofiliei romanesti”. Eu ii spun “diamantul columbofiliei romanesti”!

Clar cea mai frumoasa rasa de porumbei romanesti, net un porumbel care poate sta in expozitiile de frumusete alaturi de orice rasa de porumbei de oriunde din lume. Nu este cu nimic mai prejos ci din contra. Chiar este o papusa hulubaitoare. Nu ma hazardez, nu ma gandesc (cel putin nu inca) sa devin crescator al acesti rase (crescator cu acte in regula). Am vrut doar sa-i vad in curte, sa ma bucur de extraordinara lor infatisare.

Din punctul meu de vedere, punct de vedere neavizat, Castaniul de Craiova este musai cu chenar alb (stiu ca si cel gri este prevazut de standard), cu guler (sau macar left) si cu remige marginite bine (chenar si la aripa). De asemenea, consider ca foarte importanta este forma capului, fruntea lui caracteristica, ochii aceia luminosi si cate si mai cate.

Cu ceva greutate am gasit un crescator care mi-a dat o pereche de astfel de porumbei. Sunt departe de imaginea pe care am eu in minte din acel articol sau de extraordinara femela pe care CafCatalin a expus-o la Bucuresti (cu care a si iesit campion de altfel) insa sunt ai mei si deja ii iubesc cu bunele si relele lor. In fond, cel mai important este nu ce spune standardul unei rase ci cat de mult place proprietarului animalul pe care il are in curte.

Cautand Castanii am dat de oameni ingamfati dar si crescatori care stiu sa promoveze rasa.

Pana la urma am cumparat perechea de la Liviuliv caruia ii multumesc pentru amabilitate!

Cum spunea un crescator cu care am discutat putin despre aceasta rasa, sunt cu adevarat niste porumbei “gingasi” cu care trebuie rabdare si dragoste pentru a reusi.

Neagu Cosmin

castaniu-craiova2

Actualizare 21 Septembrie 2014:
Poze cu exemplarele mele reprezentative.

mascul-Cafcatalin
femela-Cafcatalin
pereche-de-la-Moraru
pereche-castanii

Actualizare 13 August 2019: