Rapitoarele cu pene – “Rachetele vii” – distrugatoarele porumbeilor in vazduh
Toti columbofilii cunosc aceasta “racheta vie” distrugatoare a porumbeilor, care este uliul. Uliul se numeste in Muntenia “erete” si “cobet”. In Moldova, este denumit “coroiul” si “harau”, iar in Transilvania “bodiu”. In Bucuresti este denumit “porumbar” si “gainar”.In zborurile pe care porumbeii le efectueaza (antrenamente sau concursuri) pot fi atacati fulgerator de marii stapani ai cerului. Ei brazdeaza vazduhul permanent in unele regiuni de deal, munte si zone impadurite. Este aproape imposibil de a impiedica pagubele produse de acestia. Ei se infrupta deseori cu fazani, potarnichi, iepuri si in special cu porumbeii nostri.
Pentru a va edifica de staruinta uliului de a prinde porumbelul atacat, va voi relata mai jos un episod din anii tineretii mele.
Locuiam in Pitesti, pe str. Trivale, intr-o casa din imediata apropiere a unei vaste paduri. Era in anul 1945 si abia ma inapoiasem de pe front. Fiind sublocotenent, eram repartizat la Regimentul 4 Dorobanti, care era foarte aproape de casa mea. Cand terminam programul de instructie, primul lucru pe care-l faceam acasa era sa dau drumul la porumbei. Nu apucau sa zboare 5-10 minute, ca observam miscarile stolului in vazduh, care era foarte agitat, ca atunci cand porumbeii simt uliul in apropiere.
Imi aduc aminte si acum, desi s-au scurs peste 57 de ani de la aceasta intamplare, cand un porumbel rosu, ingrozit de urmarirea uliului, a intrat prin geamul bucatariei, pe care l-a spart prin marea viteza ce o avea simtind uliul, deci moartea, la spatele sau. Uliul, probabil lihnit de foame, a intrat si el prin spartura geamului facuta de prada sa, urmarind porumbelul si netinand seama de geam care apoi, prin intrarea lui, s-a facut tandari.
Desigur ca l-am prins imediat viu, caci si eu eram instalat la postul meu de observare de unde am putut interveni imediat salvand porumbelul. Nu-i pot uita nici azi ciocul si ghearele incovoiate ca secera, precum si privirea patrunzatoare si cruda.
Socotesc ca fiecare columbofil trebuie sa cunoasca mai bine dusmanii din aer ai porumbeilor, pentru care motiv ii voi descrie cu lux de amanunte.
Uliul porumbar (Accipiter Gentilis) este o pasare de marimea unui ratoi (cca. 60 de cm). Largimea aripilor intinse atinge aproape un metru. Lungimea de la varful cozii la cioc este de aproximativ 65 cm. Femela este simtitor mai mare decat masculul, caracteristica la toate rapitoarele. Exemplarele adulte au pe spate o culoare cenusie, ca ardezia, sura cafenie, neagra. Pe abdomen sunt albe, fiecare pana avand verigi transversale cafenii-negre, care se impreuneaza in benzi ondulate de-a curmezisul pieptului si abdomenului. Aripile sale scurte si rare, adevarate vasle, il fac abil in desisurile padurii, iar coada lunga si lata ii este o carma tot atat de buna, putandu-i inlesni cotituri maiestrite in urmarirea victimei.
Ghearele sale lungi si taioase, adevarate pumnale, prind sigur prada si ucid repede. La toate acestea se adauga privirea deosebit de agera, apoi marea indrazneala si atacul premeditat de care este in stare uliul porumbar. Rar ii scapa pasarea atacata, cateodata chiar porumbeii cei mai iuti si vicleni, atat in zbor cat si surprinsi pe pamant sau pe casa ii cad prada. Acolo unde uliul a reusit sa faca o prada, revine zi de zi, chiar la aceeasi ora, cu o precizie care ne uimeste si nu abandoneaza locul raspectiv decat atunci cand nu mai are ce rapi. Zilnic se prezinta in acelasi loc, si pe aceeasi carare a aerului.
Silueta uliului porumbar in zbor, arata ca in figura alaturata, adica cu aripile lui late si scurte si cu o coada subtire si lunga. Cand trece in zbor intins, bate repede din aripi plutind scurt intre seriile de batai de aripa. Rar zboara la inaltime mare, de obicei ramane aproape de varful copacilor, sau trece jos, ras cu pamantul. Atacurile lui sunt intotdeauna napraznice si incearca sa-si surprinda victima furisandu-se in apropierea ei. Porumbeii devin nelinistiti cand il simt si ei de departe. El vine insa ascuns, ca sageata, coteste pe dupa copaci, cladiri, aproape de pamant, apare deodata, loveste, prinde si apoi pleaca. De multe ori goneste pe sus stolul de porumbei, inhatandu-si victima asupra careia se arunca fulgerator, cu vajairi de aripi, pe care le auzim de departe. Il tradeaza ciorile si randunelele, care se iau dupa el cu mare alai.
Uliul porumbar cloceste in paduri, asezandu-si cetatea mai mult pe la mijlocul copacilor, aproape de trunchiul acestora. Revine la cuib an de an, totdeauna primenindu-l cu crengi noi, verzi, de unde putem recunoaste usor cuiburile ocupate. Uliul cand se aseaza pe un copac, nu alege niciodata crengile din varf ci se ascunde pe o creanga groasa de pe la mijlocul arborelui, aproape de trunchi. De aici se avanta apoi neobservat cand zareste vreo prada, sau pleaca hoteste in incursiunile lui vanatoresti dupa porumbeii nostri.
Soimul calator (Falco Peregrinus): Acesta este stapanul vazduhului caci are simturile deosebit de fine. Zborul sau este uimitor de rapid, cu miscari surprinzatoare, neasteptate. Ochiul pasarii distinge prada de la peste 10 Km. El are un simt de orientare superior porumbeilor nostri, fapt care face din aceasta pasare unul dintre cei mai temuti dusmani. Prada sa este totdeauna vie. Soimul este in tara noastra aproape tot anul, iar cand pamantul se acopera cu un strat gros de zapada si cand gerurile napraznice fac ca prada sa devina rara, el migreaza spre sud, spre tari cu temperatura mai calda.
La noi in Romania, ataca porumbeii primavara, toamna si cand iernile sunt blande. El se instaleaza in localitatile cu cladiri inalte, biserici de obicei. De pe aceste locuri inalte intreprinde atacurile sale asupra porumbeilor. Sistemul folosit este ingenios. Soimul nu prinde porumbeii din curtile columbofililor. II trebuie spatiu deschis pentru atac. El simuleaza initial un atac catre porumbei, care speriati de moarte se ridica rapid in slava cerului si se strang in stol.
De acolo de sus, soimul isi alege usor victima, si sparge stolul repezindu-se vertiginos catre un porumbel. Ciocnirea este puternica, iar prada ametita este omorata in zbor cu o lovitura de cioc in ceafa.
Mii de porumbei cad prada acestui rapitor foarte periculos. De aceea cateodata de la concursuri sau antrenamente sosesc porumbei insangerati de ghearele rapitoarelor sau nu se mai intorc.
Particularitatea soimului este ca nu-si poate desclesta ghearele infipte in corpul victimei, atunci cand vrea. Aceasta stare asazisa cataleptica nu dureaza mult. Natura a inzestrat soimul cu un mecansim care trebuie sa ii asigure prada in momentul cand tinand victima in gheare, se lasa pe pamant si ar putea sa o scape. Pasarea aceasta este deosebit de iute si rar vanatorii o pot vana sau prinde in capcane, deoarece ea vaneaza in exclusivitate in vazduh unde ii cad prada chiar si cei mai valorosi si iuti dintre porumbei.
Permanent am vazut in atacurile acestor “suverani” ai aerului ceva magic, la care ramaneam neputincios, la repeziciunea cu care ataca porumbeii si parca era un facut, caci soimul imi rapea pe favoritul inimii mele, pe care apoi mult timp il si visam noaptea.
Acest soim calator cuibareste de cele mai multe ori pe stanci si arbori inalti. In trecut se folosea la vanatoare.
Autor: Col. (r) Georgica Popescu
am prbleme mari cu rapitoarele tin porumbeii undeva langa o padure si zilnic sunt atacati stiti vreo modalitate de a scapa de aceasta problema ?
Eu unu sunt nebun dupa rapitoare si de aceea sunt si dresor de rapitoare…Tin la ele ca si la porumbei..
singurul dusman natural este bufnita !!!
Asa ca ar trebuii sa crestem si cateva bufnite…..
Si eu sunt columbofil, dar nu trebuie sa uitam un lucru: Natura isi are propriul drept de a trai, asa cum avem si noi. Asa cum traiesc porumbeii au dreptul la viata si rapitoarele. Cum nu avem dreptul de a decide despre soarta altor oameni, nu avem dreptul sa decidem despre soarta altor specii de vietuitoare indigene. Inca un lucru: toate speciile de pasari rapitoare din Romania sunt protejate de lege, deci capturarea lor, tinerea lor in captivitate, impuscarea, sau distrugerea lor se considera infractiune.
Dle Omuelan de acord cu dumneavoastra,dar nu ajutand pe unii in detriimentul altora;si aici ma refer la importul de rapitoare din Polonia si Cehia.In zona Curtea de Arges au fost gasiti,morti,ulii cu inele de la crescatorii, specializate,din aceste tari
mie imi ia zilnic cam 20 de porumbei
Zilnic nu poate sa ia 20 de porumbei. Imposibil. In acest caz nu este un Uliu / Soim.
Bufnita este un inamic natural al rapitoarelor diurne, dar este un pradator periculos pentru ele, doar pe timpul noptii, pe timpul zilei este chiar invers, bufnitele sunt atacate de ulii.
Padurea este terenul de vinatoare cel mai perfect al unui porumbar. Un columbofil care isi tine porumbeii practic langa padure, invita uliul la masa. Se foloseste de zonele inchise ( cu pomi etc.. ) pentru a se apropia de porumbei. Singura solutie ar fi Vizibilitatea buna, daca porumbeii pot vedea pana departe, il pot vedea de la distanta.
Perfect de acord cu Omuelan.
eu cred ca singura sansa de a scapa de rapitoare este capcana
domnului lucescu.. nu sint bine informat .. dar cred ca aceste rapitoare sin teritoriale si daca atzi putea prinde perechea reproducatoare poate vaztzi scapa macar pt o perioada de probleme .nu sint impotriva rapitoarelor .. dimpotriva ,au un rol foarte important in natura.dezavantzjul dumneavoastra este ca sintetzi vecini f apropiatzi..nu sint de acord cu capcanele impotriva lor dar daca o facetzi vedetzi sa nu va prinda cineva(si eu ash face acest lucru pt porumbeii mei cu parere de rau in rice caz)Daca rezolvatzi cumva acesta problema poate datzi si la altzii solutzia .Mult norok
si io stau linga padure dar anul asta am prins 16 si ultimul a fost chiar luni 11 02 06 si toti au fost vii
…poate ca aceste pasari rapitoare sunt un test in vederea trierii naturale a CAMPIONILOR … sa ramana CEI MAI BUNI, si asta din toate punctele de vedere, inclusiv SUPRAVIETUIRE (parerea mea)
Eu sunt de parere ca asa este voia naturi si nu avem ce facem ca dor aceasta RACHETA VIE cum o numit nu ataca de dragul de a face , ataca doar ca sa traiasca si el daca alte surse nu au si cei care au probleme mari sunt de parere dupa mine ca sunteti atacati DES deoarece el si ales acel loc si stie ca acolo se va afla prada lui asaca nu stiu ce ati putea face doar sa fiti foarte atenti BAFTA
sunt de acord cu toti columbofili care urasc uliul porumbar si la mine fiind intro zona de munte dupa ce dau drumul porumbeilor nu apuca sa se ridice bine in aer ca deja uliul este in urma lor !urasc toti ulii din lumea asta!
porumbeii mei sunt la 2 km de padure dar acu intro zi am numarat 7 ulii invartinduse pe desupra casei …in fiecare iarna imi dispar minim 20 de porumbei
pADUREA ESTE LA 5M IN SPATELE MEU.DUPA UN MIN DE ZBOR SOIMUL ATACA CONSTANT IN FECARE ZI.VANATOAREA ESTE ILEGALA ASA CA PORUMBEI SUNT CONDAMNATI LA MOARTE. CRED CA AR TREBUII SA SE IA MASURII.
Inteleg eu ca sunt protejati prin lege…dar cred k avem si noi nevoie de o protectie pentru porumbeii nostri…Urasc aceste pasari rapitoare pt ca de fiecare data cand dau atacul i-au cel mai bun porumbel sau profita de puii care abia au iesit la zbor si ii salta de pe voliera!!! Am rez o parte din problema! Am pus capcane… ce prind nu omor… ii lecuiesc… le tai ghearele si varful ciocului si le dau drumu…sa fie macar o lupta cinstita intre porumbei si ele!
Rapitoarele o mare problema,pentru toti columbofili!anual sute sau poate chiar mii de porumbei, mai mult sau mai putin buni cad prada acestor rapitoare care culmea sunt protejate prin lege!Oare este normal sa distruga munca unor oameni care investesc banii, timp si pun suflet in sportul asta minunat!Cei care vb de protectia rapitoarelor sigur nu au probleme cu ele si nu stiu ce inseamna sa pierzi anual porumbei buni din cauza lor!!!
Ji eu mi am pierdut cei mai indragiti porumbei din cauza rapitoarelor..da` nu cred ca ei sunt principalii vinovatzi..de cand am mutat porumbeii intr o zona nu prea impadurita nu mai am probleme decat iarna…de acord cu Gusti…sa ramana cel mai bun..selectie naturala..
RAPITOAREA CU BLANA porumbeii mei sunt amenintati de o altfel de rapitoare,pisica sau pisicile .cateodata si aduna cate 2-3 si stau la panda in speranta……..daca aveti vreo idee cum sa scap de ele ???
chir daca cresc porumbei de vre-o5 ani nu am avut cazuri exagerate!cel mult 5 exemplare in aceasta intreaga perioada in ciuda faptului ca uneori ii antrenam pama la jumatea lui decembrie…de fapt toata perioada fara ploaie si vant!ca o ironie a sortii un vecin a pirdut in acest an competitional in jur de 10.un sfat le dau tuturor!incercati sa invatati porumbeii sa se ridice cat mai mult de la sol pt a avea avantajul de a fi deasupra”DOMNULUI ANTRENOR” altfel nu se va mai ridica nicio data!!!
Marius de la pozitia 10..te rog sa ma contactezi la id-ul de messenger Painkler_ady pentru ami spune metoda ta de a scapa de uli….andrei te rog sa lasi mesajul asta…
nu pot sa zic ca raspunsurile date nu sunt bune, cred ca daca vrem sa ne protejam favoritii de acesti rapitori ar trebui sa le intelegem si sa le studiem un pic actiunile si viata lor. eu personal anual pierd cam pana in 5 porumbei, boala………si abia 1 sau 2 prinsi de ulii (stau la 300 m de padure) am ceva corcituri (6 porumbei ceva dintre galateni si rosu de targoviste) care dau bataie de cap rapitoarelor zboara f f sus si fac niste acrobatii distragandule atentia rapitoarelor care sunt in cautarea voiajorilor, si astfel in maj cazurilor nu prinde absolut nimik. deja , in mare parte stiu cum sa procedez , fara capcane, ca imi plac rapitoarele de numa, si nu ma intereseaza daca pierd ceva “bun”…..inlocuim pierderea ca doar si porumbeii, aemenea rapitoarelor fac parte din natura si folossc aceleasi cai de “transport” ……..aerul……………doar si noi pe sosea ne mai ranim masinile sau uneori le pierdem intrun accident…………..apoi cu putin efort reparam sau inlocuim masina……………..asa si cu porumbeii. parerea mea!!! Scuze pt comparatii, dar cred sunt bune. Sarbatori fericite alaturi de familie si nu in ultimul rand de……………………porumbei!!!!!!!!!!!!!!!!
eu stau langa padure mai ataca si uliu dar eu cred ca si din cauza ca vanatori impusca gugustuci nu de mult pe strada men erau vreo 4 vanatori in plina zi cu puscs in mana si trageau fara mila m am luat de ei dar au zis ca au autorizatie si ca sunt prea multi dar problema e ca nu mai sunt gugustuci.
dati porumbeilor drumu mai pe la pranz si sa ramana cel mai bun
am si io o intrebare???de ce uliul mananca numai carne ?????va rog sa intrati pe id popescurobert11.si eu cresc porumbei si mie greu mereu cand ma gandesc ca uliul da mereu pe casa mea..
eu am o intrebare: care este dusmanul natural al ciorii? ca sunt mii si mii de ciori in orase si ma gandeam ca daca ar fii cativa dusmani naturali s-ar mai remedia problema…
nu cred ca ciorile au dusmani care sa zboare
Hallo ,
legat de subiect am gasit citeva date interesante pe internet , date care se refera la amenzile care sint aplicate de forurile competente , in speta politie si garda de mediu etc . in cazul prinderii si detinerii ilegale sau a uciderii pasarilor de prada .
Este vorba de legea pentru modificarea si complectarea Legii vinatorii si protectiei fondului cinegetic nr. 407 / 2006 , din 12.06.2007.
Atrag atentia asupra faptului ca toate amenzile sint calculate in EURO , iar in cazul unei contraventii , aceste sume de bani ( Euro ) vor fi probabil recalculate de catre forurile susnumite la cursul valutar pe ziua respectiva Euro / RONI .
Am sa extrag si enumara din liste doar amenzile ( valoarea de despagubire ) pentru pasarile de prada de zi si de noapte , incepind cu ulii si soimii .
Anexa nr. 2
FAUNA SALBATICA
B . Pasari
De interes vanatoresc la care vanarea este interzisa , precum si cuantumul despagubirilor in cazul unor fapte ilicite :
Pasari de prada de zi :
1 ? ULIUL PORUMBAR ( Accipiter gentilis ) 270 Euro
2 – Uliul pasarar ( Accipiter nisus ) 270 Euro
3 – Uliul picioare scurte ( Accipiter brevipes ) 270 Euro
4 – SOIMUL CALATOR ( Falco peregrinus ) 1660 Euro
5 – Soimul dunarean ( Falco cherrug ) 2700 Euro
6 – Soimul de iarna ( Falco columbarius ) 540 Euro
7 – Soimul rindunelelor ( Falco subbuteo ) 540 Euro
8 – Vinturelul de seara ( Falco vespertinus ) 1350 Euro
9 – Vinturelul mic ( Falco naumanni ) 1350 Euro
10 – Vinturelul rosu ( Falco tinnunculus ) 540 Euro
11 – Acvila de cimp ( Aquila heliaca ) 2700 Euro
12 – Acvila de munte ( Aquila Chrysaetos ) 2700 Euro
13 – Acvila de stepa ( Aquila orientalis ) 1350 Euro
14 – Acvila mica ( Aquila pennatus ) 1350 Euro
15 – Acvila tipatoare mica ( Aquilq pomarina ) 1350 Euro
16 – Acvila tipatoare mare ( Aquila clanga ) 1350 Euro
17 – Acvila porumbaca ( Hieraaetus fasciatus ) 540 Euro
18 – Codalbul ( Haliaeetus albicilla ) 2700 Euro
19 – Gaia neagra ( Milvus migrans ) 1350 Euro
20 – Gaia rosie ( Milvus milvus ) 1350 Euro
21 – Heretele (( Circus sp. ( toate speciile )) 270 Euro
22 – Serparul ( Circaetus circaetus gallicus ) 540 Euro
23 – Sorecarul mare ( Buteo rufinus ) 540Euro
24 – Sorecarul incaltat ( Buteo lagopus ) 270 Euro
25 – Sorecarul comun ( Buteo buteo ) 270 Euro
26 – Uliganul pescar ( Pandion haliaetus ) 540 Euro
27 – Viesparul ( Pernis apivorus ) 540 Euro
28 – Vulturul hoitar ( Neophron percnopterus 2700 Euro
29 – Vulturul negru ( Aegypius monachus ) 2700 Euro
30 – Vulturul sur ( Gyps fulvus ) 2700 Euro
31 – Zaganul ( Gypaetus barbatus ) 2700 Euro
Pasari de prada de noapte :
1 – Bufnita ( Bubo bubo ) 1350 Euro
2 – Ciuful ( Asio sp. ) 270 Euro
3 – Ciuvica ( Glaucidium passerinum ) 270 Euro
4 – Ciusul ( Otus scops ) 270 Euro
5 – Cucuveaua ( Athene noctua ) 270 Euro
6 – Huhurezul ( Strix sp. ) 270 Euro
7 – Striga ( Tylo alba guttata ) 540 Euro
Pentru conformitate rog sa accesati urmatorul Link :
http://www.agvps.ro/download/Legea_vanatorii.pdf
Cu respect !
Andrei K.
Salutari tuturor,
Am pornit la a scrie un comentariu, intrigat de o postare a lui bobi the best care spunea despre “importul de rapitoare din Polonia si Cehia. In zona Curtea de Arges au fost gasiti,morti,ulii cu inele de la crescatorii, specializate,din aceste tari”… nu pot sa cred ca un columbofil nu stie ca toate tarile au centrale ornitologice care studiaza pasarile, o metoda este de a inela in speranta reprinderii, pentru furnizarea de diferite date, cum ar fi varsta, itinerarii, revenirea in teritoriu si asa mai departe.
Ca sa raspund la intrebarea lui robert, intreb si eu: de ce vaca si calul nu mananca soareci?
Simt ca as jigni daca as continua cu explicatii si pareri, asa ca ma opresc, felicitand pe acei columbofili ce inteleg ca selectia naturala e valabila de la nivelul celor mai primitive organisme, pana la om, chiar si in zilele noastre. Natura nu e a noastra, la fel cum n-a fost a dinozaurilor.