27-03-2007 • Porumbei de agrement • 31,163 vizualizari

Autor: Doru Dumitrescu
Material & foto trimise de Adrian Nistor


“A fost o vreme, in care s-au intersectat, multi porumbari. A fost vreme predestinata pentru performante. In acea vreme, era un mai mare respect pentru cei batrani, un mare respect pentru cei buni, nu era invidia si neseriozitatea de astazi, care reprezinta in esenta, tipul de societate in care traim. Toti se stiau si se respectau reciproc, chiar daca faceau parte, din sfere sociale, respectiv varste, diferite. Nu se faceau glume proaste, nu se vorbea urat, folosindu-se limbajul bunului simt, nu se spuneau mascari, de care sa le fie rusine, ucenicilor mai mici, cu alte cuvinte era alta lume, care s-ar cam rasuci in mormant, daca ar participa, azi, si ar auzi ce se discuta la o – intalnire – a membrilor columbofili, de acum…”

Cate o data imi pare rau ca cea mai mare insusire a creierului omenesc este “uitarea”. Cu toate cantitatile noastre de neuroni de cca 25 miliarde care ne fac pe unii mai destepti si pe altii din contra,nu putem sa-i mentinem pe toti intacti cu toate informatiile acumulate de-a lungul timpului ei autodistrugandu-se si odata cu ei si informatiile, respectiv amintirile noastre bune sau rele asa cum au fost inregistrate ele la timpuul potrivit.
Ce n-as da acum sa mai fiu in preajma marilor corifei ai porumbarilor din orasul nostru ,sa le mai ascult povestile pe care atunci nu puneam mare pret,mai ales pe amanunte,povesti care mi se pareau ca vor fi vesnic la indemana mea si ca nu le voi uita niciodata.

rosii1.jpg

Mare eroare!…Eram la o discutie filozofica cu parintele stavrofor Parnia,duhovnicul meu,vorbind despre timp,masurarea lui,nemurire si altele.La un moment dat el imi spune:Ei,neica Dorule,timpul este vesnic,el nu are inceput si sfarsit,noi oamenii am inventat unitatile de masura,ca sa ne putem pozitiona in el cumva,noi fiind numai trecatori neinsemnati.
Cata dreptate avea. . . !

Stau singur ,ai mei s-au culcat de mult .Peisajul feeric de afara nu ma lasa sa dorm.Peste somnul linistit al naturii,peste trupul meu trudit din timpul zilei si de vremuri,Mos Ene nu voia sa vina.Miezul noptii asternu tacerea adanca imbalsamata si odihnitoare a padurii.Prin frunzisul inalbit de razele lunii,trecea ca niste suspine venite de departe rasuflarea unduitoare a lacului.Departe peste oglinda de argint a apei se desenau estompate de paienjenisul razelor prafuite de clipocitul umbrelor,deasupra peste stufarisuri si sihle,franturi din amintirile mele poleite fantomatic,inaltandu-se biruitoare din bezna uitarii,catre bolta nemarginirii.Ele apareau pe orizontul de cobalt,apoi dispareau ca o Fata Morgana in misterul inconjurator al noptii albe ,din ce in ce mai semnificativ si mai staruitor,ca o parafa ce marca o perioada frumoasa a vietii mele.

In aceasta incremenire in care ma gasira zorii de purpura,aur si alabastru,m-am hotarat sa ridic de pe amintirile mele,hlamida lor eterica ce le cuprindea sub faldurile ei si sa le redau luminii,asa cum mi le amintesc,franturi,legate,innodate.Primele raze ale diminetii care se impleteau ca o aoreola,ma gasira scriind ceva,din ce vizionasem in cursul noptii trecute. Asa au aparut si or sa mai apara,aceste articole,care incearca sa spulbere praful vremii asezat peste vicisitudinile vremurilor.

rosii2.jpg

Si pentru ca asa cum se spune in tagma noastra,am cam depasit “tura casei”,lasandu-ma furat de o introducere cam lunga,sa revenim “in conul de zbor”al porumbariei noastre.

De ce CRESCATORI,de ce PORUMBARI?. . . .
Desi termenii uzitati au o etimologie diferita,totusi au si foarte multe in comun,dar nu sunt sinonime,intre ele fiind un zbor lung si greu.
De ce asemanari?Pentru ca amandoi termenii presupun o dragoste foarte mare,transformata in pasiune,care depaseste cu mult conditia de hobby,pentru aceasta minunatie a naturii care este PORUMBELUL.

A fi CRESCATOR,nu ai restrictie la limita de varsta;poti incepe de la cativa anisori,pana la varsta senectutii.Exemple in acesat sens sunt multe de dat si din orasul nostru si de pe la vecini:Paul Scarlatescu,Baila,Constantinescu[a nu se confunda cu Petrus],Geana Parvulescu,Nicu Grigorescu-ceasornicarul,Gogu Serbanescu,Capitanul si altii precum si toti copii si adolescentii care cresteau in acele timpuri sau aievea porumbei.

A fi PORUMBAR,este cu totul altceva.Notiunea de porumbar nu o exclude pe cea de crescator,o include chiar.Porumbarii,acesti alesi dintre noi,in afara cresterii porumbeilor,”creeaza rase noi”si amelioreaza rase existente.As vrea sa fiu bine inteles,acest lucru este un har de la Dumnezeu cu care te nasti si pe care poti sa-l duci spre perfectiune.Astfel de oameni,ii poti gasi raspanditi,pe toata paleta de formatori de rase,din tot regnul animal.Ca sa facem o paranteza ,inca de pe vremea lui Hitler,se lucra si se cerceta de catre Dr.Mengele ,la o rasa pura de oameni,rasa ariana,cu calitati deosebite,incercari care au esuat totusi lamentabil,exemplarele create necorespunzand asteptarilor fiind niste mediocritati.

Nu neg ca in domeniul nostru,nu au fost si nu sunt inca,cercetatori,care au rezolvat stiintific acest deziderat,mai ales in cazul porumbeilor voiajori.
Ca exemplu,pot fi dati cercetatori din Belgia,Franta,Germania,care au facut pasi mari in acest domeniu,dar eu vreau sa ma refer numai la ceea ce cunosc din orasul nostru si in special la porumbeii de zbor si ornament.
Eh!. . . Ce mare lucru,pot zice unii,vorba lui Pacala”asa cui faceam si eu”,dar nu-i deloc asa.Presupunand ca ai harul de mai sus amintit,trebuie sa stii ce vrei,ce vrei sa faci in primul rand:ce pana vrei sa obtii,ce ochi,ce caractere,corp,tinuta,rezistenta,zbor,durata de zbor,memorie,buni reproducatori si in stare de a transmite caractere urmasilor la mai multe generatii,etc,etc.

La inceputul unei astfel de munci de creatie,trebuie sa te inarmezi cu multa multa rabdare in primul rand[caci rezultatul mult asteptat il poti obtine uneori doar intr-o viata de om] si in al doilea rand cu multe cunostinte despre istoria pionilor pe care vrei sa-i lucrezi,despre rezultatele obtinute si de altii dinaintea ta,care au mers pe acelasi drum,sau pe drumuri diferite.La pornire,lucrezi la incrucisari.S-ar putea sa ai rezultate satisfacatoare,asta insemnand ca prima generatie de pui sa corespunda dpdv zbor.Buuun!. . .
dar mai departe,cum ii faci?Ei. . . aici este secretul,aici intervine harul.

Intamplarea poate juca un rol hotarator,cum dealtfel a jucat de-a lungul istoriei farse in toate domeniile,aici nici noi nu facem exceptie.Intamplarea te poate duce pe un drum bun sau rau si apoi – o iei de la inceput.Cum ii faci mai departe? ii consangvinizezi,ii indepartezi cu ceva strain ?- de unde strain?,ce hram sa poarte acel strain? ii aduci iar in sange?.A doua,a treia generatie si apoi oricum i-am imperechea intre ei intr-un cotet nu prea aglomerat-vor merge puii??ti-ai stabilizat liniile create? ai obtinut ce-ai vrut?Buun!. . .Acum trecem la fason.Obtinand zborul,trecem la restul de caracteristici pe care le vrem.Iar selectionam,iar asteptam. . iar crestem pui peste pui. . alte generatii. . si uite asa trec anii,uneori chiar viata toata.

De cele mai multe ori,astfel de oameni au recunostinta contemporanilor si cea postuma,fiind inscrisi cu litere de aur efemer in amintirile tuturor generatiilor urmatoare de iubitori ai acestei minunate pasari care se numeste “COLUMBAE COLUMBAE”,dar cate o data acesti oameni pot disparea in colbul uitarii.Acest lucru as vrea sa nu se intample.

Imi aduc aminte de nea Mircea Gavrilescu-Chestorul-fost coleg de banca cu tatal meu la liceu si ca-mi spunea:
-“Mai Buflei[ca si mie imi zicea dupa cum era poreclit tata],mai -este mare lucru sa stii daca un porumbel zboara sau nu.Nu-i destul numai sa te uiti la el;trebuie sa-l iei si in mana.Uita-te la mine,cat sunt eu de batran-si cati mi-au trecut prin mana,tot nu pot spune ca sunt un perfect cunoscator;mai dau gres si eu.Inaintea mea ,a fost altul mai mare-era un coleg de-al meu de cartier,mai sarac-unul Udrescu;asta nu avea scoala multa,dar era la porumbei cum este un doctor mare pentru oameni:se uita la tine,pune mana pe tine si-ti spune ce ai.Asa era el.Dumnezeu sa-l ierte ca a murit de oftica;cand punea mana pe un porumbel,iti spunea-daca zboara sau nu si cate ore zboara-daca zboara.Fantastic,era un adevarat vrajitor.Asa m-am apucat eu la spusele lui sa-i fac dupa zbor,porumbei,pe care nu-i zburasem si nu-i stiam ce pot,decat originea le-o stiam,din care am obtinut-ce am obtinut,pe Mosu,pe Hang-Hang,pe Chioru si multi altii.Pacat de acest Udrescu ca s-a prapadit asa repede si n-a putut avea si el porumbeii lui.

Fiind pensionar si cu o pensie foarte mica,recent intors din gulagul romanesc,de la canalul Dunare-Marea Neagra,sotie paralizata ,asa cum am mai amintit si in alt articol,Nea Mircea trebuia sa traiasca din ceva:porumbei,meditatii de limba franceza,cantec din clarinet la o orchestra de pensionari,etc.Era la vremea aceea cel mai mare porumbar in viata si avea destui clienti la porumbei.Ca si acum in fotbal cand cererea lui Abramovich de la Celsea-Londra de exemplu,depaseste oferta si atunci erau destui abramovichi,pastrand proportia.Asa ca varfurile obtinute si chiar linii intregi de porumbei,au inceput sa fie transferate in alte locatii,unde noii proprietari era mai priceputi sau nu.Vazand ca ramane fara efective,mai ales de rosii,cei care erau in voga la timpul respectiv,Nea Mircea a venit cu o noua gaselnita:”ALBII”.

Albii din rosii care se obtineau mai greu[am mai vorbit despre asta in alt articol]si albii din albi.
In acest cadru se putea specula mult la caracteristici:geana alba sau moarta,geana rosie;geana roz,capul mare,capul mic,cioc mare,cioc mic,talie inalta,talie joasa,cu fason,trenati,coada lata,fulgi spicati,mustaciosi,sau fara fason,grupati,fara trena,coada fus ,etc etc.Nefiind poluarea de astazi si timpul parea ca tine cu noi.Zilele perfect senine pentru zbor,fara vant,fara soimi,se stiau bine calendaristic si nu ne jucau feste.Zborul acestei nou create rase,caci a creat o noua rasa si de balani era de o rara frumusete,numai la “lic”cum zicem noi.Niste mici OZN-uri pe cerul de peruzea care apareau si dispareau intr-un interval de 5-6 ore,uneori si mai mult.Ca la orice noutate erau reticente si chiar frustrari ,pentru unii.Zborul propriu zis al albilor se deosebeau oarecum ca stil de cel al rosilor.Albii zburau mai grupat,mai adunat,la stol,nu erau zburatori de “solo”iar plutirea,alunecarea,era mai lenta,dantela desenata pe cer in urma zbaterii aripilor lor era mai deasa,mai buclata,ca spuma apei marii cand se sparge de mal,fata de cea a rosiilor care avea nouri mai mari.

Potentialii cumparatori,veneau in curte la Nea Mircea pe banca de langa tufa de corn si se destindeau cu zborul balanilor.Seara,ne intalneam toti la “urlatoare”asa se numea intrarea in gradina publica din fata primariei orasului.Aici erau batranii care erau modelele noastre si noi manjii,adolescentii,care-i ascultam. Intre noi erau intercalati si cativa sa le zicem”tineri”cum ar fi:Gogu Serbanescu contabilul,Stelica,Nica,Capitanu etc.Seara debuta frumos,cu discutii despre zborurile din ziua care tocmai se incheia.Pareri pro si contra,interpelari,glume,rasete,butade debitate de cei cu spirit.Intr-o seara,venise si Vasilica Stoienescu,cu un caine Doberman,pe care se straduia sa-l dreseze,dar care nu vroia sa invete nimic.Nu stiu ce i-a facut Nea Mircea lui Nero-ca asa il chema-si cainele a raspuns la comanda.Toti am ramas surprinsi.Gogu Serbanescu zice:ce i-ai facut bre de te-a ascultat?Bai Gogule,am folosit metode noi,ca si la porumbei,rosii sunt vechi,sunt depasiti,sunt ca avioanele cu doua aripi din primul razboi mondial,acum au venit albii care sunt ca avioanele cu reactie,numai tu esti”eretic”si nu vrei sa vezi noul!Nea Mirceo,zice Gogu,uite ce este,esti mai batran ca noi toti,te respect,dar sa nu ma faci pe mine”venetic”!

Gogule,Gogule,esti baiat cu scoala-eu am zis eretic,nu venetic,este o foarte mare diferenta-ca intre albi si rosii,dar tu nu ai inteles!Noi toti Ha,Ha,Ha,si da-i pe ras.De atunci numai asa ii ziceam lui Gogu- “viniticul”.Cand si-a dat el seama de greseala a zis,hai Nea Mirceo ca dau o “dulceata” sa ma ierti!.O “dulceata” era un tap de sirop de visine cu sifon si costa “fabuloasa” suma de 5o bani.

Si uite asa ,incet incet si albii au inceput sa aibe cautare,iar formarea lor,a fost mult mai grea decat a rosilor.Pe vremea aceea nefiind inele de plastic colorate si nici inele de asociatie,tinerea evidentei imperecherilor era mult mai anevoioasa.

Hazlie mi se pare in acest sens,metoda aplicata mai intai de Nicu Grigorescu si apoi de Mircea Pupazoi,care vopseau coada balanilor cu diverse culori,ca un chenar care-l prelungeau si pe aripi,pentru a-i deosebi la zbor si la imperecheri.Culmea,albii lui Grigorescu si Pupazoi,nu prea zburau,ei fiind CRESCATORI si nu PORUMBARI,de unde si denumirea sau porecla de Nea Nicu Closcaru si Pupazoi,data de Nea Mircea.I se duse buhul,cand intr-o seara,Nea Mircea il trimite pe un copil care casca gura pe langa noi,Sile Modoran,sa intre in Ceasornicaria lui Grigorescu si sa intrebe daca aici lucreaza Nea Nicu Closcaru.De ciuda,Closcaru,a aruncat cu un ceas de masa pe care tocmai atunci il repara dupa Sile,blestemandu-l si porcaindu-l pe Nea Mircea ,pe care-l banuia de poanta.

Trecem mai departe la alte amintiri despre balani.Vecinul,colegul de scoala si cel mai bun prieten al meu,Stavricel Stefanescu,zis Bozac,si el mare amator de porumbei,isi facea ucenicia pe la Nea Mircea prin curte,ajutandu-l la diverse treburi gospodaresti,dupa ce iesea de la liceu.Batranul,avea o alba foarte frumoasa si buna zburatoare,pe care i-a vandut-o lui Gelu Ciuica.Acest Gelu-nu se uita la bani,ii dadea cu sutele de lei,pentru ca taica-sau lucra la gaze,si se cam pilea,timp in care Gelu ii usura “darurile”de prin buzunare si le dadea pe porumbei.Gelu mai luase si rosii,pe Chiorul [tatal Cotofenei],albi de la Rali dentistul si acum a luat alba cu porumbul ei cu tot,dar care era mai slab.Cand i-a dat pana,alba s-a dus inapoi la Nea Mircea,care nu i-a mai dat-o inapoi.Bozac,pusese ochii pe ia si da-mi-o,da-mi-o,il exaspera pe Nea Mircea.Batranul. . hot. . il amana,sperand sa mai scoata ceva pui din ea .Bozac,nu mai prididea cu ramurile de salcam pe care le aducea de la o biserica parasita de langa casa batranului,ca sa le dea la caprele acestuia.Azi asa,maine asa,intr-o zi ii spune Nea Mircea:uite ma,a venit ziua sa-ti iei alba si cu pereche cu tot;nu-ti iau bani pe ei,dar am auzit ca ai niste rosii de la Pompilica-si nu zboara.Tu stii,nevasta-mea este paralizata la pat,eu am pe cineva,unde mai raman si eu din cand in cand.Stii tu-ca ai vazut-o -este o profesoara care se piaptana cu coc,este si ea pensionara,si din cauza cocului ii zic eu “Motata” ca la porumbei.Ea sta pe Santul Cetatii,iti spun eu la ce nr.Iei porumbeii,ii pui intr-un sac si ii duci acolo.Cam cati ai? Pai. . vreo trei zeci bre. . . Aaaa. . . foarte bine,o sa iasa o ciulama pe cinste.Zis si facut!Se duce Bozac,duce rosii de la Pompilica-sarut mana si drum bun-!Acum-recompensaaa!Recompensa-zice Nea Mircea-vii diseara sa iei albii,ca ti i-am pus intr-o cutie in bucatarie la mine.A doua zi – cine mai era asa de mandru la scoala ca Bozac?Ce ai ma?, , ce-i cu tine asa bine dispus? ii zic eu.Hmm. . am luat alba de la Nea Mircea!!.Daa. . . ?Hai s-o vad si eu!El de colo-nuu,nuu,cand plecam acasa la ora doua.Ajungem acasa ,in voliera,alba statea intr-un picior ca o barza si cu capul sub aripa.Eu zic:ce naiba are ma,e schioapa,are piciorul rupt?- hai sa ne uitam!Nuu. . .nuu. . ala este piciorul cu semn,cu inelul strunjit,ca dupa aia am cunoscut-o eu din toti albii ca sa nu ma parleasca mosu.Timpul trecea;incet incet,alba a pus piciorul in pamant,dar pe picioare au inceput sa-i creasca tuleie,care s-au transformat apoi in fulgi si a devenit nu chiar guta incaltata,dar turlaca bine.Eu,drac,un pic rautacios,am inceput sa-i strig guta-guta,mai trebuie sa-i apara si mot pe cap
si sa o pui sa joace dupa aia.

Mosu,ce facuse,gasise o guta alba care semana cu originalul,ii scosese inelul albei adevarate,jumulise fulgii gutei de pe picioare,si ii fortase inelul veritabil ,care a intrat cu putin ulei.Biata guta -cand a fortat-o cu inelul-i s-a cam jupuit piciorul si i s-a umflat,de aceea statea ca o barza.Bozac-negru de suparare-i-a pus in traista pe amandoi balanii si pe aici ti-e drumul la mosu,dandu-le drumu in cotetul cel mare din curte.I-ai Nea Mirceo si mananca-i sanatos cu Motata. . .Mosu de colo,hee. . hee. . taica,daca tu nu i-ai cunoscut,venind in curte la mine in fiecare zi si uitandu-te la ei,dandu-le apa si mancare zilnic si au trecut doua saptamani pana sa-ti dai seama,-nu te supara,dar asculta la mine,N-AI SA FII PORUMBAR -NICIODATA,poate -CRESCATOR-.Din acea zi caprele au ramas fara crengile de salcam si Bozac-fara balani.

La rand au intrat altii la ucenicie si roata s-a invartit mai departe.
Total opus fata de abilitatile lui Bozac,era Costel Chirilescu,zis Cobaiul.Tatal acestuia era perceptor,dar mare amator de porumbei,ca si fiul sau.Dandu-i o data niste bani sa-si cumpere porumbei,i-a recomandat sa cumpere de la Gavrilescu.De atunci,a inceput sa aibe si porumbei mai buni si sa intre in ucenicie la curtea batranului.Printre altele facea si meditatii la limba franceza cu mosu.Porecla,nu arata nimic din siretenia personajului,cobaii nefiind fiinte sirete.In ceea ce priveste limba franceza nu stiu ce progrese a facut,dar l-a porumbei a invatat foarte multe.Ii stia bine pe toti ai mosului,pe ai colegilor de generatie,printre care eram si eu,si incerca mereu sa ne pacaleasca si sa ia el ce este mai bun.La un moment dat era cel mai mare “cotetar”.Ce se pierdea si prindeau copii,el stia si ii recupera,din Suseni pana la Pantazica,de pe Santul Cetatii,pana in Sarbi.[cartiere ale Targovistei].Pana si cei batrani apelau la banca lui de date cu privire la pierderi.

Intr-o zi,dracul din el,ii da branci,sa faca si el un lucru mai urat.Tot facand el curat prin cotetul Mosului,pandeste pana cand oua porumbita Cotofanei,un ciung dintre spete-de care am mai amintit-de o frumusete stranie si cu un zbor superb,si nici mai mult-nici mai putin fura ouale si le inlocuieste cu altele intepate,ca sa nu para dubios,Duce ouale bune acasa,le schimba la altii ai lui si scoate doi pui.Asta se intampla intr-o primavara timpurie si nu-si mai putea stapani Cobaiul,bucuria implinirii.Frica pazeste pepenii;n-a spus la nimeni,dar bucuria nu este mare,daca n-o mai stiu si altii si mai ales-cum fusese realizata.De Paste tatal lui,il invita pe Nea Mircea sa bea un pahar de vin,sa mai vorbeasca si sa vada porumbeii fiului.Vine Mosu,Cobaiul scoate tot afara prin curte la vedere,dar ii era frica sa scoata si puii-gabjiti- de el.Taica-sau ii spune:bai Costele,parca mai aveai niste pui rosii-fasonati nevoie mare-unde sunt?;vrand-nevrand,puii apar pe batatura.Surprizaaa….!Se uita Mosul si in zeflemea intreaba:din ce ai scos tu puii astia-ca nu seamana cu nimic din ce ai tu? Pai..pai..sa vezi..Nea Mirceo…i-am luat de la niste copii,care ziceau ca i-au prins seara pe cotet;minciuni…minciuni…

Mai Costele ,zice Mosu,astia sunt din Cotofana mea,numai el scoate asa ceva.Asa-i Costele -zice taica-su?;cum i-ai luat,minte Nea Mircea?Nuuu…..tata si se apuca de smiorcait si balmajit alte minciuni-la care a ramas maestru si pana in ziua de azi-chiar profesor.
Mosu,sesizeaza situatia critica,mai bea un pahar de vin si isi i-a ramas bun.Dupa plecare,fiul marturiseste tatalui-tarasenia adevarata.Acesta,ca un bun crestin,il dojeneste parinteste si-i spune ca a doua zi sa duca puii Mosului inapoi.S-a codit,s-a invartit,n-a vrut,dar pana la urma s-a dus si a fost rasplatit de Mos-tocmai cu ce furase -acesta inapoindu-i puii.Legea talionului-si-a facut din nou datoria:ce furi-nu tine de cald-asa ca puii s-au pierdut.Totusi-cum-necum-Cobaiul a ajuns PORUMBAR si nu CRESCATOR si putini sunt aceia care se pot mandri ca nu au fost pacaliti cu porumbei de catre el[eu unul-nu ma pot mandri,fiind cel putin o data -victima]

Si cum un bun obicei -este acela care se pastreaza-el,il uzeaza cu mare nonsalanta si astazi.Cam acelasi timp,dar la cateva strazi distanta,se intamplau alte lucruri adevarate,fiecare cu hazul lor.Vis a vis de mine,statea Nea Paul Scarlatescu-am mai amintit de el-.Eu,la el in curte eram ca la mine acasa,acolo am deschis ochii mai bine pe porumbei.Intr-o dupa amiaza,vad pe cosul casei vecine,o pasare straina.Era o ciunga foarte frumoasa,cu pana taiata.Avea o talie desavarsita,atat cat puteam sa vad.Incep sa falfii porumbeii lui Nea Paul,le pun boabe in cursa de pe magazie-incerc in fine de toate -si nimic-.Statea ca o statuie pe cos.Spre seara,vine si Nea Paul,si da Dzeu.sa coboare ciunga,cand porumbeii erau aproape adormiti.Am luat-o usor cu mana de jos-caci cazuse de pe cotet,avand cam sase -sapte pene taiate in aripa,nemaiputandu-se ridica.Mandrete..mandrete mare…mergem la lumina in bucatarie si constatam:ciunga retezata,coada seina,ochi albi,geana dubla moarta,penaj de ciung smaltuit,cu oglinzi in pene.O bagam la arest;nici vorba sa mi-o dea mie….A doua zi apar vestile:de patru zile,Ciuica,a pierdut perechea lui Chiorul,tatal Cotofenei,pe care ii luase de la Nea Mircea cu 4oo lei.Toata lumea o vroia -dar nu se stia cine o prinsese;nici macar Cobaiul.La Urlatoare,in urmatoarele zile,Nea Paul ii spune Mosului-treaba,dar nu vrea sa i-o dea lui inapoi,spunandu-i -ca a luat banii pe ea odata.Afla Gelu Ciuica,si-i propune lui Nea Paul -un targ!-ca ii lasa pe Chiorul,sa-l faca cu porumbita originala,sa scoata pui un sezon,si sa-i dea si lui un rand de pui.Zis si facut.Scoate Nea Paul speculand ouale la altii ai lui unsprezece pui:albi spicati,ciungi dintre spete,si gagii pe bujor-la fel de frumosi.Cand vine Gelu,sa ia -ce i-a promis,nu-i da nimic,si-i da doar porumbul inapoi.Gelu-saracu-cu lacrimi in ochi,pleaca acasa blestemand:sa n-ai nici Dta.parte de ce ai scos!…L-a auzit Dzeu.sau a fost pura coincidenta….caci asa a fost,au murit toti,unii pui,unii cand s-au maturizat.Ultimii au murit cand a fost Nea Paul la bai-si m-a lasat pe mine cu ei-de i-am pastrat pe toti -morti-sa-i vada sa nu-si inchipuie altceva. Poate ca aceasta intimplare,coroborata cu alta,l-a maniat pe Dzeu.si nu la ajutat pe Nea Paul-sa-i traiasca puii si sa devina PORUMBAR,el tot CRESCATOR-ramanand.

Despre ce este vorba:in acele timpuri se juca ca si astazi la pronosport si se castiga potul cel mare doar cu unsprezeca rezultate exacte.Un baiat din generatia noastra-Georgica-a castigat cam 5o.ooo lei la prono .Minte de copil sau de adolescent,Milionarul-caci asa il poreclisem noi-a vrut sa-si ia cei mai buni porumbei.Auzind Georgica ca Chioru’ este la Nea Paul,impreuna cu porumbita originala,vorbeste cu Nea Mircea sa faca ceva ca sa-l induplece pe Nea Paul-sa-i vanda porumbelul,cu toate ca era imprumutat-si nu era al lui.Zis si facut! Mosu’face jocurile,aduna gasca mare de cheflii si iubitori de porumbei in acelasi timp,le spune stratagema,il pune pe Nea Paul sa caute un ciung asemanator cu Chioru’ si-l pofteste pe Georgica la restaurant impreuna cu gasca-sa chefuiasca.Scenariu era asa:toata lumea se “imbata” mai ales Nea Paul,Mosu’ si Milionaru’ se abtin si cand toti sunt facuti “manga”se merge acasa la Nea Paul,care primeste banii,iar Nea Mircea care stia unde-i tinea,ii dadea lui Georgica,care -pe aici ti-e drumul-direct acasa.”Beti-beti” si scenariul s-a desfasurat asa cum a fost scris -si nimic nu l-a putut schimba-.Dupa cateva zile,ca si Bozac al nostru,Georgica a vazut-ca Chioru’ nu este Chioru’.

Eiii… dar Dzeu.nu doarme.Cu banii luati,Nea paul .tot impreuna cu Mosu’,au mers la un alt CRESCATOR,Gheorghe sobaru’ care avea numai gagii.Erau asa de frumosi-incat nu stiai ce sa spui:sant de zbor sau de frumusete;prajiti,bujori,cu trese rosii pe aripi,cozi albe dintre spete,sau albe cu chenar fin pe sub coada,lungi,trenati,cu saisprezece-optsprezece pene in coada,pasari coborate din tablouri celebre.Pe “pacaleala” -Georgica daduse 1000 lei,afara de cheltuiala la restaurant.

Nea Paul-hot-ii da lui Gheorghe -700 lei,si ii ia toti gagii,vreo-saptesprezece -la numar,si-i aduce acasa cu ajutorul lui Nea Mircea.Eu-bucurie mare,ca o sa-mi dea si mie din ei….Ii bagam in podul atelierului si hai pe pui… si da-i si scoate…Dzeu.nu doarme!Dupa ce i-a facut lui Gelu,apoi lui Georgica ,s-a ales praful si de gagii;primii-cum am vazut,au murit toti,iar gagii-zburau de jos pe cotet-si apoi pe casa cu mare greutate.CLOSTI de rasa….Se mai nastea un CLOSCAR in afara de Nicu Grigorescu si Mircea Pupazoi.Asa cum se striga acum la fotbal:pe ei.. pe mama lor…!asa s-a intamplat si cu gagii:i-a dat cu mama lor cu tot….!Colac peste pupaza-ca sa-si intareasca numele de CLOSCAR,Nea Paul -mai pateste una.Mosu’,ca sa-i salveze un pic orgoliu -cu zburatu’,ii da lui Nea Paul un ou din Hang-hang;pus la timp la altii-iese un pui rosu tintat-cam urat la tinuta,cam butucanos,si cu ciocul-negru,coada rosie cu fulgi cararati si cam fus-deci aspect general de NEBAGAT IN SEAMA.Il zboara…PERICOOL….pericool…ramanea din stol singur si zbura intre sapte si opt ore.Exact ca in poezia lui Cosbuc- El Zorab-“arabii toti ieseau din cort/sa-mi vada roibul cum il port/il joc in frau si-l las in trap/mi-e drag ca ochii mei din cap/si nu l-as da nici mort-asa incepuse sa vina si la Nea Paul -curiosii-auzind ca are un porumb care zboara sapte-opt ore.In acelasi timp-avea oferte,dar,s-a comportat ca stapanul lui El Zorab.Ramanand fara Chioru’,porumbita lui nu avea cu ce s-o faca[ciunga-prinsa de mine]si vrand sa devina PORUMBAR o imperecheaza pe aceasta cu puiul din Hang-hang.

rosii3.jpg

Scoate niste ciungani,cum le ziceam noi,cam uratei,si da dupa ei…Stupoare…!Cand reuseam sa-i ridicam pe casa,sau pe cos,si dadeam dupa ei cu diverse obiecte,se fereau-stanga-dreapta,ca la jocul de oina,ca sa nu-l atingi cu mingea pe adversar.Parca avea acoperisul prenadez pe el si nu se puteau desprinde.Ei…zicem noi-intamplare….mai scoatem..acelasi rezultat!S-a adeverit proverbul ca “din doi cai de rasa-poate iesi si o gloaba”. Venind iarna-aceasta pereche de “cai de rasa” s-a imbolnavit-si i-a tinut Nea Paul in bucatarie sub soba;se jucau de nu-ti venea a crede cu pisica-si cand asteptam primavara cu nerabdare-deoarece mi-i promisese mie daca se fac bine-au “dat coltu'”unul dupa altul-spre disperarea mea. Ce planuri imi facusem….:sa-i desfac,sa-i fac altfel,etc.etc,vise de copil….Ca mare iubitor de porumbei,Nea Paul,si-a mai imbunatatit performantele spre ultima parte a vietii,zburand porumbei de Ploiesti,de la Breazu’Mihailescu si mai tarziu de la marele Toma,poreclit TOIUL[va dati seama -din ce cauza]Cand a terminat cu porumbeii-si i-a adus la Nea Paul pe cea mai mare parte a lor,Toiul,in afara de rasa de Ploiesti-care imbraca ca paleta toate culorile si in special negrii-a avut mult timp-cei mai buni zburatori-albi mustaciosi,care au disparut o data cu demolarea casei lui,si cu furturile si distrugerile de material columbofil,ce au urmat urbanizarii socialiste de catre regimul trecut.Acesti porumbei de la Toiu’,zburau cu dragoste in fiecare zi-ore intregi si pe ori ce vreme.Ei aveau un obicei-sa stea pe stanoaga la Nea Paul-deasupra cotetului.Acesta,cum lua des cate un pahar de ceva la “bord”si statea numai acasa,scotea sapca si o arunca in sus.Atunci porumbeii,porneau sa arate ce pot si se stoleau pe diverse inaltimi si simpatii de zbor,unde ramaneau “ATARNATI”de baierile cerului.

Sa trecem mai departe:Iorgu Baronide ;din parinti greci,au fost trei frati,carora le-au placut porumbeii.Cel mai reprezentativ,avand o mare contributie la formarea rasei-ROSU de TARGOVISTE,a fost insa-Iorgu-economist de profesie.Putem sa-l punem -fara nici cea mai mica retinere-in panoplia marilor PORUMBARI ai Targovistei si de ce nu -si mai mult.Am mai povestit ,cum a facut el Rosii de la Vlajoaga,intre cele doua razboaie mondiale.Am povestit -cu ce a mai ramas.Tarziu,prin jurul anilor 1958-1960,a hotarat sa faca o schimbare radicala,in ceea ce priveste rasa ce si-o dorea.A cerut in acest scop,imprumut pe un an,de la Nea Mircea,pe Hang-hang,cu perechea originala.In schimb il lasa pe Mosu’ sa pasca oile si caprele pe locul de pe langa moara parintilor lui greci,de la marginea orasului,moara care nu mai functiona.A mai dus el Mosului ceva pasari de ale lui,de care voia sa scape,si i-a luat.A scos unsprezece pui,din care au trait-noua.Majoritatea-erau pe rosu aprins,ciungani,sau cu cozile sangere sau murdare-cum le zicem noi.Cativa ,erau mai pe muced,unul era chiar un gagiu muced,si foarte urat,cu aspect de gut.Daca-l vedeai intre guti,nu l-ai fi deosebit.Scopul acestor incercari,era acum-ameliorarea rasei-rasa care era aproape stabilizata.Din pacate ameliorarea,s-a dorit pe imbunatatirea culorii penajului,si stabilizarea ei la urmasi[oglinzi pe varful penelor aripilor,chenare,eliminarea vanatului de sub burta,imbunatatirea tinutei,si chiar obtinerea de albinosi-balani].Pana la un punct,acest deziderat,a fost benefic rasei,apoi -din contra,si asata se va vedea mai tarziu.

A inceput sa zboare puii din perechea originala.Normal-cei mai urati-primii,si apoi in ordinea frumusetii.Mucedul a facut furori;a facut record de unsprezece ore.Pe urma spre totala noastra diferenta fata de voiajoristi-la care porumbeii buni-care zboara,vin acasa,iar cei slabi se pierd-la noi,cei care zboara bine si mult,se pierd si cei care sunt mai slabi si nu zboara-vin acasa;asa a patit si Baronide! A pierdut-tot ce a zburat mai bine.A ramas-ce a fost mai frumos,asta neinsemnand ca astia nu zburau,rasa fiind deja stabilizata.Nu,nici vorba,dar dar…aici intervine intamplarea..Pasarile au fost trecute la separeu’ de matca ,de reproducatori si speculati-cat se poate.Toate imperecherile facute-din urmasii lui Hang-hang,si ce mai avea el de-ai lui-au fost facute spre dezideratul de mai sus,pana,culoare etc.Cum ieseau pui mai deosebiti,li se taiau patru pene din aripa-pana a iesi din cotet. asa incet-incet,acestia ,trcandu-i la randul lor la matca,si nemaiverificand capacitatea lor,de a-si pastra calitatile lor de buni zburatori-acestea s-au estompat de-a lungul mai multor generatii,ajungand la unele linii-sa scada ingrijorator.

Tarziu-cand si-a dat seama de greseala- i-au fost furati porumbeii de vreo cateva ori,blestemul -cu distrugerea prin taiere-ca la pomana primarului Vlajoaga-urmarindu-l mereu si la gasirea porumbeilor furati.Hotii-de frica-i-au sacrificat cu cateva zeci de minute inaintea descinderii politiei,astfel incercarea unor noi incercari-esuand din fasa. Evacuat din casa,si din curtea unde-si avea porumbaria,a adus cei noua porumbei ramasi-la mine,peste iarna,urmand ca in primavara,sa-si faca un cotet-la noua locuinta repartizata.Ghinionul-se tine lant.Duce porumbeii in noua locatie,dar acestia contacteaza o boala necunoscuta noua pe atunci:viermi intestinali,luati probabil din cojile de oua ce se vindeau la alimentara-coji uscate si date de noi,ca un supliment de calciu-la porumbei.In acelasi an -mor toti.Baronide-intr-o situatie precara din punct de vedere financiar-avand o pensie si fiind si foarte bolnav -cu prostata-nu mai poate relua dorinta lui mai veche-prin adunarea de exemplare de pe la cei la care vanduse sau daruise-printre care ma aflam si eu si multi altii,mai grav,in scurt timp paraseste aceasta lume ,trecand in lumea umbrelor.

Totusi,ce a creat el ,nu s-a distrus in intregime ,renascand cu vigoare din propria cenusa ca pasarea Phonix ,prin eforturile celor care asa cum am spus,mai aveau exemplare de la el ,sau de la altii,si acestia nu au fost putini.

Fiecare mare Porumbar,este retinut de prozelitii sai, prin ceva anume, ceva ce-l defineste,si anume; cand spui Mosu-Baba, Hang-Hang, Chioru sau Cotofana, sigur, nu te poti gandi ,decat la ,MIRCEA GAVRILESCU -Chestorul. Cand spui Rosii cu chenar,sau mai ales Alba-cu coada rosie,-obligatoriu- te gandesti la -IORGU BARONIDE_.Astfel, numele, se transforma in renume ,si acesta trece in legenda….

A fost o vreme, in care s-au intersectat ,multi porumbari.A fost vreme predestinata pentru performante.In acea vreme, era un mai mare respect pentru cei batrani,un mare respect pentru cei buni,nu era invidia si neseriozitatea de astazi,care reprezinta in esenta ,tipul de societate in care traim.Toti se stiau si se respectau reciproc,chiar daca faceau parte ,din sfere sociale,respectiv varste,diferite.Nu se faceau glume proaste,nu se vorbea urat, folosindu-se limbajul bunului simt,nu se spuneau mascari,de care sa le fie rusine ,ucenicilor mai mici, cu alte cuvinte era alta lume, care s-ar cam rasuci in mormant ,daca ar participa,azi,si ar auzi ce se discuta la o -intalnire- a membrilor columbofili ,de acum…

Sa intoarcem o alta fila ,a istoriei,si sa stergem praful timpului, de pe un alt tablou, unde este inramat,un alt mare PORUMBAR,–PETRUS CONSTANTINESCU_…Un om deosebit ,un om cu un suflet,ca o paine calda ,cu o tinuta morala neintinata de mici ambitii, de anxietati ,rautati, etc ,etc..Nu trebuie neaparat sa te tragi dintr-o familie nobiliara, ca sa te porti cu noblete ,trebuie numai sa stii sa fii -OM-,indiferent de origine si clasa sociala, meserie ,etc, etc..El, a fost printre putinii, care au stiut sa fie -OM-..

A fost un inrait crescator de porumbei, dar in acelasi timp un mare-PORUMBAR-..I-au placut foarte mult ,ciungii, ciungii pe rosu, pe gagiu, pe trestiu,dar cel mai mult cei pe rosu.In analele porumbarilor Targovisteni, il gasim la pozitia de- formator si crescator al rasei-Rosii de Targoviste-Ciungani de la Petrus.–Cand spui ciungi,ciungani de Targoviste,spui neaparat PETRUS -CONSTANTINESCU, spui, ciungii lui PETRUS..A avut aceasta pasiune de mic copil, si a pastrat-o, pana cand ,alt fel de porumbei, de pe alte taramuri,i-au luat sufletul lui mare, acolo sus, asezandu-l langa inaintasii lui, pe care ii venera..A fost un CRESUS,nu se uita la bani,nu-i vorba ca avea si de unde,dar cati sunt care au de unde si sunt ARPAGONI,necunoscand nimic despre ,mecenat..El, a facut si mecenat ,a ajutat pe foarte multi si cu porumbei ,si cu bani,insa multi nu i-au intors bunavointa,uitand complet de el ,dupa prematura disparitie a lui…

Trudind, incercand zeci si zeci de imperecheri,verificand, zburand ,pierzand ,avand izbanzi si deziluzii ,avand rabdare cu carul ,luand-o de la inceput ,a reusit sa creeze, -linii de ciungi-,ciungani pe rosu-, vestitii ciungi, ai lui PETRUS..Pentru unii, aceste pasari nu intruchipau -superlativul-,din toate punctele de vedere ,pentru altii, din contra ..Adevarul ,ca de obicei, este tot timpul ,la mijloc.Acestia nu aveau finetea unui rosu cu chenar,erau putin mai grosolani ,poate, mai puternici ,iti dadeau impresia, ca se pot lupta cu soimul ,nu aveau ciocurile neaparat sidefate ,ci erau uneori chiar negre ,nu aveau chiar toti gene duble, sau moarte ,rar,ici-colo ,restul, geana rosie ,roz ,sau chiar vanata, culoarea picioarelor nu neaparat foarte rosie , ci putin mai inchisa ,chiar pe vanat ,vanat ,care nu a vrut sa il scoata nici dupa burta lor ,cum spunem noi.

Acest vanat de pe burta ,vroia sa-l inlocuiasca daca se poate cu o tenta -alba- ,la fel si tenta de sub aripi ,pe care o voia ,-alba- sau- argintie-.Boala lui era ,ca ciungul sa arate ,daca se poate ,frumos jos,sa ai la ce sa te uiti ,dar am zis, daca se poate, nu neaparat, in rest, sa se vada sus pe senin ,ca un -alb-, avand alb pe burta si sub aripi ,si sa -ZBOARE- ,sa zboare nene la disparitie ,5-6-7- ,ore ,in stol ..Un alt detaliu ,la care a lucrat el , a fost- memoria-.El, nu pierdea de exemplu ,pui, ca sa nu mai vorbim de cei zburati..Pierdea, numai la soim ,rar ,la nor ..Tin minte, ca locuia ,aproape de Bulevardul Castanilor ,pe Vanatori ,si la un zbor din luna mai ,cam pe 10 mai ,mi se pare ,nu i-a mai venit un ciung de sus .

Ducandu-se la serviciu ,spre seara, a vazut pe jos un ciung rupt de soim ,care nu mai putea zbura ,si care se indrepta pe jos spre casa lui. L-a luat usor de la spate ,sa nu-l sperie ,si l-a dus usor ca pe o gaina ,pana in curtea lui.Norocul lui a fost ca nu l -au gasit copiii.Ciungul ,s-a vindecat ,si a devenit zburatorul nr.-1-,al cotetului ,poreclit apoi -10 Mai-.Pana la urma tot soimul i-a fost -nas-…asa se intampla cu cei care zboara… Spre sfarsitul vietii atat de bruste a lui PETRUS,cand nimeni nu se astepta la asa ceva ,de prematur ,eu ,l-am imbolnavit de -rosii cu chenar-, aratandu-i pe ai mei de la BARONIDE ,sau de aievea ,Hang-Hang ,etc ,etc.Dupa ce cumparase pe Mosu ,de la ,Milea ,se zicea -ca nu mai are plod,si de asta l-ar fi dat Milea acum si ca Petrus s-ar fi pacalit,il face cu o rosie gulerata ,din ciungii lui,si scoate niste ciungani ,contrar rau voitorilor,care ii cantau prohodul.

Merge apoi cu ciungii mai departe..La un taiat de porc ,cheama toti porumbarii ,asa cum facea el ,si pe noi cei mai mici ,pe mine si pe Bozac ,si dupa ce mananca si beau bine ,iese afara cu Nea Mircea la cotet…Mosu, zice ; mai PETRICA ,da-mi mie ,pe asta batran al tau , si lasa-ma sa-mi aleg eu o porumbita din ai tai ,iar eu iti dau -pe Hang-Hang-,cu perechea.Ei ,erau cam ametiti, PETRUS, ma ia pe mine de o parte ,si imi spune; Ce zici Dorule ?..sa-i dau??..hai sa terminam odata , cu Hang -Hang asta ,ca prea i s-a dus vestea…Eu ,..ma gandesc putin si-i zic; Nea PETRUS ,daca vrea el acum ,cand este pilit ,inseamna ca stie el ce vrea ,ca nu-l dadea el pe Hang-Hang ,asa de flori de mar; spune-i sa-ti arate cu ce porumbita l-ar lua el ,si pe urma te faci ca te razgandesti ,nu-i mai dai ,ii spui ca te mai gandesti ,pana dupa masa ,-si-i faci mata, asa cum vrea el…Zis si facut..Ii arata porumbita ,e adevarat ,nici nu ne gandeam la o asemenea alegere si trecem iar la chef pana seara…A doua zi i-a desfacut ,si i-a facut asa cum dorea ,Nea Mircea ..Ce mai pui..,dar,nu a scos decat trei porumbite,din care una mi-a dat-o mie ,una a zburat-o el ,si alta a bagat-o la matca..Intrucat aceste porumbite ,au iesit cu coada mai rosie ,nu asa seina cum ii placeau lui ,dar ,placandu-i, cum a zburat ,a inceput sa se uite ,cu mai mult interes ,la rosii cu chenar..La mine ,porumbita data de el ,dupa ce a scos un rand de pui ,am pierdut-o la zbor ,unde pleca singura avand pana intreaga ,si mi-a luat-o soimul..

O alta intamplare ,vine sa-i imbunatateasca parerea ,despre rosii cu chenar..Nu trece nici un an , si-l iau eu pe Hang-Hang..Scot cu prima porumbita ,de la DEDE STANESCU ,mai multi pui ..In prima pereche ,ies ,un porumb si o porumbita..Porumbul ,splendid ,rosu cu chenar ,porumbita ,mai uratica ,cu un pic de sa ,pe care o creste prietenul meu cu gura ,viitorul doctor veterinar CATALIN SAILEANU ,fie-i si lui,-tarana usoara..Eu ,plecand la facultate ,las porumbeii acasa in grija unui chirias ,vremelnic .Acesta ,binevoitor ,imi fura acest pui ,si il duce la bunicii lui..De acolo i-l fura alt copil ,Sile Modoran ,despre care am mai vorbit ..Sile ,fiind vecin cu PETRUS ,cum vede ca da sus Nea Petrus ,hop si el ,dadea ceva …Ce sa dea ? Puiul din Hang-Hang de la mine ..Eiii…,dar ce zbor..,ramanea sus peste ai lui PETRUS..O data…de doua ori..eiii….asta este chiar neobrazare curata…PETRUS ,il cheama pe Sile pe la el ,si-i spune ;Ce zbori tu ma,de ramane sus mereu?…Pai,..pai ..un porumb cu chenar ,pe care l-am prins…nespunandu-i ca l-a furat ,si de unde ..Ia adu-l tu sa-l vad si eu..Sile,se conforma ,veni cu el ,si pleca fara el..

PETRUS ,ii scurteza pana ,si-l baga la matca..Colac peste pupaza, il face cu o porumbita din ,Mosu.Inevitabilul,era pe cale sa se produca ,sa apara rosii cu chenar ,de exceptie ..Vin eu in vacanta ,si-l vad la Nea PETRUS. Il intreb de unde-l are? imi spune ca de la Sile..Eu ,reconstitui tot traseul furtului si-i spun ca-i al meu..El zice; eii…,acuma lasa-l la mine,sa scot ceva pui din el,tu esti plecat ,nu ai porumbeii cu tine ,pacat de el , si cand vii la vara de la facultate, ti-l dau si gata..Stiam sigur ca mi-l va da,era un om de mare tinuta morala,dar eu,minte zburdalnica,am vrut sa-i grabesc dorinta si data la care voia sa mi-l inapoieze…Gigi, baiatul lui,odihneasca-se in pace si el acolo langa taica-sau, era coleg de joaca cu mine, dar mai mic cu 2 ani ca mine,suflet mare si el ,la fel ca parintele lui,imi zice ;ia bai Dorule gutii la Brasov,si ti-l dau eu si pe asta, ca nu stie tata cum a disparut din cotet…Punct ochit, punct lovit…Fac o cusca, ii pregatesc pe ai mei de plecare, si-i spun lui Gigi,gata,maine seara..Mi-l aduce si a doua zi dimineata, plec la Brasov…Nimeni n-a mai aflat secretul nostru…

Au plecat amandoi dincolo,fara a sti unul de altul,ce s-a intamplat..Vazand apoi Petrus,ca puii cu chenar zboara,se apuca si cumpara de prin oras porumbei cu chenar,rosii ,de pe la cine mai avea[ Mircea murise, Baronide la fel ] .Vin acasa si-i vad..Eii..,ce zici Dorule? ,Iti place?,…Eu..ce sa zic, frumosi Nea Petrus,dar la zbor?..zboara de la 3 ore in sus?..se duc singuri?,intreb eu..Nu prea stiu, Dorule, ca ii dau cu ai mei…Eiii…,ma gandesc eu, aici s-ar putea sa fie beleaua…,se duc sus trasi de altii,si zboara la stol..Nu- mi prea venea sa-i spun,.totusi zic ; ia da-i singuri numai pe astia straini ,Nea Petrus,sa vedem ce le poate osul?..Bine, hai sa vedem..Pericol,..fiasco total,plecau,se duceau sus ,stateau acolo o jumatate de ora, si veneau jos in volte ca urmariti de soim. Eii…,zice el,intamplare, dar azi asa ,maine la fel,-GATA-,i-a taiat pe toti..Bineee,…zice el,dar mai sunt si altii care au rosii,si de la care n-am incercat,mai incercam [de,..ii intrase microbul de rosii cu chenar ]

Se gandeste la Geana Parvulescu, un batran crescator, care ii tinea intr-un pod, ii cumparase numai de la Baronide, dar fiind batran, se ducea la ei,o data pe zi, sa le dea apa si mancare..Liber nu le daduse niciodata.Nu mai vorbesc de imperecheri,s-au facut cum au vrut ei ,consangvinizari din incest ,etc ,etc.Vorbeste cu el, si Geana ii spune ;I-ai ma Petrica ,,dar pe toti..Asa aduce acasa -28-de bucati..Frumuseti..ce sa barfim, dar nu putea verifica nimic, majoritatea erau batrani,pui nu erau de loc…Din nefericire,in acea primavara,inevitabilul s-a produs si PETRUS,a facut congestie cerebrala, murind ca un pui de gaina ,langa nepotica lui speriata ,intr-o parcare din Bucuresti ,in timp ce incerca sa schimbe un bec din spate, la masina lui…

Mai tarziu, eu am fost desemnat de catre sotia lui,sa impart porumbeii,la parastasul de 40 de zile.S-au strans atunci, aproape toti cei interesati. si i-am impartit..Mi-a fost mila de cei care nu i-am impartit,de porumbei desigur, caci, urmau sa vina niste neamuri de la tara sa ii ia ,si care mai mult ca sigur,ca, ii vor face ciulama acasa…

Fatalitatea, si-a facut din nou datoria, noi, ca de obicei neinvatand nimic de la istorie, sau pur si simplu , neglijand-o..
Placandu-mi rosii cu chenar, am ramas eu sa verific ,sau sa incerc sa ameliorez ce se poate din pasarile aduse de la GEANA ,cu toate ca aveam inima indoita in privinta reusitei.Asa ca in acest sens am luat eu ,majoritatea rosiilor cu chenar, dand si la altii ,doar cativa,2 ,sau 4 .Mare GRESEALA ..frumosul,..consangvinizatul prea mult nu mai avea cum sa zboare ,greseala si a lui BARONIDE ,preluata de GEANA ,continuata fara voie de PETRUS ,si apoi incheiata de mine.Ciungii lui PETRUS ,ciunganii ,care mancau foc ,erau verificati ,stabilizati ca rasa ,formate linii -marca-PETRUS-,nu i-am apreciat ,impartindu-i la altii,care nu au stiut nici ei sa-i pretuiasca.Mi-am oprit si eu vreo cativa care mi s-au parut mai frumosi,si o pereche de albi,splendizi, cu ciocuri mici si fasonati ca niste papusi..

rosii4.jpg

Dupa ce am scos pui ,la mine din cei de la GEANA ,si i-a incercat IONY ,-dezastruuu…nici o ora nu zburau..Am zis ;hai sa schimbam ,sa vedem a doua generatie de pui…nimic…mai slabi..In schimb, puii ciungilor,-ii frigea tabla pe casa-nu voiau sa stea ,si plecau singuri sus..Eram oripilat ,..cum am putut eu sa dau minunatie de ciungi?..si sa opresc rosii astia???….Cum sa mai recuperz din ei??…Sa-i scot din ciorba sau ciulamaua ,neamurilor???…Doi ii dadusem la un vecin ,doi ciungi mai uratei ,lui Nelu Titu ,unde, vazandu-i Catalin-Saileanu, i-a cerut si i-a luat la el la Scanteia,in Baragan ,unde era medic veterinar.Porumbul, nu a ajuns cu el ,l-a pierdut ,dar porumbita ii zbura acolo -8- ore.A facut cativa pui din ea ,dar si pe ea si pe pui ,i-au mancat sobolanii de la ferma ..Buun…hai sa mai recuperez ciungi de la PUPAZOI ,dar,..ghinion si aici,.ii daduse pe o undita lui Marcel,poreclit -Sa moara mama-…De unde ??..CHIRILESCU ,nu voia sa-mi dea,ca luase putini…Alt ghinion,..,un ciung de mare valoare,luat de PETRUS ,de la TOMESCU ,poreclit -Albei-, pe care Albei daduse la Ploiesti pretul-vacii lui -vandute ,luand pe ea ,doi porumbei ,printre care si acest ciung ,cand i-am dat drumul ,a stat trist pe coltul casei cateva zile bune ,si apoi s-a dus la Valea Voievozilor ,unde era invatat ,dar unde nu mai erau porumbei ,caci TOMESCU-Albei-,.murise..

Mi-au spus vecinii ca ,l-au vazut o perioada ,apoi ,a disparut ..
Nu a fost destul ca l-am pierdut si pe asta ,mai pierd si o porumbita ciunga ,care credeam ca a disparut ,sau ,a mancat-o pisica…Fals ,dupa o saptamana ,o gasesc in gradina ,cu un ciur de nisip cazut peste ea ,moarta de foame sau sete..
Totusi, dracul nu a fost chiar asa de negru ,din ce a ramas am scos ,destule -progenituri-,ca urmasi ai lui PETRUS ,care au contribuit la obtinerea multor PREMII si CUPE ,proband inca o data daca mai era nevoie ,calitatile lor de Mari Zburatori..

Albii luati ,au fost buni reproducatori ,iar puii lor zburau dupa un grafic riguros ; un rand foarte bine ,un rand nu..Am plecat sa lucrez in Libia ,in 1984 ,si IONY ,care avea grija de ei ,i-a zburat pana i-a pierdut pe toti ,chipurile ,nu i-a mai pastrat ,ca nu se potriveau cu nimic la imperechere,si nu mai avea cum sa-i faca decat intre ei .

La anihilarea lor ,au mai participat si sobolanii ,care in acel an mi-au facut mare paguba in rosii .Parca stiau ,si-i alegeau pe cei mai buni si mai frumosi ,iar cei ramasi nu-i puteam face intre ei ,consangvinizandu-i prea mult .

Sa trecem acum la alt -Mare -disparut-DEDE_STANESCU-,de meserie,economist .A fost un mare si pasionat vanator ,posesor de caini de vanatoare de exceptie ,in special rasa Brac ,dar,a avut si aceasta mare dragoste si pasiune-pentru porumbei- .Era un om mai inchis ,mai dur in primul rand cu el si apoi cu cei din jur,putin comunicativ,un veritabil introvertit .Rar daca il puteai vedea pe la vreun porumbar batran ,sau seara la Urlatoare .Singurul la care se ducea ,era PETRUS ,pe la care trecea ,calcandu-si pe orgoliu,sa mai faca schimb ,sau sa bage sange strain in ai lui.El isi alegea pe cei pe care ii lasa sa-i intre in curte la el ,si era foarte greu sa-i intri in -gratii- .Eu,am fost unul care am beneficiat de acest -atu-,si am ramas un prieten al familiei,si pana in ziua cand ,ajutat de IONY ,l-am petrecut pe ultimul sau drum…

Ca si la PETRUS ,tot pe mine a picat pisania ,sa impart porumbeii .Eu ,mai aveam de la DEDE ,destui ,de diverse pene ,dar acum tot am mai luat altii ,si eu si IONY. Sa facem un pic de istorie ,cu porumbeii lui DEDE…Ca si mine ,DEDE ,a fost cel care a trebuit ,sa salveze ,ultimii porumbei,ai lui FRANTZ ,imediat dupa foametea din 1947,el si unul din fratii-Casaccio-[plecat mai apoi din tara si decedat prin CANADA]…FRANTZ,s-a prapadit putin mai tarziu ,si era in imposibilitatea de a mai tine porumbei ,atat fizica ,cat si materiala. Mare porumbar ,dar nu vreau sa vorbesc despre el ,deoarece a avut mai mult porumbei de Ploiesti ,in general pe negru ,sparti pe negru ,si gagii prunii..

DEDE,mai avea doi frati ;unul croitor de lux ,poreclit Covrig ,altul invatator ,poreclit ,Scrumbie .Toti au avut pana au murit ,porumbei de la FRANTZ ,dar care acum au disparut ca rasa ,nemaistiindu-se nimic de ei pe unde au mai fost imprastiati .DEDE ,i-a pierdut si el pe ai lui, dupa un timp ,si si-a facut balani .Nu tin minte de unde si cum ,dar erau ceva special, cu un mot mic pe cap ,si totusi porumbei de zbor ..Fiind foarte pretentios ,a terminat repede si cu balanii motati ,si a luat un pui rosu tintat ,cu coada rosie ,de la Nea MIRCEA ,pui frate cu Hang-Hang ..,pe care l-a facut cu o porumbita din ai lui ,si i-a facut mai departe ,cum i-a placut lui .La selectie era foarte dur .Daca puii, mici fiind ,nu i se pareau lui viabili ,ii arunca ,indiferent de la cine erau ,daca mari fiind nu corespundeau la zbor si pana ,sau la ce gandea el ,le rupea gatul si-i arunca la gunoi .El nu manca porumbei ,cu toate ca era mare vanator .

Incet ,dar sigur ,a facut liniile lui .Ghinionul ,nu te lasa sa te bucuri prea mult de reusitele tale ,Ca sa mai bage in ei si alt sange ,a luat-o de la Nea MIRCEA si pe BABA ,mama tintatului pe care il avea ,dar aceasta nu mai scotea pui viabili ,ei ramanand cum zicem noi -cu buricul lipit-..Astazi ,se putea trata ,dar atunci ,nu ..A incercat de toate ,dar fara rezultat ,apoi i-a dat-o [ mare exceptie pentru el ],lui Nea PAUL,care la randul lui mi-a virat-o mie ,de unde a si disparut fara urma …Vorbeam de ghinion ; zboruri ,pisici ,soimi ,boli ce nu aveau tratament pe atunci ,toate coroborate ,au dus la micsorarea efectivelor ,pana la incredibila cifra de –3–pasari…

Pe vremea aia ,mai era in oras un porumbar ,de fapt ,singurul si -ultimul Mohican-care mai traieste si acum,in speta -PUIU PETCULESCU <>PETCULEA..Dupa ce a verificat din strada ,pe furis ,toate zborurile ,sau majoritatea lor ,stand cu bicicleta pitit pe trotuar ,mai departe putin de casa celui care zbura ,DEDE ,s-a hotarat sa ia de la PETCULEA ..si a luat <2> porumbite, pe care le-a facut cu ai lui ..Intre timp ,a bagat in ei si ceva -Ploiesti-,pentru agerime si pornire catre baierile cerului ca -din pusca- .DEDE,spunea ca-i va face asa ,ca de la -start- ,in 10 minute ,sa nu mai ai la ce te uita ..,porumbeii sa fie in disparitie ..Facand ce a avut el ,cu ce a luat de la PETCULEA ,si ceva Ploiesti ,a iesit ceva deosebit ..Au iesit cu capetele un pic mai mici ,reminiscentele sangelui de Ploiesti ,au dat ca urmari ,vanatul, de pe burta ,si cate un fulg alb din cand in cand ,in aripa ,precum si o memorie cam precara la tineret[ se invatau cam greu ,fiind foarte sensibili ]..Rosu de Targoviste.,a dat culoare ,zborul specific ca durata si tinuta de zbor..Lucratura lui a fost,desavarsita..A facut multe linii..Gagii mai albiciosi si mai pe rosu ,ciungi cu cozile albe ,sau seine ,ciungani cu cozile murdare ,si in fine rosii cu chenar..In asa fel ii facuse, ca daca vrea ,putea scoate orice pana dorea .Gaselnita a fost ,ca toti zburau la fel, indiferent de pana ,iar de facut mai departe ,puteai sa-i faci cum vrei,indifernt de pana ..

Imi aduc aminte cand ma duceam pe la el in ultima vreme,si-mi spunea ;Mai Dorulet ,am fost pe la tine si era IONY acasa…sa stii ca-mi place ce aveti ,dar mai umblati la culoare ,mai terminati cu -pamantii-aia [ nu era culoarea de rosu care-i placea lui ],..fa mai multi din aia de la mine ,si o sa fiti campioni ,nu numai judeteni ,ci si -nationali-..Pe undeva a avut dreptate ,caci performantele au venit si am luat multe premii cu ei ;Loc 1-2-3-,Cupa Romaniei ,3 ani consecutiv,cel mai bun zburator ,etc ,etc…Astazi ,multi CRESCATORI si PORUMBARI care au mai ramas pe la noi ,si nu numai in judet ,dar si in tara ,sunt mandri ca au avut ,sau ca inca mai au porumbei de la DEDE ,cu care au lucrat ,sau lucreaza ,sa duca mai departe ce a creat ,el…

Timpul este vesnic ,asa cum am mai spus ,noi ne pozitionam in el ,in ani ,perioade ,s.a.m.d…Intre acesti mari porumbari,au mai fost multi ,despre care nu am asa multe cunostinte ,dar ii pot aminti ,ca de ex.; BAILA ,NICA ,FERENTZ ,care au avut tot rosii de Targoviste…Primii doi ,au avut mai mult ,rosii cu chenar ,in schimb FERENTZ ,a avut ciungi si ciungani,foarte frumosi,semanand mult cu ciungii de Bucuresti..Dintre ei, doar NICA ,mai traieste .Ah ,era sa-l uit pe GHEORGHE TIGANUL ,un zidar din Suseni ,[ un cartier al Targovistei ],de fapt , un om foarte respectuos si onest ,care spre sfarsitul vietii ,si-a vandut porumbeii ca sa aiba cu ce -si trata si ingriji boala …

Cei de mai sus au lasat amintiri frumoase ,discipolilor lor ,sangele porumbeilor pastoriti de ei ,regasindu-se si astazi ,in multe porumbarii [ PETCULEA ,CAZACU ,BRANDUSEL ,TUDOR LIVIU ,VODA ,SARARU ,ANDREI ,etc ,etc ]…

Eiii….,acum sa trecem la Ultimul -Mohican ,in viata ,PETCULESCU DUMITRU .,da ,da el zis , sau ,PUIU ,asa cum este cunoscut acum..A lucrat mult ,a facut liniile lui ,a facut numai ce i-a placut ; ciungani, ciungi dintre spete ,gagii ,si chiar balani ..Toti cu stampila -marcii-lui< oglinzi obligatoriu pe penele din aripa ,si cativa fulgi rosii mici pe tartita >>>…Sa nu mai vorbim de frumosi ; foarte frumosi ,-papusi unii dintre ei -el le spune -papagali- ,pasari de expozitie ,talie ,fason ,tinuta ,picioare scurte ,putin chenar pe sub coada ,poze ,ce sa mai vorbim ..Dar ,dar ,aici revine ca un lait motiv ,greseala lui BARONIDE …Mergand la un moment dat numai mai mult pe frumusete ,s-a neglijat -zborul-,asa ca nu mai zboara toti, asa cum ar trebui .Varsta te obliga uneori sa faci compromisuri ;nu mai vezi bine ,nu mai poti sa mergi bine ,in fine nu mai poti multe ,asa ca ,nemaiverificand pasarile ,si facandu-le numai dupa cum stii tu ca zburau stramosii lor ,fara sa mai verifici puii ,dupa multi ani ,sigur o sa ai surprize neplacute ,in ceea ce priveste zborul ,si multe altele mai rele …

In legatura cu asta ,mi-am adus aminte de o intamplare ..Langa PETRUS ,statea un tiganus ,Sile Modoran ,care facea treaba prin curte pe la PETRUS .Acest Sile ,a prins o gagie ,care zbura fara cusur cca -8 -ore .A vazut-o si DEDE ,la zbor ,PETRUS i-a cerut-o copilului ,iar DEDE ,a adus un gagiu mascul de la el ,sa-l faca cu gagia ,in cotet la PETRUS . Stateau amandoi la panda, sa vada cand oua ,si la cine sa schimbe ouale la altii,,,la DEDE ,sau la PETRUS ,ptr.a-i specula .Asa s-au scos foarte repede vreo -10- pui ,care s-au impartit frateste ..Ca sa nu fie dubii,au fost zburati in aceleasi zile ,dar in locatii diferite .Rezultatul ; fiasco total..Din parinti excelenti ,dupa atata munca si asteptare ,NIMIC .O ora ,o ora si jumatate ,maximum ..DEDE ,le-a rupt gatul ,urgent ,PETRUS ,a mai incercat cu ei ,tardiv ..Asa ,se scrie istoria ,raselor ,liniilor,etc ,etc …

PETCULEA ,a avut mare noroc ,ca ,a locuit ,si locuieste ,intr-o zona apropiata ,de mari fosti porumbari .Astfel ,nu i-a fost greu ,ca inca de la inceput,sa aibe pasari bune .Tot ce a facut acum ,ce a realizat dupa o munca de aprox.-50- de ani,porneste de la o porumbita rosie ,luata de la FERENTZ ,si un porumb ciungan ,luat de la NICA .A mai avut el incercari ,ca orice tanar ,dar cand a inceput serios ,a avut numai pasari bune ..Porumbul, era scos la Nea MIRCEA ,din Mosu ,si Floria-batrana ,Florie ,care a murit apoi de oftica ..Din aceasta matca in care a mai bagat apoi ,tot sange de la Nea MIRCEA , a facut el ,se poate spune ,ca si la PETRUS ,DEDE ,etc ,o marca a lui ,un -standard- .In timp au luat de la el ,multi altii ,precum ar fi ; DEDE ,GHEORGHE TIGANUL ,Dr.SAILEANU ,PASARICA ,ANDREI ,FLORIN BARBONE ,CONSTANTINESCU -Contabilul ,GIORONDEL ,CUTIERU ,TUDOR LIVIU ,CHIRILESCU ,IONY COLTESCU ,CAZACU COSTEL ,ION din Razvad ,si multi altii ,nici eu nefacand exceptie , in cele din urma ,eu care am devenit un foarte bun apropiat al lui ..

Dar nu intotdeauna ,oamenii sunt recunoscatori cu semenii lor ,de la care au invatat ,sau ,de la care au primit daruri .Multi spun acum ; i-am dat si lui ala ,si lui ala ,<>,munciti si facuti de mine .Ce eroare ,au luat pasari sau ,linii ,gata facute ,muncite zeci de ani de altii ,si acum sunt <>.Exemple ,sunt multe ..COSTEL CAZACU ,a ajuns de poveste ,cu -Alunele-lui,din <>.Din ce erau acesti <> ??..El, a luat un gagiu f.frumos,de la noi ,cu coada in piramida ,scos, din ciungii de la PETRUS ..IONY,i l-a dus si acasa ,din colegialitate ..Porumbita? O Aluna ,din <>..Da de unde ,GHEORGHE TIGANUL ,a venit la PETCULEA ,si i-a cerut un porumb -tare- ..PUIU,i l-a dat pe Narosu-,un ciung f. bun ,si verificat ..GHEORGHE ,l-a incercat cu o rabdare de fier ,cu -5- porumbite ,pana cand a fost multumit ,de calitatea puilor .Acesti pui ,in special, dupa aspectul capului porumbitelor ,le-a poreclit-<>.In ultima perioada fiind f. bolnav ,a dus pe Narosu ,inapoi la PUIU ,cu tot cu porumbita ,spunandu-i, ca nu-i mai poate tine…PUIU ,nu i-a primit ,si i-a spus ,sa-i vanda si sa-si ia de bani ,medicamente .Asa, a luat CAZACU ,o -Aluna- ,de la GHEORGHE ,din care apoi ,facuta cu gagiul nostru ,a scos <>,sau..-<>-..Hilar,,..dar se poarta ….

Acum, sa revenim iarasi la PUIU .Acest om ,este de o onestitate ,si un altruism ,iesit din comun ..Are o pensie ,destul de mica ,este bolnav ,si cu toate astea ,nu a renuntat la porumbei,pe care cheltuie cu mancarea lor ,o mare parte din pensie ..Ii tine pentru sufletul lui ,si ii imparte cu mare darnicie ,<>,la iubitorii de astfel de pasari ..,fara a avea curajul sa faca ce facea DEDE ,adica ,sa-i suprime ..Dar ,am mai vorbit despre recunostinta ..Putini apreciaza gestul ,multi barfesc ,spunand ca este batran si nu mai stie sa-i faca ,ca..nu mai zboara si de asta-i da ,etc ,etc …

Eu ,nu le urez celor care-l barfesc ,decat sa ajunga la varsta lui si sa realizeze ce a realizat el ,sa se poarte ca el ,si apoi sa mai vorbeasca ,asa ,cum o fac acum …ANDREI SARBUL ,MANEA ,OCHILA ,IMPARATELUL ,si ION din Razvad ,precum si multi altii ,ar trebui sa-l pomeneasca in rugaciunile lor de seara ,pentru ,darurile primite …

Recitind ce am scris ,mi-am dat deodata seama ,ca am tacut ,destul,atatia ani de zile .Neputinta de a ma exprima ,m-a facut desigur nefericit ,dar ,ceea ce pana acum ,m-a impiedicat sa vorbesc liber ,a fost tocmai sentimentul constient al insuficientei personale ..Daca se poate spune asa ,veninul strans in mine ,in timp ,nu atinsese concentratia necesara ,pentru a deveni leac .A trebuit sa cunosc spaima carnii ,sa ma desprind de oameni ,care plecand ,au luat parti din mine ,sa cunosc lehamitea ultima a sufletului ,sa-mi ingrop prietenii,sa am socul intalnirii cu ce va urma ,sa invat tehnica mortii ,adica ,arta de a trece victorios ,agonia de pe urma ,de a birui teama animala ,si a lasa sufletul sa-si inceapa calatoria imaginara ,conform pregatirii lui religioase ..Am fost educat pentru aceasta calatorie prin viata ,in dragoste ,sau poate in credinta ..Dragostea ,inseamna ,a-ti pierde controlul,..religia, inseamna a ti-l regasi …Credinta, iti da puteri miraculoase ,la fel si dragostea ..

DUMNEZEU,ne-a lasat sa alegem ,singuri…Totusi,eu zic sa alegem ,nesacrificand pe nici una…

CREDETI IN CEVA SI IUBITI PORUMBEII ….
Cu multa dragoste Ing.DORU DUMITRESCU …
Februarie 2007.