05-02-2009 • Diverse • 10,780 vizualizari

Autor: Popovici Mihai

Din cele mai vechi timpuri omul a domesticit , la inceput cainele, apoi calul , pasarile , pisica , etc. Cainii si caii au ramas tovarasi de nadejde pana in zilele noastre . Locuitorii din tinuturile polare nu pot trai fara caini , iar cei din Asia sau Africa au drept cei mai buni prieteni caii (vezi arabii , mongolii, etc ). Pisica a avut , si are , rol de distrugere a daunatorilor din gospodaria stapanului . Insa nici astazi omul nu a reusit sa-i adoarma pornirile naturale formate cu multe mii de ani in urma , acelea de a prinde , omori sau a se juca cu prada .

Nu se da in laturi in a omori pui de gaini , rate , gaste , vrabii . papagali , turturele , adica tot ce a mancat ea in mii si mii de ani . Si sa ignore ele niste bieti porumbei ? . Sunt pisici care cresc in gospodarii si nu se ating de porumbei sau pui de gaina . Am vazut in crescatoria lui Visinescu Georgel din Sibiu o pisica fugarita si lovita cu ciocul de porumbei King ! La acea pisica , instinctul de pradator era adormit sau sters din creierul ei. Faptul ca avea un stapan care o hranea , interesul pisicii pentru prada era inexistent . Dar , cei mai versati pradatori din neamul pisicilor sunt acele exemplare care nu au un stapan , deci trebuie sa-si caute singure de mancare . Neavand mancare zilnic la dispozitie , instinctul de pradator le domina sa atace si sa manance tot ce considera ca este comestibil . Ca multe alte mamifere , pisicile omoara mai mult decat pot manca odata , iar o parte din prada o ascund pentru consumul viitor . Si atunci de ce se mira crescatorii de porumbei cand gasesc in crescatorie 3-10 porumbei morti , iar pisica mananca unul dintre ei undeva intr-un colt intunecat . Dupa cateva zile de la aceasta tragedie , pisica revine la locul crimei sperand ca stapanul crescatoriei a lasat libera calea de acces . Pe pisica nu o sperie nici cursele , nici otrava pusa in mancare. Daca sunt infometate pana la disperare , atunci nu mai functioneaza la ele instinctul de conservare si cad prada omului . Prin selectie naturala natura le-a inzestrat cu un instinct de aparare bine pus la punct . Daca mananca un produs otravit in cateva secunde-minute il vomeaza . Spre deosebire de caine care inghite mancarea fara sa mestece , pisica filtreaza cu limba mancarea si decide daca sa continuie mancarea sau sa abandoneze . Sunt cazuri rare cand pisicile au fost otravite . O alta metoda de a scapa de pisicile problema este indepartarea lor la multi km de casa .Dar si din aceste situatii pisicile au reusit sa se intoarca la caminul lor chiar de la 500km .

Aceste randuri le scriu impresionat fiind de pagubele facute in crescatorii de un alt animal pradator , dihorul ( Mustela putorius ) . Ca mirosul urat este cunoscut de mult , ne-o dovedeste insasi denumirea stiintifica : putorius ce intareste aceasta caracteristica putin magulitoare , dar utila speciei . Are 45cm lungime si o greutate medie de 1kg . Caracteristic pentru el este corpul incovoiat , cocosat , picioarele scurte si gatul gros , musculos . Mananca soareci , serpi , gandaci , pesti si broaste. Isi face adevarate provizii dintre acestea . Se apreciaza ca poate trai aproximativ 8-10 ani .La noi in tara mai sunt cunoscute inca doua specii de dihor : dihorul de stepa si dihorul patat , animale foarte rare . Are aceleasi tehnici de a omori porumbeii ca si pisica . Nu se da inlaturi de a manca ouale de porumbei . Pentru a avea rezerve , transporta ouale la 10 – 15 m distanta sau chiar mai mult . Este mai siret decat pisica si are avantajul de a intra in crescatorie prin spatii nebanuit de mici , spatii neglijate de crescatori . Nu este prea bine cunoscut amanuntul ca mamiferele si in special felinele (exemplu pisica si dihorul ), se strecoara prin spatii mici datorita constructiei de catre natura a scheletului lor . Omul nu poate trece printr-o gaura sau spartura daca nu-i trec umerii si bazinul . Pisica si dihorul trec cu usurinta printr-o spartura sau gaura daca la inceput le trec capetele . Ambele animale studiaza cu mare atentie locul atacului si memoreaza spatiul de intrare si iesire . Daca li se pare ca nu au o iesire salvatoare , nu ataca . De exemplu : in voliere in care porumbeii intra si ies printr-un plan orizontal , la 2 m inaltime , pisica sau dihorul nu vor intra , pentru ca nu au punct de sprijin pentru a sari pana la iesire .

Sobolanii sunt si ei dusmanii crescatorilor de porumbei . Singura aparare in faaa acestor rozatoare este priceperea crescatorului de a le bara accesul in crescatorii si otravurile speciale duc uneori la rezultate bune . Mentionez faptul ca acesti pradatori ( pisica , dihorul , nevastuica ,sobolanul ) au aparut pe pamant mult inaintea aparitiei omului si au avut dimensiuni impresionante . Comportamentul lor a ramas acelasi ca acum multe milioane de ani in urma . Cu trecerea timpului , acesti patru pradatori o duc tot mai bine pe langa casa omului unde isi gasesc mancarea fara sa faca acelasi efort .

Ch. Darvin , parintele teoriei evolutioniste , a spus ca toate vietuitoarele au evoluat si s-au adaptat la noile conditii de viata . Cine se mai mira astazi ca un animal salbatic ca dihorul , viziteaza crescatoriile de porumbei din centrele oraselor , crescatorii situate la 2 -4 etaje inaltime unde nu sunt gaini , porci , caini , unde nu sunt gradini , curti , ci asfalt , circulatie auto intensa si multa forfota umana .

Imi amintesc de un asemenea exemplu cand la inmormantarea unui crescator de porumbei , unde erau adunati rude , prieteni , vecini pentru a petrece ultimile clipe alaturi de cel decedat , la doar 4 – 5 m distanta era voliera plina cu porumbei si de acolo s-au auzit zgomote suspecte . Cei prezenti au observat agitatia porumbeilor si nu mica le-a fost mirarea cand au dat ochii cu un dihor . Dupa putina alergatura dihorul a fost capturat si omorat .

La televizor am vazut reportaje cu dihori ca animale de companie . In piata la Cernauti erau dihori domesticiti la vanzare libera . Cum accidentele cu animale de companie ( scapate , evadate, puse in libertate pentru diverse motive ) nu sunt rare , se presupune ca dihorul din padure nu este acelasi individ cu cel din centrul unui oras . Un prieten crescator de multe si variate rase de animale , povestea ca a cumparat doi dihori frumos colorati pe care i-a tinut intr-o cusca in curte si ii hranea cu carne . Cand nu a mai avut carne pentru ei , i-a pus in libertate si o perioada lunga de timp nu a mai stiut nimic despre ei . Cand credea ca a scapat de ei , nu mica i-a fost mirarea cand intr-o zi i-a gasit pe amandoi morti si inghetati in cusca de unde au plecat. Ce au mancat intre timp , de ce s-au intors ??!.

Un alt pradator al porumbeilor domestici , din relatarile unor crescatori, este nevastuica ( Mustela nivalis ) . Masculul are 23cm lungime iar femela are 19cm lungime . Diferenta de talie se reflecta si in diferenta de greutate : masculul are limita de greutate intre 60-130g , iar femela 45-60g . La noi in tara se gaseste de la limita marii pana la 2000 de metri . Este des intalnita pe langa casa omului . Este un mare consumator de rozatoare , acestea fiind hrana de baza a ei , din care omoara mai mult decat poate manca . Se considera ca o nevastuica distruge anual pana la 3000 de rozatoare . Ea produce pagube insemnate si in preajma fazaneriilor .

La cele semnalate de mine in aceste randuri , astept de la voi completari si chiar critici !

Popovici Mihai
-Sibiu-