Competitii de zbor si joc cu rase romanesti – Roller Club Romania

231 comentarii la “Competitii de zbor si joc cu rase romanesti – Roller Club Romania”

1. Laudabila intentia dar eu sincer nu stiu cum se zboara rollerii sau in ce consta acest concurs….poate gresesc dar cred ca ar fi bune mai multe explicatii concrete la modul in care de desfasoara un astfel de concurs.Succes!

2. Spre deosebire de marele sport columbofil, unde “profesionistii” stau si isi rod unghiile asteptand cu zilele de multe ori in zadar sa se intoarca porumbeii, aici poti sa iti admiri porumbeii in timpul concursului. In mare la concursurile cu porumbei jucatori ( roller sau tumbler) se elibereaza un lot de 5-7 porumbei si puncteaza tumbele executate, la unele rase mai conteaza si durata/inaltime a zborului pe langa joc. Diferenta intre rolleri si tumbleri vine din tipul jocului unde rollerii au joc lung iar tumblerii maxim 3 tumbe odata.
   Concursurile cu rase de zburatori consta in eliberarea unui lot de 3-5 pasari si puncteaza durata de zbor si inaltimea atinsa, se primesc punctaje diferite pe praguri de inaltime atinse.
   Regulamentele pentru jucatori si zburatori sunt destul de complicate si chiar descurajante pentru incepatori. RCR si-a propus sa foloseasca regulamente simplificate, fara baremuri care sa depuncteze, tocmai in ideea de a testa posibilitatile raselor romanesti si a atrage cat mai multi participanti.

3. Referitor la obiectivul:

   “incercam sa demonstram in urmatorii cativa ani daca nivelurile de performanta la zbor prezentate in standardele raselor,asa cum sunt ele indicate in culegerea de standarde intocmita de Bonatiu in 1985, reprezinta chestiuni reale ori au fost dintotdeauna doar niste deziderate, fara a se fi putut demonstra vreodata ca au fost ori pot fi si adevarate.”

   Avem urmatorul paragraf din “Rasele de porumbei din Romania” de Feliciu Bonatiu:

   “Dar, să nu uităm că în trecutul nu prea îndepărtat, porumbeii de zbor erau şi frumoşi şi buni zburători. Atunci nu se mergea spre extreme, nu se tindea spre mari recorduri. Porumbeii nu zburau atât cât zboară astăzi, dar zborul lor era mai frumos.”

4. O mica completare la comentariul nr.2, la urmatorul paragraf:

   “Spre deosebire de marele sport columbofil, unde “profesionistii” stau si isi rod unghiile asteptand cu zilele de multe ori in zadar sa se intoarca porumbeii, aici poti sa iti admiri porumbeii in timpul concursului.”

   … pentru ca nu trebuie sa te deplasezi nicaieri cu porumbeii, concursul se desfasoara acasa la fiecare participant. Asociatia sau clubul are obligatia sa asigure prezenta a cel putin unui arbitru la domiciliul fiecarui participant la concurs.

   Desigur, pentru informatii complete (indatoriri de ambele parti si modul de punctare), se poate vizita situl RCR, a carei adresa este prezentata in articolul de mai sus.

5. Nu cred ca prin citate istorice sau ironizand fascinatia incontestabila a sportului cu voiajori se pot atrage adepti. “Avalansa” de mesaje si interesul cred ca vorbeste de la sine si arata ca lipseste ceva, o rotita in mecanism. Probabil niste filmari faine cu jucatori cu fundal sonor, ceva, nu stiu. Niste regulamente, referiri la standarde si punctaje nu spun mare lucru. Ele exista si la voiajori. Asa cum exista si zborul in jurul casei la voiajori, pe care poti sa-l admiri.

   Personal, ca voiajorist convins, nu mi-am ros niciodata unghiile asteptand porumbeii, ba pot spune ca au fost cele mai intense si frumoase momente pe care le-am trait pe toata durata hobbyului. Nu mai vorbesc de satisfactia avuta cand vezi punctul din cer coborand spre tine, mai ales daca nu s-au anuntat inca sosiri pe zona. Dar pana la urma comparam degeaba mere cu pere, e ca si cum ai incerca sa convingi un sahist de frumusetea fotbalului, sau invers.

6. D-le Guta,dincolo de continutul informativ destul de important pe care-l are ,cartea lui Bonatiu are si multe formulari eronate ori ambigue in cuprinsul unor standarde ceea ce e clar ca trebuie corectat.Pe de alta parte in acele standarde sunt indicate si niste performante legate de duratele de zbor ale diferitelor rase,performante despre care exista in foarte putine cazuri dovezi ca sunt si reale.Din formulari de genul..”dupa spusele crescatorilor batrani rasa cutare zbura,facea si dregea nu stiu ce minuni” noi azi nu trebuie sa tragem concluzii dupa care sa nu mai stim ce sa cerem porumbeilor pe care-i mai avem.Eu sunt de acord ca acum ceva zeci de ani majoritatea raselor romanesti erau capabile sa zboare dar daca ne raportam strict la ce scrie in Bonatiu vizavi de duratele de zbor ale unor rase tare mi-e teama ca nimeni nu va mai creste acele rase tocmai pentru ca va constata zburand porumbeii ca ei niciodata nu vor ajunge la acele “performante” din standard si ca atare vor putea fi considerati necorespunzatori.Sigur ca e de dorit ca porumbeii sa poata zbura cat mai frumos si cat mai mult dar asta nu inseamna ca le putem cere imperativ asa ceva cata vreme nu exista si certitudini ca ei pot reusi asta.La modul concret, despre cafenii codalbi vedem in standard ca ei pot zbura 4-6 ore ,ba mai mult pot fi si zboruri de 8-12 ore realizate in anumite conditii.Pai cine poate dovedi afirmatiile astea?! Pana la a fixa cerintele raselor in anumite limite de performanta cred c-ar trebui sa vedem daca asa ceva este si posibil si nu doar izolat ci pentru un numar suficient de mare de exemplare in asa fel incat sa poata sa fie si reprezentativ pentru o rasa sau alta.

7. Sper ca prin mesajul meu sa nu fi jignit in vreun fel crescatorii de voiajori dar sincer sper ca daca se mareste numarul de concurenti si popularitatea acestor concursuri sa nu apara si anumite comportamente care sunt acum in cadrul concursurilor cu voiajori.
   Cat despre concursurile cu rase de zbor si joc datele sunt practic zero. Romania este prezentata drept tara raselor de zbor si joc dar in afara de ciungi, rosii de targoviste, galateni si zburator de severin nu prea exista date concrete care sa sustina acest lucru. Practic singurele mentiuni despre performantele raselor romanesti vin din Peterfi via Bonatiu si din Leonte iar dovezile pentru cateva rase de la CNZ. Speram sa aduca Roller Club mai multe dovezi prin fisele de zbor de anul acesta. Cat despre dovezi foto-video este destul de greu pentru ca acest lucru necesita aparatura peste medie si un punct de filmare care sa ofere si altfel de cadre decat cele cu 4-5 puncte negre care se invart pe fondul deschis al cerului.

8. Buna

   D-le Adrian Nistor sint in acelas asentiment in ce priveste standardele prezentatein cartea d-lui Feliciu Bonatiu dar acele nu ii apartin domniei lui pt ca domnia lui a prezentat doar cele ce era un fapt in timpul cind domnia lui a adunar materialel pt carte si cred ca era informat la zi pt ca in acea perioada facea patre din echipa de conducere a Federatiei.

   Al acuza pr d-l Bonatiu de acele amendamenta introduse de crescatori in unele standarde in acea vreme chind majoritatea erau cei ce doreau o directie cu precadere spre Expozitie de care sintem constienti cu toti de acele vremuri.

   Personal am avut multe discuti in aceste directi cu domnia lui care pe care domnia lui le socotea regetabile dar nu puteau fi neglijate pt ca erau o certitudine.

   Gindestete d-le Adrian Nistor la un exemplul la care lam trait doar cu 2 ani in urma si avem proaspat in memorie de puctele introduse in noul standard al Jucatorilor de Galati.

   Amendamente ce nici macar unul nu e in favoarea rasei ne promovind cu nimic caracteristicile de baza a jucatorilor de Galati zbor sau joc ci doar cele care promoveaza aspectele pt o rasa de Frumusete pt expozitie dar in acelas timp a fost necesara o adaptare pt ca majoritatea celor care crescc rasa sa nu fie complect pe dinafara.

   Acuma ma intreb daca am putea sa le atribuim aceaste mari gafe intreoduse in standardul Jucatorilor de Galati unui om care in zilele de azi sar apuca sa rescrie o carte in care sa prezinte Standardele Raselor Rominesti.

   Personal cred ca e putin gresit sau fortat sa atribuim greselile generale a intregi columbofili din tara autorilor de carti care se incumeta sa ne administreze cu materiale de pofil in sportum pe care se intimpla sal impartasim cu toti.

   Ar fi onorabil sa ne atribuim si esecurile din acest sport de care ne facem vinovati uni prin demersuri eronate si selecti exagerate in anumite extreme iar alti aratind o mare pasivitate si lipsa de implicare pt a poteja rasele pe care le crestem fiecare la care eu mam incadrat o perioada foarte lunga si care sa dovedit extrem de ineficienta.

   Cu stima si respect Alex Bude

9. Sigur ca nu se pot compara concursurile cu porumbei de zbor sau/si joc cu cele de voiajori fiindca, desi la mijloc e vorba tot despre porumbei,in esenta fiecare in parte “exploateaza” caractere si aptitudini diferite ale porumbelului.Acum,ca foarte putina lume intelege despre ce-i vorba cu aceste concursuri cu porumbei zburatori-jucatori este in mare parte si din cauza ignorantei multora.Indiferent ce fel de porumbei cresti e un pic straniu sa constati ca nu stii mare lucru despre alt gen de porumbei decat cei pe care-i ai in batatura.Cunosc atat de multi crescatori de voiajori care nu ca nu stiu in ce consta un concurs cu altfel de porumbei decat voiajorii dar habar n-au despre vreo alta rasa,fie ea romaneasca ori straina.Eu nu spun ca e rau faptul ca pe unii ii intereseaza cresterea voiajorilor dar e jenant de-a dreptul sa nu fii in stare sa deosebesti alte rase unele de altele,iar asta nu in chestiuni de detaliu ci macar asa la modul general.Asta-i si motivul pentru care,contrar unor pareri formulate in timp pe aici,eu n-am absolut nici o speranta ca revigorarea raselor romanesti ar putea sta in crescatorii de voiajori.E pur si simplu o speranta desarta in contextul actual.
   In definitiv fiecare creste acel gen de porumbei care-i plac fara insa a lua in deradere celelalte optiuni fiindca e nefiresc.Eu stiu ca perceptia voiajoristilor e aceea ca voiajorul e singura rasa “nobila” pentru care merita sa cheltui timp si bani in timp ce orice altceva intra la categoria “gutani’ dar asta e,nu ne propunem aici neaparat sa convertim pe careva.Cu toate ca argumente impotriva unei astfel de perceptii sunt destule.Eu unul tare ma indoiesc ca s-a apucat cineva de voiajori dupa ce-a vazut un “film” cu o astfel de cursa fiindca nici macar nu exista asa ceva.Avem o droaie de filme si filmulete cu imbarcari,cu lansari si ,mai rar, cu ceva sosiri.In rest se stie foarte putine despre ce se intampla efectiv in timpul unui zbor catre casa,exceptand acele prilejuri in care s-au facut niste experimente mai mult de natura tehnologica decat ca sa poata reda “artistic” ce se intampla pe durata zborului.Cu alte cuvinte “acel ceva” care sa-i poata face pe unii sa se simta atrasi si de alte rase nu aici trebuie cautat.Mai degraba cred c-ar fi vorba de un soi de “cultura” columbofila pe care ti-o dezvolti inca de mic si in functie de mediul in care atractia pentru porumbei evolueaza.Degeaba as incerca eu sa fac acum pledoaria farmecului unui zbor cu o rasa de zbor/joc fiindca unul care de mic a crescut intre voiajori nu numai ca nu intelege nimic,dar e capabil si sa ma dezaprobe,eventual plictisit.
   E firesc ca un subiect,chiar si cat se poate de banal despre voiajori ,sa suscite un interes mai mare intre cei care acceseaza site-ul asta insa n-am remarcat aproape deloc ca,eventual ,cantitatea sa fie dublata si de ceva calitate.In lumea de azi exista atata libertate de optiune incat “ratingul” nu mai conteaza decat in aspectele unde exista si un oarecare interes imediat.Articolul asta s-a vrut a fi mai putin unul explicativ cat unul informativ,sigur ca incercam a explica oricui e in mod real interesat sperand ca toate sa duca la un cat de mic pas inainte in cunoasterea porumbeilor romanesti.

10. Domnul Adrian Nistor, nu sustin acele maxime prezentate in cartea domului Bonatiu pentru ca nu le pot dovedi.

    Am fost atent la comentariul d-lui Valentin Tanase intr-un alt topic referitor la posibilitatea ca durata de zbor sa fie mult exagerata (cel putin la una din rasele crescute de dumnealui in conditii de antrenament).

    Vroiam sa sprijin asta evidentiind faptul ca in trecut (adica cu mult inainte de cartea lui Bonatiu), porumbeii nu zburau asa cum scrie acum. Practic, am avea legalitate tocmai in cartea lui Bonatiu referitor la “sustinerea” unor performante rezonabile, constatate in teren de-a lungul perioadei propuse. Personal consider ca impingerea catre performante extreme dauneaza la fel de mult unei rase.

    Eu nu as lua in calcul numai stolurile crescute in conditii deosebite, de catre crescatrori cu stare financiara foarte buna (pentru a vedea maximele), dar mai ales stoluri crescute in conditii “normale” (a se citi hranire cu grau doar – situatie financiara dificila), fara antrenament special, pentru a se vedea valorile nominale, firesti.

11. Si referitor la participarea la concursuri, am tot spus pe ici pe colo, este admis in concurs stol de porumbei cu inele individuale artizanale?

    De exemplu, multi crescatori din Iran folosesc oase de oaie pentru inelare… inele ce se introduc normal, ca orice inel industrial, in timp ce porumbelul este pui si inelul nu mai poate fi scos cand porumbelul se maturizeaza.

    Desigur ca asta nu face bine financiar unei asociatii sau societati private, specializate pe productia de inele, dar face bine in general raselor de porumbei din Romania.

12. Pentru domnul administrator:
    Nu inteleg de ce expuneti articole atat de agramate incat nu se pot urmari nici macar ideile principale, si de ce trebuie sa apara un text ” kilometric” a carui incoerenta poate da o impresie total neplacuta asupra columbofilului in general si nu aduce practic nici o informatie utila in legatura cu topicul. Precizez ca nu e un atac la persoana, desi interventiile acestui autor au fost intotdeuna agasante pe forma si fara nici o valoare pe fond. Nu tin sa avizati aparitia, e o chestiune in primul rand pt dvs.

13. porumbei.ro a scris:

    “Avalansa de mesaje si interesul cred ca vorbeste de la sine si arata ca lipseste ceva, o rotita in mecanism. Probabil niste filmari faine cu jucatori cu fundal sonor, ceva, nu stiu.”

    De acord cu dumneavoastra. Daca R.C.R. gaseste formula ideala (cu alte cuvinte, daca reuseste sa devina accesibil maselor) si daca reuseste crearea unui “jurnal” al asociatiei, cu reportaje de la concursuri si reportaje din viata de zi cu zi a membrilor (face mult la motivatie) atunci situatia se va schimba radical. Doar un pic de vointa, dedicatie, talent.

    Oricum, ar trebui pusa la punct si o strategie in conditii de criza financiara severa.

14. D-le Bude,cu siguranta ca m-ati inteles gresit in ceea ce-am spus despre Bonatiu.Eu n-am sustinut ca el ar fi intocmit prost acele standarde ci doar ca,asa cum ele au fost publicate,contin multe erori si date contradictorii.Aparand sub semnatura sa s-ar putea intelege ca,avand in vedere si functia pe care a avut-o in structurile columbofile ale vremii,si le-a insusit,indiferent de ce alte afirmatii ar fi facut in particular.Stim prea bine ca Romania acelor ani era tot una “democratica” numai ca unele aspecte ale democratiei se executau pur si simplu si nu se discutau.Iar lucrurile sunt cu atat mai rele cu cat in Romania n-au abundat aparitiile de carti cu subiect columbofil ceea ce-a dus si la orientari anapoda in cresterea raselor autohtone.
    Cat despre standardele nenumarate pe care jucatorii de Galati le au explicatia e simpla:de fiecare data s-a gasit cineva pentru care mai presus de orice au contat porumbeii proprii si nu rasa in ansamblul ei.Iar toate nu s-au intamplat decat numai prin tot felul de presiuni ori santaj pur si simplu.Astea-s si azi atat motivele cat si explicatia faptului ca avem in standard o prevedere,printre multe alte bazaconii,care spune ca galatenii sunt si in varianta bimotata.Dar se stie foarte clar a cui a fost “initiativa” asta,deci nu se poate afirma ca impartim cu totii responsabilitatea pentru genul asta de lucruri.

15. FRUMOASA INITIATIVA DEJA AM COMANDAT UN LOT DE PORUMBEI DE AGREMENT SPECIALIZATI IN ZBORU LA INALTIME SA VEDEM CE O ESI POATE MA BAG SI IO

16. Buna! De la inceput as vrea sa rog pe cei care posteaza sa-si exprime punctul de vedere STRICT la topic, asta daca se poate.
    Dl. Dejan Andrei are dreptate, nu se poate compara sosirea unui voiajor de la zbor cu coborarea dupe “n” ore sau jocul nesfarsit al unor exemplare, desi pana la urma traim aceeasi satisfactie, doar ca fiecare o “intelege” pe a lui. Personal le-am trait pe toate trei si vreau sa va spun ca cel mai tare am tremurat de emotii la voiajori, sa nu mai vorbesc ca aveam inima cat un purice.
    la fel de folositoare pot fi si filmuletele cu zborul si jocul porumbeilor, pana vom avea unele realizate profesionist, putem sa admiram ce gasim pe youtube, cateva se gasesc si aici : http://rollerclubromania.webs.com/apps/videos/ poate gaseste dl. Dejan unul mai de calitate sa-l puna pe site. Personal detin un cd primit cadou de la prietenii din Serbia, cu antrenamentele la cusca mobila, daca imi spune dl. Dejan cum sa-l trimit mai usor sa selectioneze cateva minute, pentru a vedea cum decurg antrenamentele la aceasta categorie, cine stie, poate prinde si la noi.
    Deci haideti sa discutam constructiv, sa inteleaga lumea in ce consta tipul asta de concursuri, numai asa numarul participantilor poate creste.

17. Aspectul participarii la concursuri cu diferite tipuri de inele nu e una care sa creeze probleme.Cerinta de bun simt ar fi doar aceea in care porumbelul e marcat cu inel inchis si de marime corespunzatoare standardului rasei si care sa poata permite identificarea sa.O problema reala poate fi atunci cand proprietarul doreste sa-si prezinte acele exemplare in expozitii unde conditiile sunt cu mult mai restrictive.Personal nu cred ca pretul actual al unui inel tip euro(0,55 lei) poate fi considerat unul atat de prohibitiv astfel incat sa punem pe picioarele porumbeilor tot felul de alte chestii.
    Referitor la conditiile de crestere si la eventualele performante care pot fi obtinute la zbor nu stiu daca e cazul sa ne facem atatea probleme.Sa nu uitam ca toate rasele despre care vorbim au fost create si au atins niste performante intr-o vreme cand erau hranite laolalta cu alte oratanii prin curte cu ce avea omul in hambar si nicidecum cu mancare selectionata livrata la sac.Cu certitudine o hrana aleasa si diversificata e un atu dar nu e totul.Sintagma “rasa,masa,casa” a avut odinioara un singur suport,anume rasa.Azi degeaba construim cotete care mai de care mai sofisticate si incercam sa le dam orice-i mai bun de mancare ca tot nu-i mai avem la calitatea de odinioara.

18. SALUT.laudabila initiativa si sper sa fie cat mai multi participanti,VLAD,daca gasim un mod prin care sa particip si eu ar fi extraordinar.din ceea ce am citit in articol,am inteles ca nu vor fi penalizari,asa este??

19. buna ziua,
    In primul rand sunt foarte dezamagit,cand vad cum un articol despre porumbei de AGREMENT atrage asa putina atentie.Este foarte trist,deoarece acesti porumbei fie ei zburatori de mare inaltime,care dupa cateva minute pot ajunge la inaltimi la care nu mai pot fi zariti cu ochiul liber sau rolleri care fac tumbe in snururi lungi de zeci de metri,cu totii sunt speciali si pot oferi mari satisfactii.In mesajul meu nu vreau sa
    arunc cu noroi in voiajori,deoarece sunt si ei o rasa de porumbei foarte speciali,dar se pare ca multi oameni care cresc voiajori cand vad un articol despre porumbei de AGREMENT incep sa spuna”da tot voiajorii is baza”.Mie acei oameni mi se par niste ignoranti,si cred ca ar trebuii sa respecte aceste rase de porumbei..unele dintre ele fiin mai vechi la origine decat voiajorii.Sper doar ca mai multa lume sa mai creasca si cate o rasa de agrement,de exemplu eu mi-as dorii foarte mult sa cresc dungati de arad..sau rosii de targoviste..rase foarte frumoase si inca zboara bine dar care sunt pe cale de disparitie..si celelate rase sunt minunate..si nu cred ca nu exista vre-o rasa care sa nu fie pe placul sau sa nu detina caractere care sa nu te faca sa te indragosti de ei..trebuie doar sa deschidem ochii…restul va veni de la sine…multa bafta celor care iubesc porumbeii..nu conteaza ce rasa..dar sa ai respect si pentru celelate rase,pentru ca nu cred ca tu care cresti o rasa anume iti place ca..cineva sa-si bata joc de acea rasa…numai bine tuturor!!

20. Pt. domnii din conducerea Roller Club Romania :
    Ma numesc Eremia Daniel , sant din localitatea Strehaia si cresc porumbei TIPLLERI , varietatea zbor la mare altitudine !
    Detin in prezent 70 de exemplare , 40 la matca si 30 la lotul de zbor !
    Dorind ca in anul competitional 2010 , sa devin membru cotizant la clubul dumneavoastra , pe baza carui regulament voi putea fi arbitrat ?
    Consider ca aceasta rasa de porumbei pe care o detin (tipller – varietatea zbor la mare altitudine) , prestand peste 80% din durata de zbor la inaltimi de ,,puncte si disparitie” , nu poate fi arbitrata pe regulamentul existent in prezent la CNT, pentru rasa Tipller Englez , unde inaltimea (calitatea zborului ) nu se puncteaza , iar porumbeii zboara la inaltimea turnului cu 10 etaje , de la est la vest si de la nord la sud , pe o raza de 1 km .
    In plus , regulamentul in vigoare al CNT- ului , pentru RASA TIPLLER , are un articol care descalifica concurentul , daca porumbeii nu sunt reperati din 60 in 60 de minute .
    Este o absurditate ! Cum sa – i pot repera din ora in ora , daca de cele mai multe ori , la zboruri care ajung la o durata de aproximativ 7 ore , 5 ore nu se vad cu ochiul liber .
    Va multumesc pentru amabilitate si astept raspunsul dumneavoastra !

21. Buna!
    Pt dl. Eremia Daniel:
    Nu ar fi nici o problema pentru Roller club sa va primeasca, dar totusi, probabil o sa fiti singurul care vreti sa zburati dupa un alt regulament-distinct fata de cel dupa care zboara cateva zeci de crescatori la C.N.T. Din acest punct de vedere, rezultatele dv. o sa fie privite cu alti ochi de tipleristi, iar din cate stiu eu, tipplerul este un porumbel de maraton, deci ceea ce conteaza este durata, nu inaltimea. Sa nu uitam ca aceasta rasa s-a format in Anglia, unde clima este f. schimbatoare in cursul unei zile, probabil de aici prevederile din regulament.Faptul ca porumbeii trebuie reperati din ora in ora( inclusiv cu mijloace optice) este ca un fel de certitudine ca acei porumbei sunt in zbor, pentru ca in istoria acestui fel de concursuri s-au intalnit destule situatii de frauda, ceea ce a impus reglementarea stricta.
    DEci din partea noastra va puteti inscrie, sa zburati dupa regulamentul de la clasa deschisa; parerea mea, acum sa vedem ce opinie au ceilalti colegi.
    Numai bine!

22. Domnule Eremia, toate cluburile nationale ale crescatorilor de tippler zboara dupa acelasi regulament, adica cel elaborat in Anglia si folosit la noi de CNT. Prevederile din regulament la care faceti referire v-au fost explicate de catre membrii CNT sau de catre membri ai unor cluburi specializate din afara? Din punctul meu de vedere fiecare este liber sa isi cresca pasarile cum vrea si daca dumneavostra va convine regulamentul de zbor adoptat de Roller club va primim cu drag. Tipplerii din cate stiu eu se arbitreaza la durata, clasamentul se face in functie de durata zborului, daca dumneavostra va convin criteriile de arbitraj pe paliere de inaltime si evidentierea rezultatelor in puncte si nu in ore de zbor nu vad ce am putea avea impotriva.

23. Multumesc pentru amabilitate domnilor Vlad Hadarau si Tanase Valentin ;
    Tipllerii pe care ii detin sant adusi din Iugoslavia si din Ungaria si nu au nimic comun cu tipllerii maraton din Anglia si de la Satu Mare , acei tiplleri care zboara asemanator porumbeilor voiajori ! (Nu sant rautacios si nu mi-as permite sa fac afirmatii eronate pe un site public) .
    Eu vreau sa mai salvam , ce se mai poate salva , din vechii tiplleri de altitudine , cultivati cu ani in urma la noi in tara , in zona Timisoarei si mai cu seama a ARADULUI !

24. mai exact in cazul galatenilor ,am inteles nu va fi barem de zbor,dar punctajul pentru zborul la altitudini diferite se pastreaza nu? ce se va intampla dupa acesti 3 ani se va fixa si un barem de zbor si daca da care va fi acela.(barem de ridicare si barem de durata). intreb deoarece intentionez sa ma inscriu si eu si sa zbor puii la toamna si as vrea sa stiu exact ce se va intampla dupa acesti 3 ani , fiind totusi adeptul acelor baremuri,gandindu ma la pastrarea caracterelor zbor si joc.multumesc

25. Pt domnul Eremia:
    Eu stiu ca acesti tippleri care se cresteau la Timisoara si Arad erau de fapt berzati, acest lucru este intarit si de stilul de zbor (berzatii se ridica foarte repede si zboara peste 3/4 din timpul de zbor la foarte mare altitudine). Aveti cumva poze cu porumbeii dumneavoastra?
    Pt alex:
    Am stabilit acest termen de 3 ani tocmai pentru a vedea exact care sunt capacitatile pasarilor. Nu are nici un sens sa discutam de acum despre asta. Dupa 3 ani discutam cu rezultatele pe masa si vedem ce bareme putem impune si cat de drastice. Ce rost mai are un concurs de saritura in inaltime daca stacheta este ridicata din start la 2,5m? Noi vrem sa vedem pasari la zbor nu sa ingradim participarea prin regulament. Evident dupa acesti 3 ani vom incerca prin regulament sa incurajam performanta.

26. Pt. Domnul Tanase Valentin:
    – Cu tot respectul ,dar vreau sa mentionez caci tipllerii pe care ii detin in prezent nu au nimic comun cu Berzatii de Budapesta.Porumbeii mei ca si desen sunt pestriti pe negru si pe rosu , cu repartitia punctelor uniforma. Am si exemplare de unicolori,pe vinat,pe negru etc..In 2005 am adus din Iugoslavia,localitatea Kikinda,10 exemplare de stropiti pe negru (cu puncte negre , pe fond alb). Toti indiferent de culoarea pe care o au , sunt porunbei care zboara atat solist cat si la palc.
    Nu am avut Berzati de Budapesta, dar din cate am citit despre aceasta rasa , sunt porumbei foarte nervosi care zboara doar in palcuri mari , ne-acceptand alte rase de porumbei in grupul lor.
    In ceea ce priveste desenul, sunt albiciosi si toti au gulere negre specifice. Referitor la lungimea ciocului :
    -Berzatii sunt mocsi , porumbeii mei fiind pe tras , adica pe semii ! Sunt multe alte diferente intre Berzatii de Budapesta si tipllerii (varietatea zbor de altitudine),atat ca fenotip, cat si ca genotip !
    O vizita facuta in localitatea Kikinda , din Iugoslavia, ne ajuta pe toti columbofilii sa cunoastem tiplerul (varietatea zbor la inaltime).

27. referitor la tipplerii pestriti din Banat (Arad, Timisoara, Lugoj) si din Sirbia, in special cei de Kikinda, ei provin din liniile vechi de tippleri de Macclesfield si Manchester, care au fost adusi inainte de ’35 din Anglia. Aceste doua linii vechi mentionate erau zburatori de mare inaltime si zburau max. 8-9 ore. Tipplerii de durata au aparut abia la inceputul aniilor 60 prin Arad, Timisoara si SatuMare, si acei tippleri inca aratau zborul de inaltime si au fost zburati in stoluri de cel putin 5 buc. In copilaria mea acesti tippleri pestriti zburau in stoluri mari prin tot orasul, din pacate nu zburau decit 7-8 ore si asa cei mai multi tippleristi au renuntat la ei in favoarea noului tippler. Si in prezent mai exista linii de tippleri care arata zborul de inaltime; in Germania sint cunoscuti ca tippleri canadieni si sint arbitrati dupa un regulament unde sint punctate orele cit si inaltimea de zbor.

    Referitor la timpurile de zbor mentionate in standardul scris de Bonatiu, dupa mine multe sint doar amintiri, sau au fost pur si simplu inventate. Iar in ultimii 25 de ani, multi din ei au ajuns porumbei de voliere sau sint efectiv pierduti , fie din lipsa de crescatori, fie din nepasare.

28. Dl. Eremia Daniel,

    Foarte mult ne-ar ajuta si pozele dar si orice informatie adusa de dvs. din localitatea respectiva (poate si poze de acolo?)

    Vasi.

29. Se pare ca problema tipplerilor e una foarte alambicata generata in primul rand de faptul ca rasa se creste in multe tari si cam peste tot exista o varietate locala incat eu nu m-am lamurit care-i cea “veritabila”.E cunoscut ca inca de la formarea rasei in Anglia au existat mai multe varietati dintre care se pare ca cei mai multi aderenti a avut-o cea de Sheffield,foarte apreciata azi in Olanda,de exemplu.Numai ca olandezii au omologat dupa 2000 si o alta rasa-tipplerul de Amsterdam-obtinut prin incrucisarea cu zburatori de Budapesta.Fiind o rasa la care e acceptata orice varietate de culoare,in mod natural s-au creat si preferinte ale crescatorilor in functie de culoare,fiind tari unde alegerile au mers pe cei unicolori iar in alte tari au fost preferati cei pestriti.Tot din cauza prezentei oricarei varietati de culoare tipplerii au putut fi incrucisati foarte usor cu alte rase de zbor rezultand astfel in diverse tari tot soiul de varietati locale,asa cum a fost si cazul la noi in Banat unde au fost preferati cei pestriti cu un adaos mai consistent de zburatori vienezi.
    Diversitatea mare la rasa asta a fost determinata si de faptul ca au fost crescuti oriunde pentru capacitatea extraordinara de zbor de durata numai ca se pare c-au existat si exista si in prezent maniere diferite de zbor,motiv pentru care,cu toate ca exista o multime de asociatii si cluburi specializate in lume,din ce mi-am putut da seama fiecare are reguli proprii dupa care se zboara si se apreciaza porumbeii.Faptul ca exista tippleri care realizeaza zboruri de durata si la inaltime mare,chiar avand perioade de disparitie dar si alti tippleri care realizeaza durate si mai mari dar cu zbor de semiinaltime,in mod clar ca trebuie sa existe si reguli diferite de a-i aprecia.Din informatiile gasite pe internet nu m-am putut lamuri care-i de fapt tipplerul englez autentic sau daca se poate spune ca s-ar gasi doar intr-o singura forma.Dupa mine,cata vreme e clar ca exista varietati cu maniere diferite de zbor e clar ca trebuie sa existe si regulamente de zbor diferentiate fara ca lucrul asta sa fie motiv de scandal intre cei care cresc rasa.S-ar putea vorbi de clasa tipplerilor cu zbor de durata unde nu exista o conditionare privind inaltimea de zbor si totodata de clasa tipplerilor cu zbor de durata si inaltime unde sa existe cerinte privind inaltimea de zbor si eventual a zborului in disparitie.In fond tipplerii sunt o rasa complicata si din cauza faptului ca nu au un standard oficial acceptat si care sa poata fi folosit ca si etalon in aprecierea autenticitatii unui exemplar,in conditiile date actuale oricine putand sustine ca detine de fapt rasa autentica.

30. Apropo de filme faine cu joc de porumbei romanesti, iata unul aici cu niste galateni care chiar joaca, nu se joaca!: http://www.youtube.com/watch?v=jx0GRrl3Kao
    Sper sa va placa.

31. Moama, da! Super filmare, parca sfaraie nu alta.

32. Iata si un link unde putem admira niste tippleri pestriti, dupa cum am vazut ca au fost botezati :) . Eu am vazut porumbeii astia la zbor si merg sus in punct sau la disparitie chiar si in stol numeros de 40 – 50 de bucati.
    http://crescator.sunphoto.ro/tipleri

33. Lucrurile incep sa fie din ce in ce mai clare si acest lucru ma bucura !
    Multe multumiri domnilor Manfred Biringer si Adrian Nistor , care prin pricepere , bazata pe fundamente teoretice , au putut face lumina in acest caz !
    Desi a existat de zeci de ani (aproximativ 80 de ani), tipllerul cu zbor la mare inaltime , ajunsese ,,un biet infractor” despre care nu mai puteam discuta . Din dorinta de a fi inlocuit cu tipllerul maraton , a fost distrus sistematic si ,,trecut in ilegalitate”.
    Acel nou curent , care cerea tiplleri cu o durata de zbor de 16 – 20 ore , la altitudine joasa (asemenea voiajorilor) , a cuprins si a contaminat Romania ;
    Multi crescatori batrani din Arad si Timisoara au decedat , datorita varstei , iar noilor generatii de columbofili care au aparut dupa anii 1995 – 2000 , le – au fost insuflate concepte in care tipllerul modern trebuie sa zboare mult (chiar foarte mult) , dar cumplit de urat , distrugandu – se calitatea (frumusetea) zborului !!!
    EU VREAU DOAR SA I SE DEA TIPLLERULUI (VARIETATEA – ZBOR DE DURATA SI INALTIME) CE I – A FOST LUAT !
    IMI DORESC SA SE REINSTALEZE NORMALITATEA ; MAI PE SCURT , SA SE FACA DREPTATE !!!
    Consider ca este mai mult decat legal , sa zbor intr – un cadru organizat TIPLLER CU ZBOR DE DURATA SI INALTIME , pe un regulament specific tipllerului de durata si inaltime , dupa un calendar competitional , cu arbitru (arbitrii) desemnati , etc. !
    CORECT AR FI SA ZBURAM ACEASTA RASA , PE BAZA REGULAMENTULUI UNDE SANT PUNCTATE ORELE SI INALTIMEA DE ZBOR , REGULAMENT PE BAZA CARUIA SE ZBOARA IN PREZENT IN GERMANIA !!!
    Distinsul domn Manfred Biringer , prin amabilitatea domniei sale , speram sa ne ajute in acest sens !
    Cu respect si sinceritate ,
    Daniel Eremia

34. Buna!
    Super filmuletul lui Adi Broscoi, cred ca lui ii apartin porumbei din clip. Cam asta este jocul care a facut celebra rasa Jucatorilor de Galati.
    Felicitari!

35. as recomanda tuturor crescatorilor de jucatori de galati sa intre pe adresa de pe comentariul lui sorin sa vada cum trebuie sa joace adevarati jucatori de galati si ai rog pe toti colegi de la roler club sa mai posteze filmulete cu adevarati jucatori de galati ca sa vada si alti crescatori de galateni ce calitati trebuie sa aibe galateanul promit ca o sa postez si eu un filmulet sau doua bafta roler club si as dori ca anul acesta sa trimita cati mai multi colegi rezultatele zborurilor chiar daca sant si mai slabute

36. PT. SORIN :
    Esti un adevarat coleg !
    -Acestia sant porumbeii despre care discutam :
    Pestriti pe negru , pe rosu , pe ruginiu , unicolori pe vanat , pe negru , pe rosu .
    Inafara de aceste culori , mai detin VAISPITI (vanati sfarcolati , care au si alb in zona capului) si 26 de exemplare de STROPITI , pe rosu si pe vanat (10 dintre acestia , sant originali , fiind adusi direct de la KIKINDA) !
    SROPITII au fondul alb , cu repartitie simetrica a punctelor de culoare rosie , vanata sau neagra . (Daca am realiza procente , 75 % au pene albe si 25 % pene rosii sau vanate) . IN CAZUL PISTRITILOR , PROCENTELE SE INVERSEAZA !
    O parte din crescatorii de porumbei din LOCALITATEA KIKINDA , mai numesc STROPITII si deresi deschisi .
    Am fost rugat sa trimit poze cu porumbeii mei ; mi – ar face o deosebita placere , dar nu stiu cum sa procedez ; Trebuie sa recunosc ca nu am notiuni de utilizare a calculatorului .
    Am discutat azi cu un prieten mai priceput si este destul de complicat … poze cu aparatul foto , apoi scanate , apoi transferate pe un stic si mai departe nici el nu stie cum pot fi trimise pe site ! Sincer aceste lucruri ma depasesc si acolo unde nu ma pricep nu ma bag .
    Salut toti columbofilii care acceseaza acest site si le urez mult succes !

37. Faceti pozele direct cu aparat digital si nu mai trebuie sa le scanati.
    E mult mai simplu procesul:
    1. Faceti pozele la porumbei
    2. Le mutati din aparat pe calculator.
    3. Faceti cont pe sunphoto.ro si le puneti acolo din calculator.
    4. Scrieti aici adresa de pe sunphoto unde ati pus pozele si lumea poate intra sa le vada.

38. foarte frumos filmuletul cu jucatori de galati. EXTRAORDINAR. ma bucur ca se posteaza si astfel de filmulete si ca nu e totul o aberatie absoluta.

39. Pozele din comentariul 32… interesanta varietate de tippleri…

40. Multumesc mult , porumbei.ro !
    Am sa incerc sa urmez sfatul dumneavoastra .

41. Cat despre jocul din imagine, acesta era un joc bun in 1985, si era intalnit la multe exemplare. Curentul venit de la Bucuresti a facut mult rau si la noi in zona.

    Sper din toata inima ca exclamatiile posesorilor de Rolleri de Galati (altii decat cei din Bucuresti, Craiova, Tg.-Jiu) se refera exclusiv la calitatea filmarii…

42. D-le funlw65 , nu am inteles ce ati vrut sa spuneti prin urmatoarele, in comentariul 41:

    “Sper din toata inima ca exclamatiile posesorilor de Rolleri de Galati (altii decat cei din Bucuresti, Craiova, Tg.-Jiu) se refera exclusiv la calitatea filmarii…”

43. … si nu la o situatie ce ar trebui sa fie parte din normalitate, tinand cont ca e vorba, din nou, de alte zone decat Bucuresti, Craiova, Tg.-Jiu.

44. Mie mi se pare oarecum normala marginalizarea liniilor de zbor la mare inaltime deoarece la aceasta rasa crescatorii au urmarit doar durata de zbor. Din moment ce liniile de mare inaltime si-au atins maximul posibilitatilor pe la 10 ore iar liniile de semiinaltime pot face lejer 15 ore practic s-au eliminat singure. Sa nu uitam totusi ca selectia tipplerilor s-a facut exclusiv pe calitati de zbor dovedite in concursuri cu foarte multi participanti. Aceasta linie cu zbor la mare inaltime este oarecum normal sa fi supravietuit in estul europei pentru ca aici sunt apreciati porumbeii care au zbor de mare inaltime si mai ales nu a existat o organizare riguroasa si multi concurenti care sa urmareasca in mod special selectia doar dupa durata zborului urmand exemplul englezilor.
    Cat despre regulamentul de zbor adoptat de Roller club cred ca se potriveste porumbeilor dumneavoastra atata timp cat aprecierea este in puncte date de minute petrecute la o anumita inaltime si nu in ore. Astfel este stimulata atat inaltimea cat si durata zborului.

45. Buna seara,

    Pentru snururi lungi ccum sunt cele din materialul video prezentata ar trebui o categorie speciala de punctaj. La fel si pentru jocul cu figuri diferite de snurul simplu.

    http://dinamergeani.com/reggl.html

    Cu stima.

46. Punctarea diferentiata a jocului e unul dintre aspectele asupra caruia pe viitor e necesar sa aducem ajustari prezentului regulament pe care-l avem.Pentru ca daca suntem de acord ca jocul de maniera celui care se vede in film sau altele similare ori chiar mai spectaculoase,reprezinta caracteristici care au facut faima jucatorului galatean atunci trebuie sa-l si apreciem corespunzator.Nu este nici o indoiala ca nepunctarea justa a caracterelor de baza ale rasei,respectiv zborul de mare inaltime si jocul in snururi lungi executat in diferite maniere,duc automat la pierderea in timp a acestora.Ideal e sa gasim si solutia optima care sa echilibreze lucrurile in asa fel incat sa putem avea in majoritate porumbei care sa si zboare la inaltime si sa si joace spectaculos.Personal,in cazul galatenilor,nu sunt pentru marirea duratei de zbor peste media a 3-4 ore fiindca asta duce in mod cert la diminuarea calitatii jocului,iar daca mai pot exista exceptii acelea raman doar exceptii si nu pot fi considerate repere pentru toata rasa.Tot asa cum nu sunt pentru punctarea suplimentara a zborului in disparitie ca nefiind o calitate indispensabila rasei si nici nu cred ca trebuie depunctati porumbeii care fac disparitie,punctajul in cazul asta putandu-se face identic ca si in cazul zborului de mare inaltime.
    In privinta punctarii jocului mi se pare logic ca aceasta sa se faca numai in situatiile in care se poate aprecia corect atat lungimea snurului cat si eventual manierele diferite in care el poate fi executat.Cred ca e mult mai corect sa apreciem ceea ce putem distinge in mod clar decat sa punctam niste lucruri de multe ori iluzorii.Sigur ca poate prevederile actuale ale regulamentului nu sunt cele mai echitabile dar,asa cum am mai spus-o,am convenit o perioada de “gratie” in care sa vedem cum stam toti membrii clubului cu porumbeii pe care-i avem,in asa fel incat modificarile ulterioare ale regulamentului,inclusiv stabilirea anumitor baremuri,sa fie cat mai realiste si sa putem avea pe viitor porumbei care sa imbine in mod echilibrat amandoua caracteristicile rasei asa cum sunt ele recunoscute de mai demult

47. Buna!
    Din cate imi amintesc, la intalnirea de la Bistrita am discutat despre punctarea suplimentara a jocurilor de peste 10 m si am decis sa acordam 10 pct./snur, din acest motiv am si completat pe site la Roller club, grila de punctare.
    Numai BIne!

48. Buna ziua,

    Mai ramane punctarea suplimentara a figurilor diferite de snurul simplu. Ca sugestie, sa zicem cu un punct pe snur indiferent de lungimea lui.

    Cu stima.

49. ….Sau punctarea jocurilor lungi chiar daca sunt in timpul unui zbor la mare inaltime, atata timp cat ele duc la o modificare semnificativa a altitudinii de zbor (de la zbor in pucte, dupa joc, ajung sa se distinga miscarile aripilor).

    Cu stima

50. ptr. Eremia Daniel

    Tippleri unicolori pe albastru, argintiu, negru, deresii si covaciti sint tipplerii mai noi sin nu au acelasi zbor ca si cei pestriti, chiar daca exista linii care zboara la mare inaltime. Acesti unicolori (daca sint curati) nu au sa zboare niciodata la disparitie, max. in puncte. Shefiiled’ul nu a zburat niciodata la mari inaltime ci doar, cum a fost mentionat de d-ul Adrian Nistor, la semiinaltime, daca acesti Sheffileds rosii sint incrucisati cu alte linii, prima generatie nu prea va da randament in cea ce priveste timpul de zbor si handling, acesti hibrizi sint foarte incapatinati si zboara cum vor ei, dar sint foarte destepti, foarte rar se vor pierde. Imperechiati cu altii vor scoate pui foarte buni zburatori si foarte destepti. Sfircolatii aparuti in ultimii 10 ani (linie Piet van der Werf) au fost adusi din Irlanda si au fost creati din tippleri si Birmingham boald head (care zboara in stol si joaca in formatie si nu de unul singur). Acest fapt se vede la ochi, multi din ei au ochi negrii sau sparti. Imi aduc aminte ca prin anii 75-80 au mai fost prin Arad si Timisoara asa fel de tippleri cu cap, aripi si coada alba care aveau ochi negrii; acest tip a fost descalificat din competitiile de zbor organizate de Sasu cu tipplerii. Argumentul a fost ca un tippler englez curat, trebuie intodeauna sa aiba ochi deschisi asa numitii de perla.
    Tipplerii pe care ii cresc si zbor de peste 35 de ani, sint pe tipul celor petriti, dar baremul minim de zbor trebuie sa fie 13 ore din care cel putin 6 trebuie sa zboare in puncte, numarul minim de pasari care zboara in falca sint de la 9 in sus, numarul max. ce lam zburat vreo data au fost 30 la un timp de zbor de 10 ore.

51. Este foarte interesant cum au fost eliminate anumite linii de tippleri cu diferite stiluri de zbor doar pt a se atinge scopul final: durata cat mai mare de zbor. De asemenea in urma acestei selectii care a ignorat total alte caracteristici in afara de durata de zbor tipplerii sunt practic un fel de gutani in marea lor majoritate albastri sau guti. Din cate am inteles eu regulamentul de zbor al tipplerilor a fost preluat de domnul Sasu asa cum era el in Anglia si cum acest regulament nu prevede punctaje ci doar acumulare de timp, pentru a prinde si alte linii de tippler (cu zbor de inaltime) ar fi trebuit creata o noua categorie, sau inclusi alaturi de alte rase, care sa aprecieze zborul prin punctaj acumulat din minute de zbor la anumite inaltimi.
    Eu am vazut ca printre crescatorii de tippler cu performante notabile ( peste 20 de ore) se practica un lot de zbor de maxim 3 exemplare pentru a obtine cele mai bune rezultate. Am constatat chiar ca se practica mutarea puilor in cuib pentru a creste 3 femele impreuna ca si surori de cuib si astfel sa formeze un lot cat mai omogen sau formarea lotului de zbor dintr-o femela si fiicele ei. Cred ca un lot de mai mult de 5 exemplare trebuie sa fie foarte, foarte bun sa bata un lot mediu de 3 si daca din acei 5 ar fi pastrati doar cei mai buni 3 ar avea rezultate cu cel putin 30% mai bune. De asemenea o alta observatie interesanta este ca predomina albastrii, 4 din 5 loturi cu performante sunt in totalitate din albastri sau au 2/3 albastri.
    Ar fi interesant sa avem si pe cineva de la CNT in aceasta discutie ei fiind cei mai avizati sa ne explice anumite lucruri.

52. Punctarea separata a diferitelor tipuri de joc poate fi luata in consideratie abia dupa perioada de gratie de 3 ani pentru a vedea in ce masura apar aceste manifestari si pentru a putea fi tratate corect prin punctarea lor adecvata.

53. In principiu eu sunt pentru o punctare corespunzatoare a diferitelor tipuri de joc care pot aparea la zborurile cu jucatori galateni insa nu cred ca deocamdata e chiar necesar sa detaliem lucrurile astea in regulamentul de zbor ci abia dupa ce vom avea suficiente date ca se impune aceasta.Eu consider ca noi,aceia care am fondat clubul asta,stim ce trebuie sa asteptam de la rasa asta iar un regulament complet si adecvat va fi pus in practica abia dupa ce vom avea cat mai multi adepti ai zborurilor cu jucatorii galateni.Momentan nu trebuie sa construim un anume regulament care sa avantajeze un anume tip de porumbel pe care oricare dintre membri il poate avea ci trebuie sa probam practic in legatura cu fondul genetic de care dispunem.Scopul nu este ca sa avem un anume castigator al acestor concursuri ci sa facem aceste concursuri ca sa castige rasa pe care noi vrem s-o crestem.

54. Pe de alta parte noi trebuie sa admitem ca rasa trebuie dusa mai departe in toate varietatile pe care le cunoaste si nu doar sa ne axam pe vreo varietate care sa spunem ar avea sau chiar are performante mai bune.Nu trebuie sa ne facem a uita ca unicolorii,de exemplu,nu ating perfomantele baltatilor tot asa cum baltatii pe rosu si galben,in general,au performante mai scazute decat cei pe negru ori vanat.Prin comparatie,ca tot avem si tema asta introdusa in discutie,situatia din cadrul tipplerilor nu mi se pare deloc una fericita.Bun,vrem performanta,dar chiar merita sa ne dorim asta cu orice pret?!Poate c-ar fi mai nimerit sa ne limitam ambitiile pana la nivelul la care porumbei pe care-i crestem mai pot pastra un echilibru intre un aspect placut si niste performante sportive rezonabile.

55. ptr. d-ul Tanase Valenti

    Liniile vechi de tippleri nu au fost eliminati ci doar ignorati in ultimii decenii, dar de citva timp au reaparut in competitiile internationale. Regulamentul preluat de Sasu nu a fost cel din Anglia, ci a fost o traducere a celui lui Kaupschäfer DFU. In principiu au fost ignorate punctele ptr. inaltime ptr. a simplifica regulamentul. La ora actuala tipplerii care zboara la semiinaltime au un avantaj fata de cei ce zboara la mare inaltime, din cauza rapitorilor. In cea ce priveste lotul de zbor cu 3 buc.; e mai usor sa trenezi 3 buc, fiindca sint tinuti in boxe separate unde isi au linistea si fiecare porumbel in parte primeste acelasi gramaj de mincare, plus ca se poate observa mai repede daca unul nu este in forma. Astea sint primele criterii ptr. a obtine un zbor de peste 17 ore. De vreo 2 ani, citiva colegi din H au inceput sa zboare tipplerii in stoluri mai mari de 9 buc. unde arbitreaza dupa inaltimile zburate si dupa timpul prestat. Cred ca ar putea fi o alternativa pentru acei care vor sa zbaoare tippleri in falci si la inaltime.

56. Multumesc domnului TANASE VALENTIN pentru comentariile nr. 44 si 51.
    Aveti perfecta dreptate ; Regulamentul adoptat de Roller club , se potriveste porumbeilor mei , ,, atata timp cat aprecierea porumbeilor este in puncte , date de minute petrecute la o anumita inaltime si nu in ore . Astfel este stimulata atat inaltimea , cat si durata zborului . ”
    Din acest moment , daca si dumneavoastra santeti de acord , ne putem considera colegi ; membrii ai aceleiasi familii , numita Roller club .
    Urmeaza sa va contactez pentru a va trimite cotizatia pentru anul 2010 .
    In primul an va fi mai dificil , fiind poate singurul membru din Roller club care zboara la aceasta rasa ,, tipller – varietatea de durata si inaltime ” .
    Este important ca in anul competitional 2010 sa publicam rezultatele obtinute la fiecare etapa la rasa tipller – varietatea zbor de durata si inaltime , intr-un cadru oficial , pe site , alaturi de rezultatele de la Jucatorii de Galati , Rolleri , etc. ! In acest fel vom capta atentia crescatorilor de porumbei care cultiva aceasta rasa ;
    Aseara , dupa publicarea link-ului cu acea crescatorie de tiplleri pistriti , de catre Sorin , am luat legatura cu domnii din Oradea care cresc aceasta rasa de tiplleri cu zbor de durata si inaltime si am aflat ca in Oradea sant 7 crescatori care in prezent zboara cu rezultate bune acesti
    porumbei . Lipseste insa un cadru organizat , specific unei competitii !
    CEI CARE CRESC TIPLLERUL MARATON I – AU ADUS LA TACERE ! SASU SI CEI DE LA SATU MARE LE – AU PUS PUMNUL IN GURA SI I – AU ADUS LA TACERE !!!
    DEVIZA PE BAZA CAREIA AU ACTIONAT , A FOST CRUDA SI NEMILOASA , BAZATA PE PRINCIPIUL : ,,CINE NU FACE CA NOI , NU EXISTA !!! ”
    Este trist , dar aceasta este realitatea si consider ca a venit timpul sa se faca dreptate !

57. Multumesc domnului Manfred Biringer pentru implicare si pentru informatiile deosebit de importante .
    Realizand un studiu de caz pe un esantion de 10 crescatori de tiplleri – varietatea zbor de durata si inaltime ( 7 Bihor , 3 Mehedinti ) , am constatat azi, ca media duratei de zbor este undeva intre 6 – 7 ore , pe parcursul carora se realizeaza in jur de 4 – 5 ore , de zbor la inaltime de puncte si disparitie . ( Aceste lucruri sant posibile atunci cand lotul de porumbei este pregatit corespunzator ) .
    NU ESTE RAU DELOC !!!
    Statistic , am constatat ca avem o scadere a duratei de zbor , de la 8 – 9 in anii 1990 – 2000 , la 6 – 7 ore in 2010 .
    Referitor la durata realizata la altitudine de puncte si disparitie , diferenta este tot cam de 2 ore. ( De la 6 – 7 ore in anii 1990 – 2ooo , la 4 – 5 ore in 2010 ) .
    Tinand cont de politica de marginalizare si chiar de distrugere a acestei rase (in unele cazuri) , eu zic ca lucrurile stau relativ bine .
    A scazut totusi mult numarul de crescatori care cresc aceasta rasa de porumbei , comparativ cu acei ani .

58. Nu cred ca marginalizarea acestei linii este strict cauzata de CNT ci de calitatile ei in primul rand. Aceasta linie abia face 10 ore deci nu se pune problema sa concureze la durata cu ceilalti tippleri. Apoi la calitati si stil de zbor comparative, berzatii arata mult mai bine. Astfel a fost destul de greu sa isi pastreze sau sa adune noi adepti. Pana la urma adeptii acestei linii nu au fost opriti de nimeni sa se asocieze si sa zboare dupa un regulament adecvat mai ales ca majoritatea sunt din Bihor la fel nimeni nu ii opreste acum sa zboare conform regulamentului adoptat de Roller Club.

59. Domnule Eremia Daniel, vreau sa va intreb daca ati vazut vreodata cum zboara un stol de tippler englez, pentru ca ati afirmat ca o fac precum voiajorii. Va asigur ca zboara si la disparitie si in punct, si modul in care sunt pregatiti (cu dropperi, + regimul de hrana si multe altele pentru a putea fi controlati de catre proprietar) mi se pare unul foarte PROFESIONIST. Am si eu cateva perechi de tippler englez cu care mi-ar face placere sa pot concura in 2010 in cadrul R.C.R. dupa regulile pe care le gasiti pe plac si care spuneti ca nu va dezavantajeaza.
    Parerea mea despre regula privind necesitatea de a fi observati in decurs de 60 de minute cel putin o data mi se pare perfect intemeiata. Dar pana la urma exista libertate de exprimare, totul e sa facem ceva constructiv din opinii fara sa ne jignim si fara sa sustinem ca doar ce e al nostru e veritabil.
    Va astept in Oradea sa mergem pe la crescatori de tippleri impreuna si sa vedeti si porumbeii mei la zbor, ca sa va faceti o idee mai buna despre tiplerii “urati” de Satu Mare.
    Sper ca R.C.R. sa isi atinga scopul dorit in urmatorii ani. Felicitari celor care au avut initiativa de a-l forma.

60. Domnului Eremia Daniel,

    Vreau sa clarific cateva lucruri in legatura cu tipplerii si cer sa multumesc domnilor Manfred Biringer si Tanase Valentin pentru implicare.
    Sunt crescator de tippleri de peste 25 de ani si am trecut prin cele doua etape pe care le discutati aici, adica am fost un impatimit al tipplerului pestrit vreo 15 ani. Zbor de inaltime (de mare inaltime) dar numai pentru 3-4 ore din totalul de 5-7 ore. Totul a fost ok si gandeam la fel ca voi despre tipplerul englez (adica zbor de voiajor la inaltimea turnului), pana in ziua in care a ajuns la mine accidental un tippler englez albastru unicolor (vanat) care a inceput sa zboare in stol cu pestritii mei (aveam vreo 60 de galbeni pe vremea aceea). Zbura la aceeasi inaltime cu galbenii, numai ca durata nu se compara. Nu mi-au placut laudele, asa ca m-am inscris intr-un club de specialitate, adica in CNT, ca sa vad unde ma aflu cu acesti porumbei. Tineam la pestritii mei si nu doream sa renunt la ei in nici un fel. Dupa cateva arbitraje si vizite pe la tippleristii care participau la competitii mi-am schimbat radical parerea despre acesti porumbei. Mi-am dat seama ca doresc ceva mai mult.
    Am inceput sa-mi procur tippleri englezi si am inceput sa concurez cu ei.
    Rezultatele nu au venit imediat, mi-au trebuit ani ca sa ajung la ceea ce doar visam odata. Acestia zboara variat, de la inaltime joasa pana la puncte si disparitie, inaltimi care depind de perioada de antrenament(de forma in care de afla porumbeii), de conditiile meteo sau de perioada din zi despre care vorbim. As dori sa vad tipplerii de inaltime la intunecare zburand in puncte, dupa care sa fie prezentati pentru controlul final dupa cateva zeci de minute, sau un zbor in puncte pe ploaie si vant. Crescatorii de porumbei de zbor inteleg bine acest lucru…
    In 2006 in luna mi-am incercat din nou norocul si priceperea intr-o competitie CNT (Etapa II Nationala, Zbor porumbei maturi), lansare la ora 5.00 dimineata. Porumbeii au plecat imediat destul de sus, cu toate ca era inca semiintuneric, iar dupa cateva minute au ajuns sa zboare in puncte. Au ramas acolo, au mai facut si disparitie (intre 10 – 40 de minute) si au coborat la inaltimea unui bloc cu 10 etaje abia la ora 19.00. Vremea a fost incredibila, cer senin cu un vant foarte usor, 24 grade C la amiaza. Au zburat asa vreo 5 minute, dupa care au plecat inapoi la inaltime. Dupa o ora si jumatate au coborat din nou la inaltimea turnului de biserica, adica aveau 15 ore si jumatate de zbor, dar am considerat ca ajunge si am eliberat dropperii (porumbei semnal) la 15 ore si 40 minute de la lansare pentru a incheia zborul. Au intrat in porumbar in 2 minute si jumatate de la lansarea dropperilor. Zborul a fost omologat in cadrul CNT ca locul I la acea etapa, cu trei mascului (doi brumati si unul albastru unicolor). Acesti porumbei, parintii lor si descendentii lor se afla la mine in crescatorie.
    Am vrut sa va scriu un exemplu de zbor “urat” a tipplerilor englezi despre care vorbiti aici.
    Domnule Eremia, scriati ca aveti si alte culori, nu numai pestriti. Dar sunt de inaltime. Parerea mea, ca un iubitor al zborului de inaltime si a culorilor placute, as propune sa va inscrieti intr-un club care organizeaza concursuri de zbor(de exemplu RollerClub sau CNT) si sa verificati valoarea porumbeilor Dumneavoastra. Tipplerul se cronometreaza si nu se puncteaza dupa regulamentele existente in Romania la momentul actual, dar daca zborul este si la inaltime este super.
    Despre cum arata si inaltimea la care zboara tipplerii pot sa va spun ca este vorba de gustul fiecaruia, unii prefera ciocosii altii prefera pe cei scurti, unii culorile fancy altii pe cei urati, unii zborul la inaltime altii cel de joasa sau medie inaltime. Avantajul uratilor si acelor care zboara jos este impotriva rapitoarelor.
    Pentru confirmarea celor scrise mai sus va astept cu placere in crescatoria mea din Satu Mare sau in celelalte crescatorii ale colegilor mei din tara, in zilele de concurs.
    Despre alte zboruri facute in afara zilelor de concurs nu vorbim…
    Voiajorul trebuie sa se intoarca primul in ziua de concurs si nu in antrenamente, la fel si tipplerul trebuie sa zboare in ziua de concurs.
    In plus aceia care se simt “CU PUMNUL IN GURA” sunt rugati sa ma contacteze, pentru a le putea oferii informatii despre organizarea concursurilor de zbor, iar cei care povestesc ce buni erau odata sunt doar povestitori.
    Avem un membru din judetul Bihor care a dorit sa vada anul trecut un zbor de tippleri, pentru ca nu vazuse un zbor mai mare de 6-7 ore si nu crede ca este posibil. L-am invitat la Satu Mare sa aleaga din 25 de concurenti participanti la acea etapa, unde avea ocazia sa vada un zbor mai mare… A asistat si a arbitrat partial un zbor de 16 ore 48 de minute, dupa care mi-a spus scurt: “N-am zis nimic”.
    La fel ca si RollerClub Romania suntem mereu deschisi pentru amatorii de competitii de zbor, iar membrii noi isi gasesc mereu loc printre noi.
    Pentru eventualele puncte pe care nu le-am atins astept intrebari.

    Cu respect,
    Daniel Napholcz, presedinte CNT

61. In legatura cu prevederea aceea regulamentara care impune reperarea porumbeilor din ora in ora am o nedumerire:daca tipplerul zboara si in disparitie cum ramane cu respectarea regulii aleia?! Stiu ca antrenarea tipplerilor e o treaba foarte meticuloasa dar ma indoiesc ca si zborul la disparitie poate fi controlat…sau orice perioada de disparitie este sub durata de o ora?!

62. Buna!
    Personal am arbitrat primul concurs de Tippleri la dl. Balogh Andrei din Cluj Napoca, cred ca era anul 1994 sau 1995. Nici eu nu credeam ca un porumbel poate sa zboare 14-16 ore fara intrerupere. La acel concurs porumbeii au zburat si la mare inaltime, fiind atentionat ca trebuie sa-i reperez din ora in ora.La un control de reperare, nu am reusit sa-i gasesc si am cerut ajutorul crescatorului, el stiind mai bine decat mine in ce zona zboara porumbeii.Mi-a spus simplu: ia binoclul si cauta-i in zona respectiva( nu-mi mai amintesc pct. cardinal). Dupa cateva minute de cautari, (timp in care a trebuit sa si reglez binoclul pt ochii mei), i-am reperat, dar cand am luat binoclul de la ochi ei nu puteau fi vazuti. Deci legat de reperarea porumbeilor din ora in ora, parerea mea este ca e binevenita, ea da certitudinea ca porumbeii se afla in zbor; fara folosirea mijloacelor optice este aproape imposibil reperarea celor care zboara la disparitie sau f. mare inaltime, de aceea regulamentul permite folosirea lor.
    Multa bafta tuturor iubitorilor de porumbei de performanta, indiferent de asociatia in care activeaza.

63. ptr. D-ul Adrian Nistor

    In regulamentul ptr. Tippleri este un paragraf unde este clarificat urmatoarele: de la lansare in primele 2 ore nu trebuie sa fie vazuta trupa de tippleri, dupa acea in fiecare ora odata. Dupa experienta mea tipplerii de inaltime nu prea zboara la disparitie ci doar in puncte, zborul lor se poate compara ca un anscensor (sus/jos/sus…), iar cind apar nori, acestie vor zbura de obicei sub nori, nu vor trece peste. Inaltimea vazuta de arbitru este dupa parerea mea ceva individual, unul mai vede stolul, altul nu, si depinde si de culoarea ce o au porumbeii, cei cu culoare mai inchisa se vor vedea mai mult timp ca cei de culoare deschisa.

64. Multumim domnului Napholcz pentru interventie.
    Ne puteti spune situatia la zi din CNT, numar de membri, rase, rezultate, regulamente, site-ul am vazut ca nu este actualizat?
    Legat strict de tippleri, Roller Club foloseste un regulament de zbor specific raselor de zburatori de inaltime si nu neaparat de anduranta. Astfel acest regulament este identic cu cel folosit de exemplu de clubul specializat in zburator danzig din Germania si acopera toate rasele de zburatori. Exceptia poate fi tipplerul unde dupa cunostintele mele se apreciaza exclusiv durata. Personal nu vad de ce Roller Club ar adopta un regulament similar celui folosit de CNT deoarece nu avem printre membri crescatori de tippleri. Daca sunt crescatori de tippleri care vor sa concureze o pot face in cadrul CNT dupa regulamentul si in conditiile acceptate de dumneavoastra profitand astfel de experienta acumulata de mebrii sai, sau asa cum este cazul domnului Eremia in cadrul Roller Club sub un regulament pe puncte. Sper astfel sa putem colabora cat mai eficient in directia promovarii porumbeilor de agrement oferiund fiecarui crescator posibilitatea sa aleaga tipul de apreciere preferat.
    Mai am trei intrebari:
    Zboara cineva tippleri in stoluri mai mari de 3 exemplare si cu ce rezultate comparativ cu echipele reduse?
    Spuneti ca a fost lansat dropperul la 15h40min, din cauza intunericului?
    A incercat cineva zboruri de noapte si cu ce rezultate? Am vazut ca recordurile atinse de tippleri au fost obtinute cu lansari in jurul orei 18, antreneaza cineva porumbeii astfel, pentru ca zburand numai ziua esti practic limitat la vreo 16 ore.

65. As dori in primul rand sa-mi cer scuze lui Vlad si Sorin pentru ca nu i-am amintit mai inainte.
    Pentru cei interesati aveti aici cateva poze cu cativa din tipplerii mei, pe care unii ii numesc “gutani”. Albastrul unicolor(sau vanatul) este chiar acela din exemplul meu de mai sus.

    Daniel Napholcz

    
    
    
    
    
    

66. Postura este superba la toti. Mi-am dorit intotdeauna porumbei care sa zboare mult si as avea 2 intrebari:
    1. daca intr-un stol de voiajori bagi tippleri le ridica acestora durata de zbor sau scade cea a tipplerilor?
    2. tipplerii nu zboara bine decat in grupuri mici? (vad mereu vorbindu-se de echipe de 4-5 pasari maxim). Mi-ar placea un stol de 20-30 bucati. Cred ca altfel arata si se observa si mai bine cand sunt puncte pe sus.

67. Pt Andrei:
    1. sunt ca apa calda cu apa rece. In functie de numar, varsta, legaturi de rudenie o sa fie calduta. Deci stolul o sa aiba o durata ceva mai mare ca la voiajori si poate ceva mai multa altitudine dar mult mai putin decat tipplerii si sigur fara disparitie.
    Pt. domnul Napholcz:
    Cu tot respectul dar daca ducem porumbeii din pozele 3 si 5 in targ, sa zicem in Bucuresti, 95% din oameni nu ii baga in seama iar cei 5% sunt chinezi care ii vor pt ciorba. Ca aspect nu au nici o sansa sa rivalizeze cu berzatii sa spunem, ca sunt cei mai aproape de ei ca performante. Daca nu sunt promovati cum trebuie prima reactie a unui incepator este: “fugi de aici cu gutanii astia”.

68. Domnului Tanase Valentin,

    Parerea mea este ca fiecare putem gasi un club in care ne putem incerca valoarea porumbeilor. Asta in functie de ce rase tinem si ce asteptam de la ei.
    O sa incerc sa raspund cat mai clar la cele trei intrebari:
    1. Eu am zburat 8 pui anul trecut la etapa a V-a, iar unul a coborat fara dropperi la 11h21min. ceilalti ar mai fi zburat, dar i-am coborat cu dropperii. Cu trei pasari riscurile sunt mai mici, in plus se pot omogeniza mai bine. Dupa atatea ore de zbor se mai satura si ei unii de altii :-).
    2. In luna mai incepe sa fie intuneric undeva dupa ora 21, asa ca mai puteau sa zboare pentru ca era 20.40, dar aveam o femela de uliu porumbar care ma ataca la intunecare, pe jos, atunci cand porumbeii asteapta cu disperare dropperii si zboara la inaltimea caselor (ca voiajorii). Ca sa evit acest lucru am hotarat ca ajunge atat, pentru ca de la reusita pana la esec este doar o secunda, adica puteau fi prinsi sau eventual alungati si se intorceau abia a doua zi dimineata. Asta inseamna „DESCALIFICAT”.
    3. Zboruri de noapte… un caz greu … Pentru concursurile cu porumbei de zbor exista stabilite niste ore de lansare. La fel si la tippleri, la etapa a III-a este stabilita ca ora de lansare ora 4.00 (dimineata) (ora stabilita international). Daca porumbeii sunt lansati la 4.00 (cand este intuneric inca) si zboara, asta inseamna antrenamente serioase in acest scop, ai posibilitatea sa zbori 18 ore, daca ei coboara dupa ora 22. Exista stabilita o ora de intunecare in programul de zbor, asta dupa calendar. Pentru aceasta etapa este ora 22.07. Pana la aceasta ora ei trebuie reperati cel puti o data intr-o ora, dar de la 22.07 mai departe trebuie sa fie reperati permanent si sa ramana impreuna in stol (pe timpul zilei este permis ca ei sa zboare separat). Si de aici in acolo se fac 20 de ore si mai mult, asta in functie de numarul de antrenamente, nervii columbofilului, priceperea lui, etc.
    Cu lansarile la ora 18, e simplu, si eu fac lansari la ora 18, pentru ai cobori la ora 21-22 in functie de ora de intunecare. De aici lungesc zborul inapoi si anume lansez la 16, dupa la 14, etc. Dar ei coboara in permanenta pe intuneric, pe o suprafata luminata de bec si cu dropperi. Lumina se aprinde inaintea lansarii dropperilor, iar ce mai zboara ei dupa nu se mai cronometraza. Anul trecut la 16h48min coborarea a durat 7 secunde de la aprinderea becului.
    Cei care raman sa zboare peste noapte nu o fac numai daca nu sunt antrenati pentru aterizari pe intuneric. Dar daca raman in aer ei vor zbura ceva timp dupa care vor cobora undeva si vor innopta. Am patit si eu asta cu mai multe stoluri de-a lungul timpului, dar acestia vor repeta acest lucru frecvent. Dimineata cand se crapa de ziua, ei pornesc (incep sa circule turturelele si vrabiile si se sperie) si apar unul cate unul deasupra crescatoriei la diferite inaltimi. Se unesc in stol si mai zboara cateva ore. De aici multi trag concluzia ca au zburat toata noaptea. Gresit!, In plus mai exista pisici, caini, bufnite, care vor mai prinde din ei in acest caz.

69. Multumiri d-lui Biringer pentru precizare.Nedumerirea mea era legata de faptul ca daca totusi aceasta reperare orara nu se face ar fi exagerat sa descalifici concurentul daca porumbeii devin vizibili dupa 2 ore,de exemplu.Insa daca precum spuneti varietatile actuale de tippleri nu mai fac disparitie decat arareori si nu de durata mare,atunci totul e in regula.
    Experienta mea in materie de tippleri este,recunosc,una minora intrucat am avut astfel de porumbei cu vreo 10 ani in urma si nu i-am tinut decat vreo 2 ani.Ei proveneau de la Satu -Mare,n-a sputea spune de la cine anume fiindca nu i-am luat direct si,ca si culori,erau in majoritate precum cucii de Budapesta iar 2 (dintr-un total de 12) erau negrii pestriti dar numai in zona cap-gat si nu pe capace cum sunt altii,iar unul era vanat..Fara absolut niciuna dintre masurile profesioniste( adica separare,mancare sau antrenament cu dropper) pot spune ca porumbeii aia se ridicau rapid la inaltime inclusiv in zboruri in disparitie care durau si 2-3 ore,durata totala a zborului fiind de cele mai multe ori undeva in intervalul 6-8 ore,deci departe de recordurile obisnuite la rasa asta.Insa cu siguranta porumbeii aia erau altceva decat ceea ce vad acum in fotografiile d-lui Napholcz fiind mai scurti la cioc si cu o talie parca ceva mai mica.Ba pot spune c-am avut si atunci si mai am si acum dubii in privinta puritatii acelor porumbei motiv pentru care am si renuntat la ei,cu toate ca din punct de vedere al zborului chiar nu pot spune ca eram nemultumit,eu nefiind in situatia in care sa pot lasa totul balta ca sa ma uit dupa porumbei o zi intreaga.

70. pentru porumbei.ro (Andrei),

    Multumesc mult pentru observatii.
    1. Daca ii obisnuiesti ca pui impreuna vor zbura impreuna, daca nu vei vedea pe cer doua stoluri. Nu am incercat asta pentru ca nu am voiajori. Am mai auzit vorbe despre asta, dar nu pot sa-ti spun concret nimic. Oricum tipplerii vor cobori cu voiajorii.
    2. De ce se zboara cu putini am scris mai sus. Asta fac si eu cu porumbeii pe care-i pregatesc pentru concursuri, dar daca obisnuiesc 20 de pui de tippler, pe acestia ii tin intr-o boxa „comuna” si ii zbor de acolo tot a treia zi. De acolo scot 5 de care ma ocup in mod special pentru competitii, dar pe restul ii zbor in continuare. Eu ii numesc „rezerve”. De acolo ma pot „servi” oricand cu pui pentru a schimba sau inlocui dupa caz. In 2009 am avut 18 rezerve pe care le-am zburat tot a treia zi pana in octombrie, sa stii ca arata bine impreuna.
    E aici o poza cu ei, destul de neclara pentru ca erau sus si am taiat doar stolul dintr-o mare albastra…

    Daniel

    

71. Daca ne uitam la recordurile mondiale realizate la zborurile cu tippleri observam ca avem de-a face,atat la maturi cat si la tineret ,cu durate de zbor care e exclus sa poata fi realizate numai pe timp de zi.Adica timpi de zbor de 22 h si 5 min cat e recordul absolut la maturi ori 20 h si 29 min cat e similarul la tineret n-au cum sa se fi obtinut zburand porumbeii numai pe durata zilei.Cu alte cuvinte nezburand si pe intuneric este imposibil de cumulat acei timpi.In conditiile astea,pe intuneric acea prevedere din regulament cu reperarea orara mai functioneaza?!

72. Pentru Adrian Nistor,

    Gasesti mai sus cum e cu reperarea orara…

    Pentru Tanase Valentin,

    Inteleg perfect ceea ce scrii in legatura cu aspectul lor, dar sa stii ca sunt mari diferente de aspect intre gutani si tippleri, corp, marime, pozitie, ochi, asta asa intre noi crescatorii de porumbei.
    Pacat ca nu am o poza de comparatie, 1 la 1.
    Dar, cand sunt la zbor nu cred ca se mai pot vedea asemanarile.

    Daniel

73. De ce oare trebuie sa fie tipplerii pe placul tuturor la aspect? Mie personal mi se par niste porumbei frumos proportionati, aerodinamici, cu muschi bine definiti si un penaj frumos fin, lipit de corp. Nici rollerii de birmingham nu sunt frumosi pentru majoritatea, dar atata timp cat trebuie sa dea dovada de valoare in aer si nu in voliere sau la expozitii, prea putin ar trebui sa conteze acest lucru.
    La mine acasa au fost multi care cand mi-au vazut rollerii de birmingham sau tipplerii mi-au batut apropouri sa arunc din cusca asemenea parasti (gutani, pleoscari, ciuralai, prosti, turnari, blablabla, etc.) Cred ca fiecare ar trebui sa creasca porumbeii care ii dau cea mai mare satisfactie fara a jigni alte rase care poate personal li se par o pierdere de vreme.
    Am fost la un mare crescator de voiajori, cu rezultate notabile la fonduri si maraton. Am discutat cam 2 ore, iar cand l-am intrebat care i se pare cel mai frumos porumbel din crescatorie, mi-a spus: “Cel care mi-a venit de la Barcelona”

    La urma urmei, ce e “frumosul” ?

74. Corect. Frumosul este o notiune relativa si este vazut de fiecare altfel. Nici o rasa nu este pe placul tuturor la aspect. Eu ma refeream doar la asemanarea lor cu gutanii, deci practic cu porumbelul original de stanca, poate ma insel dar tipplerii sunt cred ca cel mai apropiati de porumbelul de stanca la aspect. Si personal tipplerul de expozitie mi se pare una dintre cele mai oribile creatii in materie de porumbei. Ca aspect pur sportiv sunt imbatabili, sunt totusi curios daca o alta rasa poate trece de 15 ore.

75. Urmaresc cu maxim interes aceste dialoguri. Consider ca sunt cele mai interesante discutii despre o rasa de agrement de pe acest site si ma bucur ca se intampla pe topicul de promovare al RollerClubRomania.
    As avea o propunere pentru domnul Eremia Daniel care a spus ca va fi mai dificil in primul an, fiind singurul care va zbura Tippleri: In cadrul grupei deschise de la RollerClub se poate face o competitie intre mai multe rase de zbor de inaltime si durata cum ar fi Zburatorul de Severin, Ciungul de Ploiesti, Zburatorul sarbesc, etc., rase la care li se potriveste foarte bine regulamentul RollerClub. Mi s-ar parea interesanta ideea unei competitii intre mai multe rase de zbor de durata si inaltime. Sunt convins ca sunt crescatori ai raselor enumerate de mine care vor sa-si zboare porumbeii intr-un cadru organizat.
    Asteptam pareri si idei.

76. Teoretic,dupa regulament am priceput cum e cu reperarea,m-ar fi interesat mai mult transpunerea practica.Adica,irlandezul ala caruia i-au zburat porumbeii 22 ore ,in ce interval orar au facut-o? Dupa regulament intre orele 4-22 putea face numai 18 ore deci omul mai are inca 4 ore calculate pe timp de noapte.Mai are acel zbor facut noaptea aceeasi relevanta ca si cel realizat pe timp de zi? Urmarirea PERMANENTA de dupa ora 22 ar presupune ca porumbeii sa zboare la o altitudine foarte joasa altminteri nu prea vad cum s-ar mai putea face reperarea lor.Si-apoi nu e o situatie oarecum nenaturala ca porumbeii sa nu se lase odata cu inserarea,ei continuand sa zboare si dupa lasarea intunericului desi acumuleaza pana la acel moment atatea ore de zbor? Se mai cunosc si alte exemple ,cu alte rase la care daca ridicarea stolului se face dupa amiaza exista posibilitatea ca porumbeii sa coboare abia a doua zi de dimineata si asta dincolo de interesele generate de concursuri unde poate aparea tentatia fraudei,vorbesc de zboruri “neoficiale” ca sa le spun asa.Sigur ca vorbim de situatii care nu se intampla in mod curent motiv pentru care le si consider iesite din comun ele neputandu-se considera reprezentative pentru rasele respective.In cazul tipplerului care ar putea fi explicatia ca dupa ce zboara 18 ore si se insereaza,el continua sa zboare?!Credeti ca doar “dresajul” la care e supus de catre om sa fie singura explicatie pentru anormalitatea din comportamentul lui?

77. Pentru Adrian Nistor,

    Cam asa ceva, adica zbor inceput la 4 si se termina cand decide crescatorul. La mine obisnuirea puilor incepe pe intuneric, dupa ce s-au acomodat cu asta incep sa-i aduc incet pe lumina. Practic poti sa vezi asta la Satu Mare, pentru ca nu sunt singurul care face asa. Te astept in perioada competitiilor. Am fost in Germania la un bun prieten care antrena porumbeii si pana la 2-3 dimineata, la zbor care incepea la 16-18, si nu prea am inteles ce rost are. Cand a doborat recordul mondial la tineret l-am inteles perfect… Puii lui au zburat 20h29min. Asta inseamna macar o ora de la lansare si vreo 2 si jumatate inainte de coborare in intuneric. Sa stii ca porumbeii care nu zboara la inaltimea caselor la intunecare, nu vor face recorduri sau nici macar nu pot fi asezati in acel zbor.
    Ar fi multe de scris pe aceasta tema. In concluzie, capacitatea lui de zbor si dresajul este totul.
    Daniel

78. Fiind un singur regulament pentru rasele de zbor, oricare ar fi ele, o sa fie interesant de facut o comparatie mai ales ca o rasa care zboara numai la inaltime mica trebuie sa zboare foarte mult pentru a recupera punctele castigate de o alta la disparitie. Cu un calcul simplu (1pct/min – inaltime mica, cat timp se disting bataile aripilor; 3 pct/min -inaltime mare, nu se mai disting bataile aripilor; 5 pct/min disparitie) se poate vedea ca daca ai un stol de ciungi sa spunem care au o ora de disparitie din 2 ore de zbor sunt destul de greu de batut de o rasa care nu intra macar 75% la mare inaltime dintr-un timp oricum mult mai mare de zbor. Astfel un stol care face disparitie nu trebuie sa zboare neaparat un timp extraordinar pentru a castiga. La fel poate interveni viteza de ridicare/coborare. Sper totusi ca aceste discutii sa nu ramana doar teoretice si in toamna sa avem exemple practice cu cat mai multe rase.

79. Super tari jucatorii,sunt asemanatori pilotilor de vanatoare!

80. Felitari !

81. ptr. D-ul Nabholcz.

    In functia dvstr. de presedinte a CNT-ului nu s-ar putea crea un site special ptr. tippleri unde ar putea fii incadrat un forum unde s-ar putea discuta in amanunt despre methodele de antrenament cit si despre diferite experiente ale tippleristilor cu s-au fara experienta? Mentionez ca situl oficial al CNT nu a mai fost actualizat de ani. Cred ca tipplerul este unul din cele mai sofisticate rase de zburatori unde cel mai mic amanunt poate conta si poate costa ore de zbor, indiferent daca zboara sus sau la inaltime medie sau joasa.

82. Felicitari domnului Barboianu Iunut , pentru initiativa !
    Sant de acord sa particip la grupa deschisa de la Roller club , intr – o competitie , intre mai multe rase de zbor de inaltime si durata .
    Din punct de vedere geografic , localitatea Strehaia se afla la 50 km distanta de Craiova si ne va fi usor sa efectuam arbitraje !
    In aceasta seara am facut un prim pas si ma bucur nespus de mult .

83. IL salut pe domnul Daniel – presedinte CNT !
    Este un baiat educat si pasionat de sportul columbofil . Imi doresc , ca intre Roller club Romania si CNT , sa existe o buna colaborare , bazata pe respect reciproc si din acest motiv consider ca nu are nici un sens sa intram in polemici .
    Cu respect ,
    Daniel Eremia

84. In aceasta seara am aflat un lucru care ma bucura :
    Domnul Daniel – presedinte CNT , timp de 15 ani de zile a fost un impatimit , al tipllerului pistrit ( varietatea zbor de durata si inaltime ) . La comentariul nr. 60 , domnia sa povesteste cu multa nostalgie , despre pistritii dumnealui care zburau 5 – 7 ore , cu 3 – 4 ore de inaltime mare !
    Stiti cum este :
    – PRIMA DRAGOSTE NU SE UITA NICIODATA !!! Si din acest motiv , sant convins ca undeva in sufletul dumnealui exista un coltisor rezervat pe veci tipllerului de durata si altitudine !
    Toti purtam in suflet acest gen de sentimente , pe care le vom lua cu noi in ceruri atunci cand vom trece in lumea de dincolo ; Dupa cum spunea un mare invatat si carturar ,, fiti fericiti si va bucurati de cele pamantesti , caci nimeni un este nemuritor ! ”
    Cu stima si admiratie ,
    Daniel Eremia

85. Buna

    Domnilor vreau doar sa va felicit pt discutile aceste care a juns la frumoasa cifra de 83 art. cu dialoguri majoritar pozitive dar cu precadera far insulta personala care trebuie sa recunosc ca e de bun augur si sper sa fie de lunga durata.

    D-le Daniel Napholcz nu doresc sa va contrazic dar personal am convingera ca exista porumbei care efectuiaza zboruri de noapte fara sa se aseze noaptea undeva.

    Pt D-l Adrian Nistor referitor la interbarile succesive puse de domnia ta in vedere cu durata indelungata a tiplerului care nu poate fi incadrat in timpul de lumina a zilei.

    Dar constat ca domnile voastre d-le Adrian Nistor si d-l Daniel Napholcz detineti parte de adevar in cele afirmate de catre fiecare din domnile voastre.

    Dar in acelas timp faceti o mare gresala din nou ambi asta pt faptul ca domnile voastre putrati o discutie despre o rasa cu o raspindire globala pe baza regulamentului care potriveste si este adaptat pe toata zona göobala de raspindire a rasei iar gresala consta prin faptul ca domnile voastre pastrati ca puct de plecare fiecare de la zona de domiciliu pe care o cunoasteti cel mai exat.

    Probelma e ca ar trebui sa constietizam ca rasa nu a fost creiata in zonele de referinta de care va folositi dumneavoastra ca puct de plecare iar regulamentul e creiat tot pt a fi practicabil in zona de origine a rasei.

    Carec se afla in alta zona gografica cu alte conditi si alte efecte specifice zonei si mai trebuie sa remarcam ca rezultatul record a fost stabilit tot in zona apropiata cu conditi similare cu cele in care a fost creiata rasa.

    Iar in clipa chind constietizam aceasta parca si explicatile date de d-le Daniel Napholczvor deveni mai credibile si mai sigure pt ca in rominia sa incercat cresterea si adaptare porumbeilor dar regulamentul sa tradus dupa original cu precizie dar e imposibil sa redam si conditile de amplasare gografica pt a face posibila si credibil si practic regulamentul cu puct. si virgula.

    Iar domnia ta d-le Adrian Nistor constientizind acesti doi si incerchind sa le raportezi origine rasei cu regulament cu tot si faptul ca recordul a fost stabilit in zona vecine dar similare cu locul de origine avind aceleas conditi gografice la o incercare de comparatie dintre zona de origine a rasei si evident a rasei Marea Britanie cu Rominia din rezultatelöe comparative se rezolva neconcordanta dintre regulament si realitatea Timpului Record

    Cu stima si respect Alex. Bude

86. Buna

    Pt a fi inteles mai exat la cele prezentate la art. precedent voi da putina informatie.

    Plec de la faptul ca locul unde locuiesc si la care fac referire se afla la aceias latitudine cu locul de origine a rasei ,regulamentului si locul unde sa stabilit recordului de zbor pt Tipllerul Englez

    am sa va dau chiteva detali ce sper eu o sa fie de folos in intelegerea atit a rasei chit si a regulamentului practicat.

    Pe perioada de vara in o zi senina ( perfecta pt concursuri )

    Soarele rasare in jurul orei 2 : 00 – 3 : 00 in fuctie de perioada exata in care na aflam din vara.

    Iar daca e sa asistam la apusul soarelui i o seara de acias categorie Soarele dispare dupa culme dupa ora 22 : 00 dar razele soarelui pot fi vazute inca o perioada de chiteva minute pe cer.

    Asadar Stimati colegi incercatui domnile voastre sa va imaginati chit de intuneric poate fi daca din locul unde dispare soarele si pina locul unde soarele rasare e doar de max 15 grade si doar putin dupa coama polului nord chind poti sa lucrezi nestingerit daca inchizi ochi putin pt acomodare.

    Deci domnilor Colegi plechind de la cunoastera la aceste adevaruri prezente ( cu aproximatie in fuctie de locul exat )din zona de formare a rasei Tipller si tot odata similara si cu domiciliul crescatorului care a obtinut recordul mondial pt rasa Rollerul Englez.

    Personal cred ca toate lucrurile ce pareau celputin exagerate pt mine in lipsa lor devin foarte posibile ba chiar usor realizabile.

    Cu stima si respect Alex Bude

87. Cred ca dl. Adrian Nistor vroia sa scoata in evidenta inutilitatea unei prevederi din regulament care nu prea poate fi respectata in practica si care de fapt reuseste sa devina prea selectiva in ce priveste tipurile de tippler ce pot fi arbitrate de curentul regulament.

    De fapt, nici pentru acestia (tipplerii englezi) nu poate fi aplicata.
    Si atunci? Care e scopul ei? De ce este mentinuta daca nu poate fi aplicata?

    Vasi

88. Eu vad asa lucrurile.

    Cu cat inaltimea este mai mare, cu atat este mai rarefiat aerul si deci si efortul de zbor. Tinand cont de asta, mi se pare firesc ca tipplerii pestriti sa zboare mai putin decat cei din CNT.

    In acelasi timp, cred ca poate fi considerat egal un zbor de 8 ore maxim, unde 3-4 ore sunt in disparitie permanent, cu un zbor de mai joasa altitudine, dar de durata mai mare. Trebuie cantariti in mod corect toti factorii.

    Vasi

89. ”cu cat inaltimea este mai mare, cu atat e m ai rarefiat aerul si deci si efortul de zbor”. eu cred ca este gresita presupunerea asta. la o inaltime mai mare presiunea este mult mai mica asta inseamna ca innaintarea se obtine mult mai usor, e adevarat ca e mai putin oxigen in aer si ca sa se mentina arderile e nevoie de o respratie mai accelerata insa asta tine de metabolism si de antrenament. inaltimea mai mare nu inseamna 4000 de metri, nu cred ca diferentele sunt foarte mari in chimia atmosferei insa cred cu tarie ca e aerul mult mai curat si mai lipsit de impuritati.

90. Cand urmaresti un punctaj este normal sa apreciezi si inaltimea dar cand urmaresti doar durata nu prea mai conteaza la ce inaltime este realizata. Chestiunea reperarii orare nu mi se pare aberanta pentru ca daca ai ratat o reperare ai practic 2 ore in care nu stii nimic de pasari si ele pot fi oriunde, duse de curenti, atacate de soim, speriate de rapitoare sau avioane, lasate prin vecini. Daca pasarile sunt reperate din ora in ora exista siguranta desfasurarii concursului in conditii normale si ofera posibilitatea crescatorului sa actioneze cu dropperi in caz de pericol.

91. Pt domnul Manfred Biringer,

    Tin sa va multumesc pentru toate interventiile si sa va raspund intrebarilor:
    M-am gandit undeva in trecut la un forum despre tippleri, mai ales ca eu sunt inscris in doua, unul european si unul american (unde nu mi-am mai citit corespondenta de jumatate de an), dar trebuie cineva sa-l gestioneze, sa-l administreze, etc. Eu sunt destul de ocupat cu munca, familia si tipplerii. Adica dupa perioada de imperechiere pe mine nu mai prindeti pe net, sunt pasare rara… Tipplerul necesita foarte mult timp, cineva zicea mai sus ca nu are timp sa se uite atatea ore dupa ei. Eu antrenez doua echipe mici si una mare, de doua ori pe saptamana fiecare, asta inseamna 6 zile, a cate minimum 5-6 ore. Dupa antrenament mai revine hranirea, adaparea si studierea lor. Aste se termina la orele 23-24. Asa ca nu sunt sanse sa pot gestiona un site. Iarna mai merge…
    Dar pot sa raspund la cateva intrebari aici sau putem deschide un topic, ca sa nu-i deranjam pe cei de la RollerClub.
    Si inca ceva, numai perseverenta si seriozitatea o sa faca zboruri frumoase (mari sau inalte dupa caz), pentru ca eu folosesc un program foarte riguros de pregatire, ca pasarile sa zboare asa cum imi place in ziua concursului. Si reuseste numai cateodata, pentru ca sunt foarte multi factori pro si contra, care nu tin de pregatire si de pricepere. Exemplu: uliul meu porumbar amintit mai sus.

    Pt domnul Daniel Eremia,

    Multumesc pentru felicitari si va salut si eu.
    Eu nu sunt o persoana care creaza polemici, daca s-ar fi ajuns la insulte nu mai interveneam.
    In legatura cu tipplerii pestriti as dori sa clarific ceva cu „prima dragoste”. Este adevarat ca acum cativa ani nu as fi renuntat la ei pentru nimic in lume, iar pentru confirmare mi-am adus inapoi din pasarile mele doua perechi (au ramas multi adepti ai acestui curent in Satu Mare, multi idolizeaza pasarile pe care le-am avut si eu in trecut). Dar in scurt timp mi-au reconfirmat ca eu doresc cu totul si cu totul altceva si am scapat repede de ele. Motive: sunt salbatici (agresivi), zboara cand au chef si cat au chef(nu sunt stabili), orele de zbor nu se compara…, daca ploua sau e vant s-a zis cu zborul, sa nu mai discutam de inaltime. Au un comportament de barbari in cotet, adica nu-i lasa pe ceilalti sa traiasca.
    Ati vazut poza de mai sus cu rosul pestrit, este un tippler englez care zboara si sus cu placere, dar nu are nimic in comun cu cei vechi.
    Cei 40 de membrii CNT din Satu Mare sunt in mare parte fosti crescatori de pestriti, care au trecut la tippleri englezi fara a le fi impus cineva acest lucru.
    Pute-ti sa-mi scrieti despre frecventa antrenamentelor? Sau daca stiti sa-i aduceti in forma pentru o data anume?
    Eu va propun sa-i puneti la incercare intr-un concurs de tippleri.

    Cu respect, Daniel

    Pt domnul Alexandru Bude,

    In legatura cu zborurile peste noapte:
    Se poate intampla, dar aici nu discutam de hazard. Eu nu o sa lansez niciodata porumbeii pregatiti pentru 12 ore de zbor la ora 18.00. Daca am lansat puii la antrenament de seara si au prea multa „benzina” s-ar putea sa nu mai poata fi coborati (chestie care am patit-o si o s-o mai patesc cu siguranta), dar asta nu inseamna ca vor zbura pana a doua zi dimineata. Daca la zbor cu lansare de la ora 4.00 si pregatiti „sufleteste pentru asta, vor ramane peste noapte si vor zbura pana a doua zi la amiaza, asta ar insemna ca am tinut tippleri degeaba 25 de ani.
    Cat despre recorduri, sa stiti ca sarbi zboara peste 20 de ore si sunt mai jos ca noi (Satu Mare), iar recordul la tineret a fost realizat la sud 100 km de Frankfurt(Germania), care este cam la pe aceeasi paralela cu noi. Sa stiti ca puiul unuia dintre cei trei recorderi isi face treaba si in Romania: 15.34,14.20 ca pui si 15.10, 16.48 ca matur.
    Irlanda si Anglia au un mare avantaj cu siguranta…

    Pt funlw65,

    Este vorba de un regulament preluat. Daca cineva merge la concurs European de voltati nu are nici o scuza cu porumbeii lui.
    Avand in vedere ca romanul este foarte inventiv, sa nu uitam niciodata de fraude.
    Cat despre inaltime, pot sa va spun ca este influentata de perioada de pregatire. Eu am o metoda care dureaza o luna, de la zero pana la concurs. In aceasta perioada au 12 antrenamente care arata diferit ca stil si durata. La concurs vor zbura cel mai sus si cel mai mult.

    Daniel

92. In parte d-le Bude observatiile dvs. sunt corecte in ceea ce priveste argumentul locului de origine a rasei,si asta e valabil nu numai in cazul tipplerului.Insa in ceea ce priveste factorul “lumina” din cate s-au spus mai inainte inteleg ca nu prea mai are o asa mare importanta.Daca era sa ne raportam numai la zboruri efectuate pe timp de zi,atunci cu siguranta ca recordmeni mondiali ar putea sa fie finlandezii,balticii si o parte din rusi.Exista si o relevanta care tine de anumite conditii de clima iar asta se vede si in rezultatele obtinute de-a lungul timpului,clasamentele “all time” indicand unele tari britanice(Anglia,Irlanda si Tara Galilor) precum si Germania,Olanda si Belgia in top.Din zona noastra geografica cele mai bune rezultate au fost realizate de sarbi in timp ce Romania se afla undeva in zona locurilor 10-11,ceea ce pare ca nu-i tocmai rau.

93. Buna

    Domnilor eu sint de cord cu cele prezentate de domnile voastre a ambilor .
    Personal doar incercam sa ajur la lamurirea unor amanunte ce pareau in neconcordanta aliniatul din regulament cu contact la fiecare ora si si faptul ca in conditile din Rominia pare imposibil de realizat pt ca o zi lumina nu detiune atite ore chit sa dovedit ca zboara Rollerul Englez.

    Iar faptul ca rasa si regulamentul sint rcreiate si fuctionabile mediului ude unde provin in rest cred ca se face o adaptare chit mai exata posibil in fiecare tara respectinduse paragraful cu reperarea atita timp chir conditile locale o face posibila.

    Iar faptul ca in Serbia sa obtinut acel record dovedaste acest fapt chiar daca se concureaza dupa aceleas criteri peste tot in lume cu Rollerul Englez.

    Personal cred ca sansele de a ta pozitiona catara pe un loc chit mai bun este in principal conditionat de chit de mare popularitate are cresterea porumbei Tipller in tara respectiva.

    Asa de la o matematica simpla cu chit sint mai multi crescatoti care se straduiesc sa antreneze loturi si sa luam exemplu dat de d-l Daniel Napholcz ca cu eforturi clarifica 3 loturi.

    Deci sansele cresc de 3 ori la fiecare concurent sa obtina rezultatul maxim devenind reprezentativ pt rasa.

    De exemplu in Suedia ar fi conditi similare cu tara de bastina e beneficind de ore suficiente de lumina pt a atinge recordul dar datptita faptului ca acest sport nu e popular find crescuti Rollerul Englez de circa 20 de crescatori iar din cei 20 mai intervine si talentul crescatorului timpul care il acorda pasiuni si nu mai putin calitatea pasarilor pe care la dreine.

    Eu consider ca popularitatea redusa si nr mic de crescatori face ca sansele de a ajunge la un astfel de plasament ca Rominia sint extrem de reduse sau mai exat ireale.

    Cu stima si respect Alex Bude

94. Pt. domnul Daniel :
    La comentariul nr. 91 , faceti o propunere indecenta si ii propuneti domnului Eremia sa puna pistritii la incercare intr – un concurs de tiplleri englezi .
    Avem doua variante :
    1. Pe care domnul Eremia o va accepta sigur , este sa se zboare pe regulamentul de la Roller club Romania , cu puncte , acordate pe minute , prestate pe paliere de altitudine ;
    2. Pe regulamentul tipllerului maraton , bazat doar pe durata , care este clar ca va avantajeaza pe dumneavoastra ;
    In cazul ca veti accepta varianta 1 , eu pun 500 euro pe Eremia , ca si castigator detasat !
    Am si argumente , fara a fi tendentios :
    Tipllerii englezi (de maraton) adusi in ultimii ani in tara , de la Satu Mare , pot creea incidente majore in trafic , riscand in orice moment sa intre in coleziune cu tirurile de pe sosea !
    Ma numesc Victor Marculescu , din loc. Vanatori , crescator de tipller pestriti . Cresc aceasta rasa de porumbei de 20 de ani .
    Sper sa nu – mi luati in nume de rau provocarea mea , cu o miza de 500 euro , dar in Occident asa procedam la cursele de cai , etc.

95. Buna!
    Recordul absolut ca durata de zbor s-a realizat cu rasa de zburatori Orlik, la Petrograd in N-V Rusiei, in conditii de “noapte -alba” si este de 28 ore de zbor.
    Numai bine!

96. Pt Vlad
    Fiind vorba de rusi am destul de multe rezerve. Daca mai punem la socoteala si faptul ca au avut parte practic de 28 de ore de lumina… Sunt ceva rezultate cu zburator de Orlik si in alte tari si conditii mai normale :) ?
    Din ce rase straine de zbor stiu eu berzatii pot fi dusi usor la 10 ore, am vazut chiar la Monor cu ocazia targului stoluri care se ridicau la 6-7 dimineata si la 13 erau inca sus de tot. In Germania zburatorii danzig fac pana in 5 ore dar am inteles ca in Slovacia si mai ales in Polonia zboara mai in jur de 7-8.
    Mai stie cineva alte rase in afara de tippleri, zburator de Orlik si de cele doua de mai sus?

97. Repet pentru a doua oara si sant cat se poate de sincer :
    – Nu vreau sa intru in polemici !
    Daca domnul Daniel – presedinte CNT , vrea sa facem concurs , facem !
    La comentariu nr. 78 , domnul Tanase Valentin , prezinta felul in care se acorda puncte , pe regulamentul Roller Club Romania , in functie de palierele de altitudine .
    Am facut toate calculele posibile si indiferent de situatie e aproape imposibil sa pierd . La 5 ore de inaltime la puncte si disparitie si o ora de inaltime mare , din 7 ore de zbor , numarul de puncte pe care il acumulez este imposibil de egalat de un lot de tiplleri englezi . Pot zbura ei , o zi si o noapte , dar fara succes !
    Haideti sa lasam faptele sa vorbeasca , fiinca altfel riscam sa parem povestitori !
    Daca intrati in joc , eu trimit 3 oameni la Satu Mare si dumneavoastra trimiteti pe cine doriti la Strehaia , in Mehedinti .
    Referitor la bani , pentru mine va sponsoriza domnul Marculescu , eu personal fiind adeptul concursurilor bazate pe ONOARE !!!
    Am constiinta inpacata ca nu eu am generat acest concurs si dumneavoastra domnule Daniel Napholez , ATI ARUNCAT MANUSA !!!
    Fie ca cel mai bun sa castige !

98. Pt domnul Victor,

    In primul rand as dori sa-mi calculati punctele dupa regulamentul RollerClub la exemplul dat de mine la art.60 (aliniatul incepe cu 2006).
    Eu nu pun la indoiala calitatea zborului pasarilor Dumneavoastra si a domnului Eremia, asa ca vas ruga frumos sa nu puneti la indoiala ceva ce nu cunoasteti sau stapaniti…
    Cand ati fost ultima data la Satu Mare la o competite de zbor?
    Cand ati zburat ultima data porumbei la o data stabilita?
    Cand ati aburat ultima data un tippler englez?
    Iar in legatura cu cei 500 de Euro, trebuie sa va scriu clar ca sunteti in pierdere din start. La toate zborurile DIN COMPETITIE din ultimii 4 ani, in care pasarile mele au zburat din peste 15 ore, macar 5 ore au fost in puncte sau disparitie. Poate faceti un calcul…
    Pe 24 aprilie voi concura pentru prima data in anul acesta.
    Propun Domnului Eremia si Dumneavoastra sa lansati pasarile in aceeasi zi si sa scrieti asa cu zic americanii in “Honor system” (pe cinstite) cat au zburat pasarile voastre la mare altitudine. Eu voi nota cu placere acest lucru si o sa-l postez pe acest forum.

    Cu mult respect,
    Daniel

99. Pentru Vlad Hadarau,

    mersi mult pentru informatie…
    Asta da zbor!

    Daniel

100. ptr. D-ul Tanase,

     cine va spus ca danzingu zboara in Germania vreo 5 ore, a cam uitat ca acest zbor a fost acum citiva ani si unicul cu asa timp si acesti danzing nici macar nu au zburat in puncte sa nu mai vorbim de disparitie, iar in Polonia si in Slovacia nu mai zboara de loc ci sint tinuti doar in voliere. O alta rasa care mai zboara mult sint zburatorii sirbesti si zburatori zamoisky din Polonia cu baremul minim de 5 ore din care 2/3 din timp in puncte sau disparitie.

101. Buna!
     dl. Daniel, Dl Eremia, nu cred ca provocarile la “duel” rezolva ceva.C.N.T.-ul concureaza dupa un regulament bine stabilit, au rezultate, au continuitate. Roller club este la inceput de drum.Ideea este sa promovam participarea la concursuri, indiferent cine castiga primul loc, cei mai castigati vor fi PORUMBEII.
     pt Valentin, crezi ca noi avem mai buna reputatie decat rusii? Eu zic ca pana nu putem contesta un rezultat cu dovezi, sa-l luam asa cum este. Cu zb Vienezi se mai zb inca,au rezultate bune in austria , germania si ungaria

102. Draga domnule Daniel :
     – Sant niste mici dedesupturi legate de felul cum ne antrenam proprii porumbei (in functie de potentialul lor) , pe care doar crescatorul le cunoaste ;
     Atata timp cat dumneavoastra (cel care ati facut provocarea) , zburati numai 3 porumbei , nu vad de ce , nu as face si eu acelasi lucru .
     Faptul ca nu vor fi zburati la palc mare si vom alege doar 3 varfuri , s – ar putea sa va creeze surprize mari !
     Cand domnul Marculescu a fost la mine , vara trecuta , alaturi de columbofilii din localitatea Vanatari , ultimii 5 porumbei au coborat intre 8 si 9 ore de zbor ; Este si motivul pentru care va paria , aruncand in joc suma mentionata in comentariu 94 .
     Concursul va avea loc cu arbitraj reciproc , (martori in carne si oase) nu cu ,, notarea cu placere a rezultatelor si postarea lor pe forum ! ”
     Cat despre cine va castiga , cred ca este corect si colegial sa nu ne mai dam nici noi , nici dumneavoastra , cu parerea si cel mai bun sa castige in ziua si la data stabilita !
     DIN RESPECT PENTRU DUMNEAVOASTRA SI PENTRU CITITORII ACESTUI SITE , VA FI ULTIMUL COMENTARIU IN CARE VOI ABORDA UN DIALOG LEGAT DE ACEST CONCURS !!!
     Fie ca cel ce va acumula cele mai multe puncte , sa castige !
     Cu respect ,
     Daniel Eremia

103. Despre zborurile din Germania am aflat de aici: http://www.danziger-hochflieger.de si inca nu am corespondat cu ei sa primesc detalii. Am corespondat insa cu crescatori din Slovacia si Polonia care sustineau ca in Germania sunt porumbei slabi ca si calitati de zbor si ca deja arata putin diferit de cei crescuti de ei sub influenta selectiei doar pt expozitii si probabil ceva infuzii. Diferente fiind la marimea motului, marimea ciocului, curbura ciocului, cei nemtesti sunt ceva mai solizi. Din ce poze am vazut cu campionii la expozitii si cele primite din Polonia si Slovacia se pare ca au dreptate, acum despre calitatile de zbor…nu le pot verifica decat pe cele nemtesti.

104. D-le Tanase,
     daca va uitati pe situl de mai sus veti vedea ca timpul max. zburat a fost la 3,5 ore cu un index de 3,78, deci acest trup de 5 a zburat in toate inaltimile, dar nu prea mult la disparitie. In cea ce priveste tipul danzigului, e clar ca sa modificat, sa marit/lungit. Acest lucru se intimpla cind porumbeii de zbor/joc.. sint tinuti in voliere. Acest fenomen puteti sa observati si la galatenii de azi, sau alte rase. In cea ce priveste forma capului, daca aveti cumva o carte despre porumbei de prin 1880-1900 si va uitati cu atentie la ei, veti observa ca fiecare culoare in sine a avut forma capului diferita, cea ce este gresit, fiindca o rasa indiferent de culoaret trebuie sa aiba aceasi forma, cap, marime. Ce ma incurca putin este chestia ca polonezii- si slovacii-lor nu le place danzingii tipul nemtesc, pai atunci mi se pune mie intrebarea, de ce cumpara, sau incearca sa obtina tipul acesta? Colegii de munca din Polonia ce ii am sint in total de acord cu tipul nemtesc fiindca este uniform si nu prea sint consangvini. Daca ati fost cumva la Straubing sau Wasserburg in piata, poate ati observat ca danzingii sint primii care sint cumparati de ei, sau in diferitele expozitii sint polonezii, ungurii si slovacii care cumpara danzingi.

105. Pt Domnul Eremia,

     Din pacate s-a ajuns la polemici si eu ma simt nevoit sa ma retrag din aceasta discutie, asa ca voi scrie aici ultimul meu comentariu.
     Mi s-au pus aici cateva intrebari la care am raspuns cu mare placere si am incercat sa clarific anumite chestii pe care le cunoasteti doar “din auzite”, pentru ca, am scris de la inceput, “am trecut prin cele doua etape pe care le discutati aici, adica am fost un impatimit al tipplerului pestrit vreo 15 ani”.
     Eu v-am pus cateva intrebari de-a lungul conversatiei la care nu am primit nici un raspuns. De ce?
     Vreti sa lansati un stol de 20 de tippleri si sa-i punctati pe ultimii 5 care coboara? Ca sa inteleg modul in care doriti sa concurati cu acestia.
     V-am amintit clar de mai multe ori: VORBIM INTRE NOI TIPPLERISTII NUMAI DE COMPETITII, restul…
     In continuare va spun ca nu pun la indoiala calitatea pasarilor Dumneavoastra si v-am propus mai inainte, ceea ce Dumneavostra numiti “provocare” sa-i verificati intr-o competitie de zbor “in cadrul RollerClub sau CNT”. Acest lucru m-a adus si pe mine cu picioarele pe pamant.
     Imi dau seama ca tot ce am scris in comentariile de mai sus nici macar nu a fost citit cu atentie de Dumneavoastra. Nu am dorit sa aduc jigniri nimanui, imi cer scuze inca odata daca am facut-o in vreum fel.

     In incheiere as dori sa va scriu un fapt real care se petrece in vecinatatea mea, fiind vorba de porumbei voiajori.
     Doi prieteni buni care au ajuns la o varsta respectabila, au inceput sa tina porumbei impreuna de copii, au ajuns la o vreme sa aiba opinii diferite. Unul povestea tuturor ca are cei mai buni porumbei si ca poate sa bata pe oricine in lume, ca toata lumea este habarnist, ce linii?, ce antrenamente?, ce intretinere?,etc. Celalalt s-a inscris in clubul Satmarean de voiajori si a inceput sa concureze. A ajuns la niste rezultate de luat in seama, poate numai pe plan local, dar se straduieste in continuare. Primii voiajori pe care am sa-i procur o sa fie de la cel care concureaza cu ei in competitii.

     Cu mult respect pentru toti,
     Daniel

106. Nu pot decat sa fiu 100% de acord cu Daniel. La noi sunt in general 80% vorbe, 20% fapte. Cel mai bun exemplu sunt eu – nu mai am porumbei de aproape un an dar tot emit pareri pe net. :)))))))

107. Buna

     Domnilor la prima mea interventie pe acest topic imi aratam surprinderea placuta ca se discuta fara atacuri.

     “Domnilor vreau doar sa va felicit pt discutile aceste care a juns la frumoasa cifra de 83 art. cu dialoguri majoritar pozitive dar cu precadera far insulta personala care trebuie sa recunosc ca e de bun augur si sper sa fie de lunga durata.”

     Eu in clipa de fata costat ca limita maxima a fost atinsa la art. 94 chind d-le Victor Marculescu a reusit sa faca cea mai bizara formulare pe care am citito vrodata si care a pus capat dialogului pasnic din care uni chiar putea sa invete ceva pozitiv.Ma rog poate cu exceptia d -lui Victor Marculescu si d-uli Eremia Daniel care pretind cu tarie ca cresc Roller Englez dar considera indecenta o invitatie la concurs

     Citat “faceti o propunere indecenta si ii propuneti domnului Eremia sa puna pistritii la incercare intr – un concurs de tiplleri englezi. ”

     Din dorinta de a intelege aceasta afirmatie de indecenta am recitit mesajele d-l Daniel Napholcz punind accent pe cel cu invitatia de concurs Dar va rog sa ma iertati eu nu am gasit nici o indecenta in faptul de a fi invitat sa concurezi la o competitie in cadrul resei pe care pretinzi ca o cresti Rller Englez.

     Ramine la aprecierea fiecaruia daca doreste sa paticipe sau nu dar indecenta in invitatie nu exista mai ales ca cu chiteva comentari d-l Daniel Napholcz ii aprecia pt dorinta de a concura a d-l Eremia Daniel indiferent pe care din cele doua cluburi lar alege.

     Iar daca dorim sa gasim propuneri indecente la putem gasi dar cu incepere de la art. 94 unde apar atacuri ironice la persoane

     Eu chiar nu vad de daca Rollerul Englez inregistrat la grupa zbor de durata si detine un regulament acceptat in toata lumea de ce crescatoti care cresc o varianta care se regaseste doar in zona balcanica avind si mici diferente de aspect plus ca se prezinta si zbor diferit care necesita un regulament diferit de arbitrare.

     De ce nu se poate inregistra cu un alt nume organiza ca asociatie in interiorul orcarui club care promoveaza zborul si organiza concursuri dupa un regulament adaptat la porumbei pe care ii promovati.

     Daca tot vinturati cu cele 500 de EURO deci resursele economice nu va lipsesc pt a face acest lucru evident ca atunci propunerile cu invitati laa concurs ( indecente ) ar pute veni de la colegi columbofili care promoveaza aceias rasa.

     Ori considerati domnile voastre d-lor ca toti crescatori din intreaga lume care cresc Rollerul Englezesc care isi respecta grupa ca find un porumbel cu zor de durata fara o conditionare unde sa fie executata acel zbo.

     Ce ziceti domnilor sar cuveni ca toti crescatori de Tipller Englez sa isi schimbe porumbei din crescatori si regulamentul de concurs doar pt ca in zona balcani prin infuzi cu porumbei din zona promoveaza o varianta altfel dechit cea creata in tara de origine si asta doar din dorinta ca domnile voastre sa nu va simtiti ofensati de o invitatie “Indecenta ” de a concura in carul rasei a carui nume ii folositi pt porumbei pe care ii iubiti si ii promoviati.

     Care cu sigurant ca sint superbi altfel nu leati fi acordat atitea ani din viata dumneavoastra dar chiar din acest motiv sar cuveni sa faceti si pasul urmator in promovare variantei iubite de dumneavoastra.

     Pt ca indifernt cum se vor retibui puctajul atita timp chit folositi numele Tilper fara a face un amendament la ce sub rasa sau o resa nou porumbei dumneavoastra vor fi clasati din oficiu.

     Deoarece nimeni nu o sa compare puctele ci doar nr de oare zburate si ast exat pt faptul ca e rasa cea mai respindita si recunoscute ca o resa cu zor maraton unde doar nr orelor conteaza.

     Cu stima si respect Alex Bude

108. Pt domnul Manfred Biringer :

     Personal imi place mult aceasta rasa (zburatorul Danzig) si m-am documentat ceva mai intens acum vreo 2-3 ani. Ca si material didactic am avut Levi, cateva articole de prin revistele nemtesti de specialitate, poze de la expozitii si corespondenta/site-uri ale unor crescatori din Polonia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Germania, SUA, Australia. In Ungaria in afara de un site in maghiara care parea a fi a unui club specializat pe aceasta rasa nu am gasit nimic. Am fost de cateva ori la targul de la Monor si de la 4 dimineata pana dupa pranz nu am vazut picior de danzig. Ungurii daca ii au ii tin bine ascunsi :)
     Despre calitatile lor de zbor (cate mai sunt) nu pot decat sa speculez. Si rezultatele prezentate de clubul nemtesc nu au continuitate si probabil de aceea sunt si slabute. Din ce am observat ca desen de baza sunt unicolorii(rosu, negru, alb, albastru) si pestritii pe negru si rosu, in pozele mai noi am vazut cam toate culorile posibile si chiar desene interesante gen cotofana sau capaciti. Capul nu il pot asocia cu o culoare pt ca la acei crescatori care aveau mai multe culori nu erau diferente. Diferentele de la cap vin mai mult de la cioc care este la unii ca la Backsa si la unii ca la tippler, evident cu trecere prin dimensiune intermediara care si arata cel mai bine. Un cioc prea scurt aduce o rotunjire a capului iar un cioc prea lung este si arcuit si astfel linia capului nu se mai continua cu ciocul. Din punctul asta de vedere ii banuiesc de infuzii de bagdet, backsa, vienezi, szeghedin sau sarbesti cu toate ca unele din aceste rase au danzigul la origini.
     Diferente am observat si la mot, astfel la unii este mai redus si mai strans pe cap iar la altii foarte infoiat si de la ochi la ochi. Daca cei din est importa porumbei lucrati de nemti asta nu insemna neaparat ca sunt de acord cu ce au facut ei. Daca si apreciaza mult faptul ca nu sunt cosangvini e clar ca ii vor pt infuzii. Sa nu uitam ca si rasele romanesti pot ajunge in situatia asta si unele din ele chiar sunt lucrate destul de mult de nemti, evident cu ce au avut la indemana.
     Am mai vazut ca si rasa care zboara swiftul egiptean, adica vreo 3-4 varietati din cele crescute de ei. Sunt prezentati ca foarte buni zburatori dar nu am vazut nici un fel de referire la stilul de zbor si durata.
     Alta rasa interesanta este Escampadisa dar nici ei nu stiu cat mai plonjeaza. Oricum din toate tarile cred ca doar rusii ne bat la numarul de rase cu potential de zbor/joc, ramane doar sa le si dovedim.

109. ptr. D-ul Bude.

     <<Ce ziceti domnilor sar cuveni ca toti crescatori de Tipller Englez sa isi schimbe porumbei din crescatori si regulamentul de concurs doar pt ca in zona balcani prin infuzi cu porumbei din zona promoveaza o varianta altfel dechit cea creata in tara de origine si asta doar din dorinta ca domnile voastre sa nu va simtiti ofensati de o invitatie “Indecenta ” de a concura in carul rasei a carui nume ii folositi pt porumbei pe care ii iubiti si ii promoviati.<<

     P.S. este vorba de Tippleri englezesti si nu de Roller englezesc :)

     referitor la acest paragraf: acesti tippleri pestriti cum sint crescuti pe Balcan provin tot din Anglia(Manchester, Macclesfield) si sint si in Anglia crescuti si zburati la ora actuala dupa standardul de zbor actual. Eu personal nu prea cred ca sau facut infuzii cu alte rase, ei ramanind in mare parte asa cum au fost adusi acum vreo 80 de ani. Daca va uitati pe siturile engleze o sa gasiti articole vechi despre tipplerii lui Lovat sau evtl. Hughes care au raspindit aceasta linie si in USA sau Australia. pina prin 90 se mai zbura si in RDG cu acesti tippleri pestriti in cadrul asociatiilor de zbor, dar au fost neglijati si asa sau cam pierdut. La ora actuala sint citiva crescatori care incearca in Germania sa adune resturile si sa refaca aceasta linie veche si zboara dupa regulamentul general ptr. porumbei de inaltime.

     De ce nu se poate face acest lucru si in Romania, de ce atita ura si polemie?

110. Sunt de acord cu Domnul Daniel Napholcz. In privinta tipplerului si sportului care se practica in clubul CNT.

     As avea o intrebare pentru domnul Eremia Daniel…de la cine ati cumparat porumbei din Kikinda, si Ungaria. In Kikinda sunt cel putin 19 crescatori de tippleri, eu cunosc doar trei Pejes, Marinko, Martinovic. la ei se mai gasesc pasari din linia veche de Will Lowat, ei au adus pasarile de la Mustafa Kuski presedintele asociatie din Kosowo. In Ungaria se practica zborul de 24 de pasari dupa regulamentul magyar, in ani 1999 sa sters baremul de zbor care a fost de 10 ore, stiu aceeasta chestiune fiindca sunt menbru si concurent i clubul de Szeged. Domnul Vajtai Laszlo care din motive de sanatate nu mai concureaza a fost mult timp presedintele clubului, si dansul mai are in pod pasari din linia lowat si Otto Porsche. Pasarile de provenienta porsche sunt asemanatoare cu cele din linia Lowatt. Fac aceeasta precizare pentru a stabili, daca Domnul Eremia are pasari Show Tippler cu care zbura si Nea Sorin din Timisoara, Domnul Betegh Laszlo , Pataki Jozsef din Arad, Gyori Zoltan din Satu-Mare, sau are pasari din impor dil liniile mai sus amintite.
     Fiindca daca pasarile sunt nu de origine Show Tippler, domnul eremia v-a trebui sa comcureze dupa metoda engleza care permite ca in stol sa zbora de la trei la 20 de pasari. Pentru orice eventualitate sa fie prezenti trei arbitri (din carne si oase) si rezultatul sa fie acceptat doar in situatia daca pasarile au zburat baremul.
     Deci daaca este posibil, astept pozele si numele crescatorilor.

     Cu stima Pavel Cadar

111. Domnule Manfred Biringer :
     – Haideti sa salvam ce se mai poate salva !
     Tipllerul pestrit (englez) de durata si inaltime , va putea supravietuii si dainuii in timp , daca noi ne dam mana si punem in practica lucruri constructive si benefice pentru aceasta rasa .
     In ce club as fi putut eu sa ma inscriu in Romania , si la ce rasa as fi putut zbura , daca pentru tipllerul pestrit (englez) de durata si inaltime nu exista nici un regulament ?
     La CNT au avut grija baietii sa promoveze doar tipllerul maraton , iar eu sa zbor porumbei care 80 % din durata de zbor , presteaza la puncte si disparitie , contra unor porumbei de tip maraton , pe un regulament unde inaltimea (calitatea – frumusetea zborului) nu se puncteaza , nu pot !
     Sant oltean , am demnitate si nu ma pot lasa calcat in picioare .
     Cand ti se intinde o capcana pe care o vezi , sa cazi in ea , trebuie sa ai chiar probleme mari .

112. Buna

     Scuze domnilor am sesizat greasla de expresie prea tirziu ma refeream evident la Tipler Englez.

     Ince priveste chestia cu infuzi si influente a porumbeilor locali eu ramin la convingera ca aceasta are loc mai mult sau mai putin cu sau fara voia crescatorilor.

     D-le Manfred Biringer daca lucrurile ar fi asa cum le prezinti domnia ta ar insemna ca pe linga recordul la zbor obtinut de Tipleri mai sint campioni si unicati singura rasa crescuta pe glob cu o raspindire globala care sa fi reusit acet lucru de a nu fi influientat.

     Dar o plimbare relativ usoara pe web de profil confirma realitate influientelor zonale putind fi observate diferente la pasarile expuse su unul si acelas nume ceia ce intareste influienta zonala pt ca fiecare crescator doreste sa ajunga la performante prin antrenament si uneori prin infuzi care in fuctie de zona si crescatori sint diferite si asta e valabil la toate rasele de performante sportive.

     Iar in ce priveste existenta unor tipleri pestriti in Anglia nu e onoatate pt ca astfel de exemplare a prezentat si d-le Daniel Napholcz dar care se pot adapta si concura pe regulamentul universal acceptat de cluburile de profil.

     Chind am mentionat varianta promovata in balcani ma refeream la cele prezentate pe acest topic care nu pot sa concureze dupa regulamentul comun simtindude marginalizati pe motiv ca porumbei domnilor lor prezinta un alt stil de zbor.

     Deci d-le Manfred Biringer eu nu mam referit la o anumita culoare pt latipler sint aceptate toate culorile sau nuntele de culoare si pur si simplu la porumbei ce prezinta un caracter sportiv diferit fata de majoritatea care necesita alt fel de arbitrare si puctare dechit cel gereral folosit de resa din care provine si aceasta varianta dar care a fost selectate pe criteri diferite.

     In ce priveste exemplul dat de domnia te d-le Manfred Biringer cu grupul din Germania sint complect in aceles asentiment iar eu sugeram aceles lucru d -lui Victor Marculescu si d-uli Eremia Daniel.

     Pt ca orice forma de organizare si promovare oficiale a variantei crescute de domnile lor este mult mai pozitiva si benefica rasei si indiferent ce sub regida cui vor paticipa la concurs sub o forma grupata acelor care cresc acesta varianta de Tipleri va contribui la promovarea variantei lor veche sau cum doresc sa o cheme.

     Facind o reclama de promovare pozitiva pt varianta crescuta de dinsi asta pt a preintimpina reclama pe care o fac cei care prefera maratonul care din motive usor de inteles pomoveaza variantele crescute de dinsi si cu care concureaza in forma organizata pt ca far asta de diluiaza pina la dispariti orice vaianta.

     Cu stima si respect Alex Bude

113. ptr. D-ul Victor,

     de ce nu vreti sa zburati dupa regulamentul ptr. zburatorii sirbesti, de Turnu-Severin, de dungati de Arad, de danzingi, de szegedini…… Toate aceste rase sint de zbor de durata(mai mult sau mai putin) si de inaltime. De ce trebuie complicate lucrurile daca nu sint.

     ptr. D-ul Cadar,

     tippleristii din Arad amintiti mai sus nu au tippleri de Lovatt, ci majoritatea are tippleri englezi de maraton, care nici macar nu mai zboara sus; ei au ales acest tip de tippleri din cauza rapitoriilor; tipplerii lor provin din Sirbia, Ungaria, Satu-Mare si Germania si sint majoritatea tipul lui Champlin sau Prescot. In Arad sint doar 2 (Lole si Pucea) care mai zboara (mai mult sau mai putin cu succes) tippleri pestriti. Iar Pataki nu mai are tippleri de peste 15 ani. De timisoreni sa nu mai vorbim, mai ales de profesoru Sorin…, el a terminat acu 20 de ani. Poate ca acuma sa mai fie unul sau altul care zboara tippleri cu succes in Timisoara.

114. Buna!
     Domnilor, va rog lasati polemicile la o parte, nu aduc nimic bun.
     Cei care doresc sa zboare Tipplerul de inaltime, dupa alt regulament decat cel de la C.N.T., sa opteze pentru o alta asociatie, sa-si faca un regulament nou sau sa preia unul deja existent. Este loc pentru fiecare, nu trebuie sa nesocotiti rezultatele altora care nu sunt de acord cu varietatea crescuta de dv.
     Ar fi bine sa treceti la fapte, ca de vorbit toti ne pricepem…
     Numai bine!

115. Pentru orice eventualitate: regulamentul original NTU, metoda engleza, poate cu acest document pot sa va ajut. Va doresc bafta.

     PavelLong Flight Race Rules
     NTK-BG considers it its duty to organize and carry out long flight races, open to fanciers in and out of the country. The purpose of this club engaged only in the sport of racing pigeons is the further development of the sport. All club members may participate in the racing competition. Therefore we expect all of them to take an active part in the friendly competition of racing pigeons. The Race Rules provide the official standards and procedures by which all NTK-BG races are to be conducted. It accurately describes the judge activities. The judge must be familiar with the NTK-BG rules and shall keep this rule book by him during the race.
     General Rules
     *1
     In a long flight race may enter only members who have fulfilled their financial obligations for the current fiscal year and who take part in the competition with tippler pigeons ringed with special rings issued by NTK-BG. NTK-BG also recognizes rings issued by other foreign tippler organizations.
     *2
     In a race may fly at least 3 and at most 20 tipplers. Old and young bird races are scheduled from March till October inclusive. Special races (in honour of somebody or an occasion) may be flown by old bird, young bird and combined bird teams. During a race season two pigeon fanciers may not participate in the race with the same pigeons. – The best time (result) is an arithmetical mean of the three best time results in races carried out in accordance with the competition requirements. The maximum permissible number of flying-offs is 5 (five) for each category, old and young birds. – Long-day and International young bird races shall be carried out on the dates scheduled in advance on a meeting of the club. – In a Long-day race may enter young or old bird teams, but not combined teams.
     *3
     The pigeon race team shall be released exactly at the fixed time in the presence of a judge. Radio-time is decisive. A release delay is allowed only if the sunlight conditions as a result of the late sunrise make it necessary, but at 8 o’clock at the latest.
     *4
     The pigeon team with the longest flight shall be declared the winner, excepting when it is disqualified from the race for violating the competition rules.

     *5
     The official race schedule shall be set on the annual meeting in advance and all members shall be informed.
     *6
     An application form for taking part in a race shall be given to the race chief at least one week before the competition flight. Races are carried out mainly at the weekends.
     *7
     The participation fee for a flight is 5 leva. In case of disqualification or withdrawal from the declared race, the fee will not be refunded under any circumstances.
     Championships
     Old bird champion
     The three best flights of the old bird teams shall be estimated in this category.
     Long-day champion
     International young bird champion
     Young bird champion
     The three best flights of the young bird teams shall be estimated in this category.
     Mixed team champion
     In this category the flights from 1 to 6 shall be taken into account.
     *8
     Any matter arising that cannot be dealt with these Race Rules may be resolved by the Board. Their decision is final and there is no appeal.
     Judge and his tasks
     *9
     The race judge shall be a member of the club or of the World Tippler Organization. He shall not be in a family relationship with any of the race fanciers. He shall be at least at the age of 16. Any race carried out without a judge will not be recognized valid by this club. A judge coming from another town or village is to be provided with accommodation by the competitor.
     *10
     The club is within its rights to send judges and controllers to the race participants to make sure of the proper race running. They are entitled by the race chief. Each club member may offer himself as a judge to any race competitor a week before the flight, even if the competitor has already engaged a judge. If a race participant refuses to a volunteer judge, his flight shall be disqualified.
     *11
     Before the flight release the judge has to record in the race sheet sex, colour and number of the ring with the Tippler mark on it of all pigeons taking part in the race flight.
     *12
     The judge is obliged to observe the proper running of the flight until its end. If the judge has to absent himself for a short time, he has to give his control responsibilities to an assistant judge. The observation place point can be defined by the competitor. This place shall be more than 10 meters away from the alighting place with regard to the place where pigeons enter the loft.
     *13
     After the flight ends the judge has to check the birds that have returned from the race flight by their ring numbers, etc. A short report has to be written in the race sheet. In case of disqualification the judge has to announce this to the participant before he goes out of his house.
     *14
     The judge has to fill in the race sheet conscientiously and with competence. This sheet fully completed has to be sent to the race chief no later than the next day.
     Racing pigeon flight
     *15
     After the start the pigeon team may not be seen for the first two hours. Before the end of the second hour the race bird team shall be seen by the judge. Each next hour the pigeons shall be seen by the judge.
     *16
     After the start when the pigeons appear for the first time section 15 shall be enforced. It reads as follows: The race pigeons shall be seen every hour. A separate pigeon of the team may fly on its own only 1 hour.
     *17
     The flight is valid in case of alighting so many pigeons as they were at the liberation time. If a rapacious bird carries away a pigeon or is chasing it to its loft within a range of 65 meters from the loft, the judge is to record this case into the race sheet – time of attack and number of the pigeon ring. The judge considers this pigeon it hasn’t flown at all. The rest of the pigeons shall fly in conjunction with section 15 of the Rules.
     *18
     If there are 3 pigeons at the start and an occasion described in section 17 appears, the judge shall put an end to the race flight because the race team numbers less than 3 pigeons.
     Disqualification
     *19
     By any violation of the rules by pigeons participating in the race flight the judge shall disqualify the pigeon team and make notes of this into the race sheet.
     *20
     The tippler team that at the start, at the finish or during the flight alights at a distance of more than 65 meters from the loft as a center shall be disqualified. This rule does not apply to droppers.
     *21
     If a pigeon of a race team or the whole team alights and after a while it starts flying again and keeps on flying, the flight shall be disqualified. Invalid is also a flight, by which tipplers are used for droppers.
     *22
     If all pigeons of the team do not alight on the spot appointed within an hour from the sign given to them, their flight shall be disqualified.
     *23
     The pigeons that have not managed to fly off, but they are still in the range of 65 meters, may be liberated to fly within 5 minutes. If this trial is not successful, the flight shall be disqualified.
     *24
     The judge shall see the tipplers participating in the race flight at least once an hour. During the race the competitor is not obliged to be present at the start and by the alighting of the pigeons.
     *25
     Any use of underhand methods that make the flight easier lead to disqualification.
     *26
     Any participant that intentionally or unintentionally let one or more than one pigeon fly off from the loft during the race shall be disqualified.
     *27
     The race leaders shall be disqualified if the race sheet is not filled in correctly and according to the requirements and is sent later than the day after the race.
     Final Rules
     *28
     Awards (cups, diplomas, etc.) are presented to the race participants at the end of the race year at the official annual meeting of NTK-BG, which takes place in the town of Stara Zagora on the show day.
     *29
     NTK-BG Awards
     Old birds
     1 st place – cup + diploma
     2 nd place – medal + diploma
     3 rd place – medal + diploma
     Youngsters
     1 st place – cup + diploma
     2 nd place – medal + diploma
     3 rd place – medal + diploma
     Long – day
     1 st place – cup + diploma
     2 nd place – medal + diploma
     3 rd place – medal + diploma
     International young birds
     1 st place – cup + diploma
     2 nd place – medal + diploma
     3 rd place – medal + diploma
     Combined team champion of Bulgaria
     1 st place – cup + diploma
     2 nd place – medal + diploma
     3 rd place – medal + diploma
     Disciplinary Rules
     Chapter 1 General Rules
     Disciplinary action by infringement of disciplinary regulations by racing pigeon fanciers, NTK-BG members
     Art.1 The main purpose of these Disciplinary Rules is to protect NTK-BG members.
     Art.2 Disciplinary Rules govern the conduct of delegates and each club member by observing orders and normative acts taken by the club chairmanship. They insure good sportsmanship and discipline among tippler competitors.
     Art.3 Disciplinary Rules concern permissible actions and disciplinary measures against offenders and uncontrollable club members.
     Art.4 Infractions of the Rules
     As infractions of the Rules are considered the following actions taken by performing a given task or as a result of negligence:
     1. Infractions of NTK-BG Race Rules
     2. Violation of personal rights of a club member
     3. Undermining the club integrity
     4. Non-transparent financial activities
     5. Larceny, killing, catch and misappropriate, resale and giving as a present of somebody else’s pigeon by a club member
     6. Impeding the race competition intentionally or unintentionally by a club member, participating in the race
     7. Malpractice
     8. Outstanding liabilities and non- preparing a report on a club meeting
     9. Power appropriation in the club
     10. Ineffective internal control
     11. Impeding investigation activities (i.e. determining property ownership of pigeons- if they were stolen or caught ), impeding judge or controller activities during a race by a club member
     12. Non-appearance of a judge or a controller in the race without good reason
     13. Misconduct on the part of the judge or controller to a race competitor’s advantage or disadvantage.
     14. Forgery or destruction of club documents, race sheets and other official papers.
     15. Lodging doubtful complaints against club members, spreading gossips about club members, threatening after the time fixed for making complaints and objections to race flights of club members.
     16. Ringing the old birds for the current year is prohibited.
     17. Non-taking measures by the committee or the person in charge in reply to a complaint made by a club member.
     18. Neglect of duty or non -fulfilling a duty, subversive activities intended to blacken club’s name and tippler sport.
     19. The club chairmanship may take decisions about expulsion of a member for an indefinite period, if it has been proved that he/she had blackened the club’s name or had done harm to its prestige; he/she may be sued, if he/she does harm to the prestige of a club member with his /her behavior, or if he/she violates club’s regulations and chairmanship’s decisions.
     In this case the club members do not have the right of appeal.
     Art.5 Perpetrators of underhand dealings or members, who failed to carry out certain duty, are responsible for the offences mentioned in Art.4. Helpers, instigators and concealers are found guilty to the same extent.
     Chapter 2 Penalties
     Art. 6 By violating of Art.4 the following penalties are available:
     – official warning by word
     – reprimand in written form
     – cease of his competitive membership for a period from 1 to 3 years
     – suspension of occupying a leading position in the club
     – expulsion from the club
     Chapter 3 Procedure
     Art. 7 A complaint against an offender, an instigator, a helper or a concealer may be filed to the “Internal Investigation Commission “and “Race Commission” by every club member.
     Art. 8 Within 8 days of receipt of such a complaint the Disciplinary Commission has to open a procedure for clarifying the case. It begins with notifying the person, against whom the complaint is filed.
     Art.9 The Commission is obliged to summon the offender against whom the complain is filed, to consider the offence and to impose a penalty. Art.10 The offender or a person who is in a family relationship with the offender may not be a member of the Disciplinary Commission.
     Art.11 Members are named to the Disciplinary Commission by the Chairman.
     Art.12 Mitigating circumstances are considered the following:
     – if the offender is a new member of the club
     – if the offender was deluded in committing an offence
     – if the offender admit his guilt immediately after he has been informed about the rules and regret sincerely
     Art.13 During the investigation procedure (from the moment of its beginning to the moment of taking a decision about the penalty or setting the offender free from guilt) the offender shall be removed from his club membership.
     Art.14 A member of the club may raise an objection to the decision taken by the Commission. He should lodge a complaint to the general assembly.
     Art.15 By a taken decision and defined penalty (i.e. expulsion from the club) a new investigation procedure asked by the offender himself may be opened by the Internal Investigation Commission only if there are sufficient evidence and reasons.
     Art.16 For offences under Art.4 of these Rules, sections 1, 2, 3, 4, 8, 16, 17, 18 there are penalties for a period of 1 to 3 years. For offences under the rest of the sections in Art.4 penalties for a fixed period are not available. The penalties imposed on the offender are final and may be objected only at the annual meeting.
     Art.17 As far as the temporary penalties are concerned after the expiry of the penalty period of time a claim for commuting the punishment may be filed to the Board of the Internal Investigation Commission.
     Art.18 The decision taken on the General club assembly confirming the penalty in reply to the offender’s claim is final.
     Final Chapter
     Art.19 The Disciplinary Commission is in charge of interpreting the Rules. The Board of the Internal Investigation Commission is in charge of the correct application of the Rules.
     Art.20 The Rules come into force immediately. All decisions taken up to now are no longer in force.

     este foarte simplu.

     Pavel

116. Pt. Pavel Cadar :
     La Kikinda am fost in anul 2005 . Ma aflam in Yugoslavia cu lotul de lupte libere , la un turneu de calificari pentru europene . Am stat o saptamana . Inainte de finala , am avut doua zile libere ; Joi refacere si vineri program liber .
     Colegii mei au plecat vineri in drumetie , iar eu cu acordul antrenorului , am plecat impreuna cu doi colegi sarbi , la Kikinda . Mi – au fost de mare ajutor , fiind niste translatori extraordinari cat si ghizi .
     Dupa aproximativ 4 ore de mers cu masina , am ajuns in localitatea Kikinda undeva pe la ora 6 dimineata .
     Incepuse sa se lumineze , iar noi colindam pe strazi si stradute cu speranta ca vom vedea un gratar (lansator) de porumbei .
     Dupa aprox. 15 minute de cautari , am fost opriti de o patrula compusa din doi politisti , care dupa ce ne – au legitimat , ne – au si condus la un crescator batran (avea in jur de 60 de ani ) .
     I – AM EXPLICAT CA DORESC SA CUMPAR PORUMBEI DIN ACEASTA RASA , DAR NUMAI DACA – I VAD LA ZBOR !!!
     Asta s- a si intamplat :
     10 porumbei au zburat intre 7 h si 20 min. si 9 h si 10 min. ,(ultimii doi) .
     Am platit pentru acesti 10 porumbei 450 de dolari , consumand atat diurna , cat si o parte din economiile mele !
     Asta e tot !
     Linii , pedigree , nu am si nici nu – mi trebuiesc !
     Porumbeii acestia m – au tinut 9 ore cu ochii pe cer , din care 7 ore au prestat la inaltime de puncte si disparitie .
     E frumos si multumitor , ca si fii si nepotii lor , le mostenesc caracterele de buni sportivi !!!
     Pa . Va pup !

117. Tot pentru domnul Pavel Cadar :
     Referitor la poze , gasiti raspunsul meu la comentariul nr. 36 !

118. Pt. Eremia Daniel:

     Ce chestie interesanta, am fost in acelas an in Sarbia, doar ca eu am mai trecut pe la mai multi crescatori, si de limba ramana, si magyara, si pe la sarbi. Am invatat si limba lor aparte pentru a comunica nu prin translator, ci in direct. Toti care se ocupa de cresterea si zburarea tipplerilor in Sarbia, cunosc rasa de Tippler zburator de Kikinda, sau cum a mai numesc ei SEHERSKI TIPPLER, care depapt nimica nu inseamna, este doar o denumire. Sunt pasari combinate sau cum (sudate din mai multe rase) dupa placerea fiecaruia. Eu nu stiu ce pasari ati cumparat, de la acel crescator, dar sunt convins ca este ceva de genul kikindean. Bineinteles sunt pasari frumoase, zburatoare dar mai mult de 8-9 ore nu sunt instare sa faca. Oricum orce pasare trebuie pregatita, fiifndca doar cu aerul din piept nu vor zbura nici o secunda.
     Fara o anumita pregatire nu vor urca nici la inaltimea de 100 de m. Azi am primit cateva poze de la colegi din kikinda: Rakic Zivo, Brane, Stjepan Vukonok, daca reusesc am sa incerc sa le si trimit. Pozele au fost facute incepand din anul 2006.

     Cu stima Pavel

119. De maine intru intr – un stagiu de pregatire (gen cantonament) .
     Vom fi cazati timp de 9 zile la un motel . Programul va fi foarte incarcat (antrenament , masa , refacere , antrenament) si nu voi avea timp liber .
     Am mai fost cazati la acest motel si un lucru este sigur :
     – Nu avem acces la internet !
     Duminica 07. 02. 2010 avem zi de competitie si de luni 08. 02. 2010 , inapoi la calculator , pe http://www.porumbei. ro .
     Imi doresc ca peste o saptamana , la revenirea mea , acest topic sa ajunga la cel putin comentariul nr. 200 .
     Pa. Va pup !

120. Domnule Manfred!

     Daca imi dati voie pentru o precizare, domnul Pataki, a zburat in anul 2004, chiar eu am fost la el arbitru, da intradevar a reusit putin dupa care a scapat de porumbei, dar mai sunt si la domnul Andrei, pasari care au fost zburate de P. Domnul Sorin a fost cel putin de 7 sau 8 ori in Ungaria unde si-a cumparat pasari de culoare galbena, rosie, cu ajutorul meu, de la Donci Istvan Szabo Ferenc Suly Jozsef. Poate va mai amintiti si de un Beculati, Stoian, Nadaban, Betegh si de alti fosti membri care au decedat, adica fosti membri ai clubului Carierul daca nu ma insel. Domnul Radu Pucea nu mai are tippleri pestriti, doar pe cei cu gaci sau incaltati. In prezent la zbor are cel putin 150 de pasari de culoare albastra. Domnul Lole in prezent la zbor are voiajori albi, care provin de d-nul Kiss.

     Istoria tipplerului in ultimi ani, cel putin din 2002 s-a schimbat in Arad, liniile vechi au disparut, si-a facut aparitia o linie mai buna, stabila..Jack Boden, F2, F3, F4. Rezultatele obtinute sunt mai bune si aduc o mai mare satisfactie.

     cu respect Pavel

121. Pentru iubitorii de lupte libere , cat si de arte martiale , va aduc la cunostiinta caci duminica 07. 02. 2010 , in localitatea Drobeta Turnu Severin , in incinta Salii Polivalente ( langa debarcader ) , va avea loc o grandioasa competitie de lupte libere , in continuarea careia se va desfasura si o gala de arte martiale !
     Salut toti colegii de la Roller club Romania si astept cu nerabdare sa ne revedem peste 10 zile !

122. Mai am o ultima interventie ;
     Pt. domnul Daniel (presedinte CNT) :
     – Eu sunt bodyguard la un mare club de fite . Viata m – a facut sa devin mai dur si recunosc ca desii ma straduiesc , nu pot sa fiu rafinat chiar daca imi propun !
     Totusi , domn Daniel este prea sensibil si ca sa utilizez o expresie folosita des la sala , ,, nu are brandul gros ! ”
     S – a suparat pentru o nimica toata !
     Viata e dura domnule Daniel Napholez si daca v – am lua cu noi o luna pe Spania sau Italia , veti realiza ca numai cei puternici reusesc !
     Pa . Va pup !

123. Domnule Eremia Daniel:

     Sunt de pararea ca un bun sportiv stie ce inseamna un cantonament, si eu am fost sportiv, in tinerete. Cand am inceput sa citesc articolul de mai sus, am simtit o bucurie, gandinduma ca o sa pregatiti porumbei pentru acel SUPER CONCURS, cu aceea suma de 500….

     Poate in lipsa dumneavoastra nu o sa se mai discute despre TIPPLERi o mica paranteza ( cuvantul TIPPLER se scrie cu doi de p altfel nu o sa gasit pe siturile inretnationale legaturi, doar pe cele de limba sarba, macedoniana, sau turca.

     Orcum pentru toti cei ce sunt interesati, comunic un articol aparut in anul 2002, in revista TIPPLER MANIA. revista clubului CNT. metode se poate aplica la orice rasa, poate mai putin cu faza DROPPERI.

     Tipuri de zbor – Metode de zbor la Tippler

     După experienţele lui John Lamb din Irlanda de Nord

     Cum pot să spun întotdeauna : la mărirea timpului de zbor este importantă hrănirea, ca să atingem rezultate şi succese la concursurile de zbor.
     Prima condiţie este să posedăm porumbelul potrivit, altfel totul este în zadar. Perechile crescute trebuie să provină, pe cât posibil, de la un crescător de porumbei, care aduce regulat şi pe o perioadă mai lungă timpuri de zbor, care se încadrează în limita de 10 ore. Să nu cumpăraţi niciodată un Tippler, numai pentru că provine dintr-un soi vechi, de la un crescător cunoscut, să spunem de acum 50 de ani. Noul crescător, care are acest soi, va aşeza perechile sale după alte criterii de alegere, ca şi crescătorul original. Astfel dealungul generaţiilor păsările vor deveni cu totul altceva. În al doilea rând trebuie avută mare atenţie, cu boxa de lansare în care DVS. îi adăpostiţi pe Tippleri. Aceasta trebuie să fie bine aerisită şi să fie uscată. Eu am echipat porumbarele cu instalaţii de aerisire largi, în aşa fel încât vântul să poată trece prin ele. Schimbarea constantă a aerului în aceste înstalaţii are mare importanţă.
     Eu personal sunt de părere că boxele de lansare să nu fie ţinute prea luminoase, căci, după cum am remarcat, lumina puternică provoacă năpârlirea. De altfel este valabil şi pentru iluminarea electrică interioară. Eu o ţin dinadins limitată ! În ultimii ani am putut remarca o asemenea atitudine, fără căderea unei pene înainte de concursurile de zbor de lungă zi.
     Însă acum la hrănirea actuală a Tipplerilor de zbor, fazele de antrenament de zbor rezultă unele din celelalte. Eu presupun că Dvs., dragi colegi, aţi învăţat bine Dropperii (porumbei albi) să se mişte în boxele de lansare. Eu încep să-i antrenez pe Tipplerii mai tineri, când aceştia şi-au părăsit cuiburile (la vârsta de 5 săptămâni) şi sunt hrăniţi de mine. Aşez grupul de Tippleri tineri într-un compartiment separat şi le ofer o dată pe zi mâncare amestecată, apoi primesc apă curată. De fiecare dată las înainte de mâncare să zboare un dropper, pentru ca ei să asocieze mâncarea cu apariţia acestui porumbel alb.
     Încetul cu încetul schimb compoziţia mâncării, dacă tinerii îşi încep zborul. Adică, eu măresc porţia de orz. Cu câteva zile înainte de prima lansare reduc porţia de mâncare, în aşa fel încât să le fie foame, ca să nu patruleze ore în şir începând de la primul zbor, ci să fie aproape, pe cât posibil de porumbarele lor şi astfel pot să cunoască împrejurimile.
     Eu îi las apoi în faţa porumbarului într-o ladă de sârmă, ca ei să poată vedea bine împrejurimile. Apoi îi las să zboare liberi câteva ture. Dar şi acum ei sunt înfometaţi. Dacă totul merge bine, ei pot să zboare acum ceva mai mult. Le dau seminţe de cânepă cu orz de 2 ori pe săptămână. Aceasta îi face să zboare cu multă poftă. Însă niciodată să nu le dăm prea multe semniţe de cânepă ; astfel asta va provoca năpârlirea, ceea ce vrem să evităm. Mai demult le-am dat porumbeilor mei tineri un amestec de orz, grâu şi ceva seminţe mărunte. Rezultatul a fost : timpul de zbor al tinerilor tippleri s-a prelungit în noapte, căci nu au fost antrenaţi deloc pentru zborul de noapte.
     La ora actuală procedez astfel : le dau numai orz curat. Aşa îi pot ţine pe tineri mai bine sub control.
     Pe acestă bază îi las pe tinerii Tippleri să se antreneze de 2 sau de 3 ori pe săptămână. Ei zboară 4-6 ore de fiecare dată, asta ajunge. Eu ştiu că unii colegi îi lasă liberi pe tinerii lor doar la două zile. Apoi cerinţele la orele de zbor scad : 4 ore sunt destule, eu cred. Alţii lansează porumbeii lor doar de 2 ori pe săptămână, se aşteaptă de la ei mai multă perseverenţă. Eu fac mai departe constant antrenamentele de zbor până în ziua când bate un vânt rece. Asta încurajează tipplerii tineri, eu cred, dar asta nu se reflectă în comportamentul lor de zbor. După un astfel de zbor trebuie să muncim mult : să punem totul din nou în forma iniţială.
     La hrănirea pentru un concurs de zbor eu încep pregătirile cu o săptămână înainte. Duminica le dau în apă sare Epson (ceva asemănător cu sarea Karlsbad) : o lingurinţă plină într-un Pint de apă. Asta ajunge. Marţi seara le ofer apă cu Tonic cu conţinut de fier, în acelaşi dozaj ca şi la sare. Miercuri, după antrenamentul de zbor, schimb mâncarea lor. Şi anume : 50% seminţe mici şi 50% mâncare ce au primit până atunci. Asta înseamnă că joi dimineaţa sunt încă destul de înfometaţi pentru o mâncare bună. Seminţele mărunte sunt cunoscute, la care eu mai adaug rapiţă şi cânepă. Miercuri le mai dau Tonic în apă. Înapoi la dimineaţa de joi : le dau 50% seminţe mici şi 50% mâncare amestecată bună. Se dă apă curată.
     Vineri dimineaţa le dau aceeaşi mâncare ca şi joi dimineaţa, apoi apă curată. Trebuie să mai menţionez că nu iau niciodată apa din faţa lor după procedura de alimentare, aşa cum propun unii.
     Sâmbată dimineaţa ei primesc doar seminţe mici, şi anume cât poftesc ei, apoi apă curată. Timpul pregătit face o impresie excelentă. Terminerea pregătirilor pentru concursul de zbor are loc cu aproximativ 2 ore înainte de pornire. Ei primesc ceva mâncare, constând în seminţe uleioase, rapiţă şi cânepă, apoi apă curată, şi eventual câteva seminţe de porumb (6-8 seminţe pe cap de animal ajunge). De regulă ciugulesc doar în mâncare. Dacă guşa lor este pe jumătate plină, este foarte bine. Eu îi hrănesc pe toţi porumbeii mei în boxa de odihnă (individuale), ca să fiu sigur, că fiecare dintre ei au mâncat în egală măsură. Asta este important. Dacă toţi porumbeii provin din unul şi acelaşi soi, uşurează treaba, asta este de înţeles.
     Permiteţi-mi să vă mai spun că nu toate alimentele prescrise fac dintr-un porumbel Tippler „campion“, dacă aceştia nu provin dintr-un porumbar bun cu arenă de zbor sau dacă ai nu au străbătut bine antrenamentul.

     Traducere în limba română( din limba germana)de Pavel Cadar

     Cu respect Pavel

124. imi pare rau ca ma bag ca musca in substante maro dar de ce nu participati cu pestritii la clasa deschisa din cadru roller club? de ce comparatia asta cnt si regulamentu ba ala ba ala? oamenii care sunt acum in cnt banuiesc ca toti sunt de acord cu regulamentul lor, zboara fericiti dupa el etc. acum dumneavoastra aveti ocazia sa rupeti gura targului cu niste rezultate de exceptie pe care le veti obtine la clasa deschisa, cei din cnt cand vor privi rezultatele isi vor da seama ca au gresit, isi vor vinde toti porumbeii, isi vor cumpara toti pana la ultimul pestriti. succes.

125. Pana nu uit mai sunt si tippleri de pakistan propun cateva clipuri:

     http://www.youtube.com/watch?v=-cHvBGeLMHw&feature=related

     http://video.google.com/videoplay?docid=-3916268649012338582#

     http://video.google.com/videoplay?docid=-3916268649012338582#

     http://www.youtube.com/watch?v=hdLCTEVpYVM&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=zdd2vu4-Fro&feature=related

     din cand in cand nu strica ceva noutati,

     Pavel

126. Dl. Eremia Daniel, gresiti privind lucrurile dintr-un singur unghi. Trebuie sa fim de acord ca fiecare are propria “zona de muschi” lucrata, punctul forte al fiecaruia. Incercati sa va adaptati si la mediul asta, al porumbarilor, unde nu are ce cauta atitudinea necesara luptelor sau atitudinea necesara ocuparii unei slujbe, in defavoarea tuturor celorlalti.

     Daca concurez cu dvs. pentru un post de bodyguard, in mod sigur castigati dvs. Daca concuram pentru un post de programator calculatoare sau electronica/automatizari, probabil ca o sa castig eu. In ambele cazuri, va pot trata cu respect.

     In rest, ma repet, interesanta varianta de tippleri. Voi astepta cu nerabdare pozele cu ei, in mod sigur vor placea la multi. De asemenea, e de folos tuturor daca ne impartasiti din experienta dvs. in ce priveste antrenamentul acestor tippleri. Multumesc!

     Vasi

127. Pentru cei interesati:

     Aceeasta metoda se poate aplica aproape la orce rasa, poate mai putin faza cu Dropperi.
     Apropo cuvantul TIPPLER se scrie cu doi de P, altfel daca cineva cauta ce pe net, v-a reusi sa intre doar pe legaturi de limba, sarba, macedoniana, turca.

     Acest articol a aparut in anul 2002, in revista Tipper Mania

     Tipuri de zbor – Metode de zbor la Tippler

     După experienţele lui John Lamb din Irlanda de Nord

     Cum pot să spun întotdeauna : la mărirea timpului de zbor este importantă hrănirea, ca să atingem rezultate şi succese la concursurile de zbor.
     Prima condiţie este să posedăm porumbelul potrivit, altfel totul este în zadar. Perechile crescute trebuie să provină, pe cât posibil, de la un crescător de porumbei, care aduce regulat şi pe o perioadă mai lungă timpuri de zbor, care se încadrează în limita de 10 ore. Să nu cumpăraţi niciodată un Tippler, numai pentru că provine dintr-un soi vechi, de la un crescător cunoscut, să spunem de acum 50 de ani. Noul crescător, care are acest soi, va aşeza perechile sale după alte criterii de alegere, ca şi crescătorul original. Astfel dealungul generaţiilor păsările vor deveni cu totul altceva. În al doilea rând trebuie avută mare atenţie, cu boxa de lansare în care DVS. îi adăpostiţi pe Tippleri. Aceasta trebuie să fie bine aerisită şi să fie uscată. Eu am echipat porumbarele cu instalaţii de aerisire largi, în aşa fel încât vântul să poată trece prin ele. Schimbarea constantă a aerului în aceste înstalaţii are mare importanţă.
     Eu personal sunt de părere că boxele de lansare să nu fie ţinute prea luminoase, căci, după cum am remarcat, lumina puternică provoacă năpârlirea. De altfel este valabil şi pentru iluminarea electrică interioară. Eu o ţin dinadins limitată ! În ultimii ani am putut remarca o asemenea atitudine, fără căderea unei pene înainte de concursurile de zbor de lungă zi.
     Însă acum la hrănirea actuală a Tipplerilor de zbor, fazele de antrenament de zbor rezultă unele din celelalte. Eu presupun că Dvs., dragi colegi, aţi învăţat bine Dropperii (porumbei albi) să se mişte în boxele de lansare. Eu încep să-i antrenez pe Tipplerii mai tineri, când aceştia şi-au părăsit cuiburile (la vârsta de 5 săptămâni) şi sunt hrăniţi de mine. Aşez grupul de Tippleri tineri într-un compartiment separat şi le ofer o dată pe zi mâncare amestecată, apoi primesc apă curată. De fiecare dată las înainte de mâncare să zboare un dropper, pentru ca ei să asocieze mâncarea cu apariţia acestui porumbel alb.
     Încetul cu încetul schimb compoziţia mâncării, dacă tinerii îşi încep zborul. Adică, eu măresc porţia de orz. Cu câteva zile înainte de prima lansare reduc porţia de mâncare, în aşa fel încât să le fie foame, ca să nu patruleze ore în şir începând de la primul zbor, ci să fie aproape, pe cât posibil de porumbarele lor şi astfel pot să cunoască împrejurimile.
     Eu îi las apoi în faţa porumbarului într-o ladă de sârmă, ca ei să poată vedea bine împrejurimile. Apoi îi las să zboare liberi câteva ture. Dar şi acum ei sunt înfometaţi. Dacă totul merge bine, ei pot să zboare acum ceva mai mult. Le dau seminţe de cânepă cu orz de 2 ori pe săptămână. Aceasta îi face să zboare cu multă poftă. Însă niciodată să nu le dăm prea multe semniţe de cânepă ; astfel asta va provoca năpârlirea, ceea ce vrem să evităm. Mai demult le-am dat porumbeilor mei tineri un amestec de orz, grâu şi ceva seminţe mărunte. Rezultatul a fost : timpul de zbor al tinerilor tippleri s-a prelungit în noapte, căci nu au fost antrenaţi deloc pentru zborul de noapte.
     La ora actuală procedez astfel : le dau numai orz curat. Aşa îi pot ţine pe tineri mai bine sub control.
     Pe acestă bază îi las pe tinerii Tippleri să se antreneze de 2 sau de 3 ori pe săptămână. Ei zboară 4-6 ore de fiecare dată, asta ajunge. Eu ştiu că unii colegi îi lasă liberi pe tinerii lor doar la două zile. Apoi cerinţele la orele de zbor scad : 4 ore sunt destule, eu cred. Alţii lansează porumbeii lor doar de 2 ori pe săptămână, se aşteaptă de la ei mai multă perseverenţă. Eu fac mai departe constant antrenamentele de zbor până în ziua când bate un vânt rece. Asta încurajează tipplerii tineri, eu cred, dar asta nu se reflectă în comportamentul lor de zbor. După un astfel de zbor trebuie să muncim mult : să punem totul din nou în forma iniţială.
     La hrănirea pentru un concurs de zbor eu încep pregătirile cu o săptămână înainte. Duminica le dau în apă sare Epson (ceva asemănător cu sarea Karlsbad) : o lingurinţă plină într-un Pint de apă. Asta ajunge. Marţi seara le ofer apă cu Tonic cu conţinut de fier, în acelaşi dozaj ca şi la sare. Miercuri, după antrenamentul de zbor, schimb mâncarea lor. Şi anume : 50% seminţe mici şi 50% mâncare ce au primit până atunci. Asta înseamnă că joi dimineaţa sunt încă destul de înfometaţi pentru o mâncare bună. Seminţele mărunte sunt cunoscute, la care eu mai adaug rapiţă şi cânepă. Miercuri le mai dau Tonic în apă. Înapoi la dimineaţa de joi : le dau 50% seminţe mici şi 50% mâncare amestecată bună. Se dă apă curată.
     Vineri dimineaţa le dau aceeaşi mâncare ca şi joi dimineaţa, apoi apă curată. Trebuie să mai menţionez că nu iau niciodată apa din faţa lor după procedura de alimentare, aşa cum propun unii.
     Sâmbată dimineaţa ei primesc doar seminţe mici, şi anume cât poftesc ei, apoi apă curată. Timpul pregătit face o impresie excelentă. Terminerea pregătirilor pentru concursul de zbor are loc cu aproximativ 2 ore înainte de pornire. Ei primesc ceva mâncare, constând în seminţe uleioase, rapiţă şi cânepă, apoi apă curată, şi eventual câteva seminţe de porumb (6-8 seminţe pe cap de animal ajunge). De regulă ciugulesc doar în mâncare. Dacă guşa lor este pe jumătate plină, este foarte bine. Eu îi hrănesc pe toţi porumbeii mei în boxa de odihnă (individuale), ca să fiu sigur, că fiecare dintre ei au mâncat în egală măsură. Asta este important. Dacă toţi porumbeii provin din unul şi acelaşi soi, uşurează treaba, asta este de înţeles.
     Permiteţi-mi să vă mai spun că nu toate alimentele prescrise fac dintr-un porumbel Tippler „campion“, dacă aceştia nu provin dintr-un porumbar bun cu arenă de zbor sau dacă ai nu au străbătut bine antrenamentul.
     Traducere în limba română de Pavel Cadar

128. D-le Eremia,ca sa incercam a lamuri lucrurile si pentru a nu transforma niste rivalitati personale intr-un subiect pe care noi la RCR nu-l acceptam vreau sa fac cateva precizari.Am inteles ca fiind vorba de varietati diferite de tippleri nu va puteti zbura porumbeii in concurenta cu cei de la CNT noi putandu-va oferi posibilitatea de a concura in mod organizat in cadrul RCR dupa regulamentul pentru zburatori clasa deschisa care e potrivit si pentru varietatea de tippleri pe care-i cresteti.A nu se intelege insa ca in felul asta va oferim un camp de batalie pentru a va razboi cu cei de la CNT,pentru ca noi va putem accepta in cadrul RCR fara insa sa avem si vreo obligatie s-o facem cu atat mai mult cu cat nu incercati sa va conformati regulilor si principiilor dupa care noi am constituit acest club.Eu va sugerez sa cititi cu atentie atat statutul asociatiei cat si “motto”-ul sub care am pornit la drum cu acest proiect.Daca va puteti conforma conditiilor noastre sunteti binevenit,daca nu,nu.

129. Pt. Vlad:
     Zburatorii astia de Orlik seamana dubios de mult cu viorii nostri, cum originea vioriilor nu este cunoscuta o fi posibil ca ei sa fie niste orlik selectionati dupa gustul crescatorilor locali?
     Uitati aici un articol foarte interesant legat de originile, amestecul si calitatile de zbor ale unor rase plecand de la orlik, sunt mentionate si rase romanesti http://www.feathersite.com/Poultry/Pigeons/Orlik/BRKOrlik.html

130. http://www.feathersite.com/Poultry/Pigeons/Orlik/BRKOrlik.html
     Un articol care incurca putin originea unor rase romanesti dar pune problema corect privind aprecierea porumbeilor de agrement.

131. Pentru cei interesati:

     Articolul aparut in 2003, Tippler Mania.

     Porumbeii de zbor ai unui columbofil din Polonia

     În acest număr al revistei noastre aş vrea să vă prezint porumbeii de zbor care sunt ţinuţi în Polonia. Aceste păsări provin din Lituania şi Rusia de nord, din împrejurimile Munţilor Urali. Colegul nostru Jagiello Stanislaw este iubitor de porumbei de la vîrsta de 5 ani. Strămoşii lui provin din Lituania şi Ucraina. Având 42 de ani, a reuşit prin multă muncă şi perseverenţă să obţină prin selecţie porumbei foarte frumoşi şi inteligenţi.
     Prima rasă ţinută de el au fost porumbeii Permski cu coadă albă şi aripile albe. Aceşti porumbei, dacă sunt bine antrenaţi zboară în stoluri de 15 – 20 de bucăţi, ajungând la o durată de 10 – 15 ore. Dacă am înţeles bine din spusele colegului, aceşti porumbei sunt ţinuţi şi în Finlanda şi Estonia. Când am văzut pentru prima dată pozele acestor păsări, mi-am închipuit şi i-am asemănat cu Tipplerii englezi care sunt ţinuţi aici în Satu Mare.
     A doua rasă este o rasă asemănătoare şi se numeşte Karski. Aceşti porumbei sunt puţin mai lungi şi sfârcolaţi. Culoarea preferată este de negru şi galben. Interesant la aceşti porumbei este faptul că pe cap trebuie să aibă o pată albă. Când îi vezi în zbor, puţin seamănă cu Ciungii ţinuţi în România. Zboară foarte uşor în stoluri de 25 – 30 de bucăţi, ajungând la o durată de 7 – 8 ore.
     Colegul nostru Stanislaw a reuşit în decurs de aproape 10 ani să facă din aceşti porumbei pe care i-a adus din Rusia şi care erau ţinuţi numai pentru ornament, porumbei perseverenţi cu o foarte mare inteligenţă şi ambiţie. Colegii lui de club consideră că în Polonia el este tatăl acestei rase. În crescătoria lui se găsesc şi porumbei Urijupinski. Această rasă este cunoscută la noi şi sunt descrise în cartea Dr. Péterffy Ştefan, putând fi văzute şi poze. Sunt porumbei jucători. Culoarea lor este albastră, sunt foarte asemănători cu jucătorii orientali. Deocamdată în crescătoria domnului Stanislaw, sunt ţinuţi numai pentru ornament. Cei mai muţli porumbei care zboară deasupra casei şi sunt foarte apreciaţi de crescătorul amintit, sunt porumbei care poartă numele de Şoimii Polonezi, ( ORLIK). Ei au fost selectaţi şi ţinuţi pe teritoriul Ucrainei de astăzi. Nu voi descrie acestă rasă, deoarece atât în România cât şi în Ungaria putem să-i găsim la expoziţiile internaţionale. Pentru curiozitate vreau să mai adaug, că acestă rasă a fost omologată, dacă ţin bine minte, în anul 1968. Ultima rasă pe care vreau să o prezint, este rasa Nikolajevski. Tot aşa cunoscută şi apreciată de crescătorii din Romănia şi Ungaria, aceşti porumbei provin din Ucraina din oraşul port Odesse. Colegul nostru Stanislaw a reuşit după o selecţie să obţină porumbei din această rasă: coloraţi, pătaţi cu negru şi bronzaţi. Rasa veche a fost cunoscută şi selectată numai din porumbei cu capace pe roşu, galben şi negru. Aceşti porumbei, din păcate, nu au arătat perseverenţă şi de aceea au fost amestecaţi prin consangvinizare.
     În prezent în asociaţia în care domnul Stanislaw este membru, a fost ales ca şi arbitru. La expoziţii şi la zboruri el este acela, care apreciază trăsăturile de rasă ale acestor porumbei, care au fost prezentaţi în acest articol. La ora actuală domnul Stanislaw este interesat de porumbeii ţinuţi aici la noi în România, şi dacă pot spune aşa ceva, a pus ochii pe porumbeii Orbeţean din Craiova, porumbeii cu gâtul golaş şi jucătorii de Bucureşti cu coadă albă. El este foarte deschis şi mi-a promis că în curând va face o vizită în România, şi dacă este posibil, ar vrea să se întălnescă cu crescătorii de Tippleri pentru un schimb de experienţă.
     Îi urăm domnului Stanislaw să aibă cât mai multă satisfacţie în creşterea acestor păsări, pe care le iubeşte din toată inima.

     de Pavel Cadar

132. Daca domnul Stanislaw a pus ochii pe porumbeii din Bucuresti si Craiova si mai ales pe cei care apar in expozitii poate sa ii bage foarte bine in cotetul gainilor, se vor simti in largul lor acolo si nici nu e nevoie sa ii inchida, oricum nu pleaca nicaieri daca gardul are mai mult de 1,5m inaltime.
     In orice caz sper sa ii putem furniza dupa acest sezon si rezultate oficiale la zboruri asa incat sa isi poata face o idee despre potentialul raselor romanesti.

133. http://golebiezamojskie23.flog.pl/wpis/844350/
     http://zibi1313.flog.pl/wpis/836082

134. Rasele romanesti au fost mereu privite ca si o anexa a raselor rusesti sau o ciudatenie daca vine vb de golasi. Scopul nostru este sa le facem remarcate pentru calitatile lor excelente de zbor si joc nu ca pe niste raritati de undeva din estul europei.

135. Ca o precizare, articolul fiind din 2003, sper ca domnul Stanislaw, daca a ajuns la noi intre timp, nu a dus in Polonia porumbei neverificati la zbor. Si daca totusi a facut acest lucru am incredere in talentul lui de a reda zborul porumbeilor, lucru probat cu rasele rusesti.
     Legat de alimentatie, pentru ca si eu am porumbei cu personalitate (puturosi), este verificata de cineva alimentatia fara porumb propusa de Spurling?

136. Perceptia asta dupa care rasele noastre sunt descendente din rase rusesti ori turcesti nu e neaparat una rauvoitoare.Rational punand problema si mai putin “patriotic’ nu putem sa nu recunoastem ca mare parte din rasele noastre sunt descendente din rase mai vechi turcesti ori rusesti si nu invers.Spre deosebire de noi care n-avem mare lucru dovedit cu documente bazandu-ne mai mult pe supozitii atunci cand vorbim despre originea raselor noastre,atat rusii cat si turcii stau din punct de vedere documentar mult mai bine,avand la anumite rase standarde care bat inspre 150 de ani in urma.In asa conditii noi n-ar trebui sa ne asumam decat meritul de a fi reusit crearea plecand de la aceste rase mai vechi aduse indeosebi pe teritoriul Munteniei si-al Moldovei,a unor alte rase cu calitati asemanatoare celor de origine.
     Ciungul romanesc,in toate formele sale,este ‘temelia’ multor zburatori formati pe teritoriul romanesc,dar nu se poate spune c-ar fi si la originea zburatorului Orlik.Mai mult decat atat,exista afirmatii dupa care initial ciungii ar fi fost incaltati,asa cum incaltati au fost initial si orbetenii ori visinii.N-ar fi firesc sa ne intrebam noi azi pe unde mai gasim rase de buni zburatori care sa prezinte si incaltatura ca sa ne limpezim un pic confuziile?
     Am sa vin cu un exemplu concret despre cum e cu originea unora din rasele romanesti.In speta e vorba despre baltatii romanesti despre care se afirma,si in mare parte cu indreptatire,c-ar fi descendenti din turmanii rusesti baltati,rasa veche,standardizata pe la vreo 1884,daca nu ma inseala memoria.Initial,vorbind despre rasa romaneasca,erau numai in varianta neincaltata si li s-a spus ca fiind “de Ploiesti”,fiind recunoscuti atat in variante cu chenare pe coada,in cazul celor rosii si galbeni,precum sunt si cei rusesti.Astazi nu mai gasim astfel de exemplare,desi mai sunt rosii si galbeni la care se mai observa niste vagi urme de chenare pe partea posterioara a cozii.Ulterior,a aparut si varietatea incaltata,zisa ” de Bucuresti”,dar ea cu siguranta n-a aparut selectand ceva mutatii la aia neincaltati ci pur si simplu cineva a adus din zona ruseasca porumbei baltati cu incaltatura,fiindca acolo sunt numeroase astfel de rase.In ceea ce avem noi documentat despre originea baltatilor nostrii nu se face decat referire la baltatii rusesti ca sursa a originii lor.Numai ca cine nu i-a crescut poate fi multumit cu asa explicatii,fiindca cine s-a ocupat de cresterea lor si-a dat seama ca explicatia cu originea exclusiv ruseasca nu sta in picioare.Exista baltati care seamana izbitor la conformatie cu o alta rasa tot cu desen similar,care se mai intalneste azi doar in Bulgaria,dar care e o veche rasa turceasca,este vorba de rasa “Akmani” si care in mod evident c-a stat si ea la baza a ceea ce este azi baltatul romanesc.Legat de “Akmani” este interesat de spus ca desi in Bulgaria se incearca asimilarea lor mai larga in ceea ce se intalneste la ei sub titulatura de rolleri de Plovdiv,in mare masa a crescatorilor ei sunt recunoscuti tot sub denumirea veche turceasca.Pe scurt,cam asta e povestea originii unei rase romanesti despre care,din pacate,literatura noastra de specialitate,spune numai jumatati de adevaruri.Si nu e asta un caz singular.Probabil ca acum vreo 40 de ani era “trendy” sa fie pomenite numai rasele rusesti care aveau vreo legatura cu ale noastre.De vreo 20 de ani,probabil tot din ratiuni la moda,altii au incercat sa nege amestecul raselor rusesti in originea porumbeilor nostrii incercand sa le dovedeasca originea numai in zona oriental-turceasca,ceea ce iarasi e doar o parte de adevar.
     Din astfel de motive noi ar trebui sa fim atenti si la concluziile sau macar la supozitiile pe care diversi autori straini le fac legat de rasele noastre,fiindca e posibil sa fie uneori mai obiectivi in aprecieri decat au fost autorii romani care s-au pronuntat in legatura cu asta.

137. Pt. domnul Adrian Nistor :
     Sunt sotia lui Daniel Eremia . I-am citit prin telefon comentariile din ziua de 29.01.2010 si m-a rugat sa va asigur ca singura sa dorinta este sa devina membru la RCR , fiind singurul club din tara care ii ofera posibilitatea sa – si zboare porumbeii sai intr-un cadru organizat. Va asigura ca se va conforma si va respecta statutul RCR. In plus , sfatuit de familie si de cativa prieteni va promite ca nu va mai intra pe site la comentarii , pentru a fi gasit el tap ispasitor . Ma roaga sa scriu ca i-a uitat deja pe cei de la CNT, nu au nimic in comun si cat va fi membru la clubul dumneavoastra , nu le va mai aminti numele.
     Imi cer si eu scuze in numele sotului meu daca chiar a gresit cu ceva si va asigur ca este un sot bun si un tata iubitor.

138. Pentru Domnul Valentin,

     Stimate domnule Valentin, sa fiu sincer nu am prea inteles dece va-ti ridicat putin tonul. Eu din ani 1996 pana 2004 am studiat in Polonia, deci am avut ocazia sa trec pe la mai multi crescatori, si am procedat la fel ca si Domnul eremia. Cautam unde am sa zaresc un stol, o voliera. Am vut ocazia sa di duc, dar sa si aduc rase noi pe care nici acolo si nici la noi in tara nu s-au vazut. hai sa fimi sinceri chiar daca avem ceva bun si o rasa aparte care ne sta aproape de inima, fiind oameni (vrem sa otinem cele mai bune rezultate, cele mai inalt punctaj la expozitii, si sa avem ceva nou, pe care colegul, sau vecinul nu il detine). Este si firesc sa fie asa, dar daca tot se duce si aduce trebuie cautat sa nu ne facem de rusine, si cum i-mi spunea un vechi profesor, nu ne facem tara de rusine. Deci pe vremea cand inca nu eram in EU, si trebuia sa treci granitele si controalele, era mai vrea de dus si adus. Acuma frumos cu mainile in buzunar, cu piciorul pe pedala, dai sa mearga, ba la expo in Nitra, ba la Number, si duminica urmatoare la piaca din Subotica. Trebuie totusi precizat, pasare bune se primeste sau se cumpara de acasa de la crescator. Contactul interpersonal, cel omenesc, dupa care sti ca mai vrei si poti sa te intalnesti cu acea persoana. Domnul Stanislaw are pasari de la mine, nu a facut inca vizita la noi in tara, din motive de sanatate, dar eu l-am cautat de doua ori si este multumit cu pasarile de la mine. Chiar am constatat un lucru, ORLIKUL zboara cu ROSU DE TARGOVISTE si cu CIUNGUL PRIAN PE ROSU, fiindca au aeeas origine la baza. In anul 2007 in orasul arad din 34 de ciungi, eu am expus 8 bucati am iesit campion cu un mascul negru, zburat in Arad de Domnul Nadaban Costel, daca bine retin el este menbru in clubul de Targoviste, si tot campion am fost cu un mascul rosu prian zburat cu un am la Domnul lae Takacs. Masculul negru cu porumbita cu tot si cu alti impreuna au ajuns in Carei la domnul sorin care a cerut pasari zburate si nu de COTET cu a mai spus cineva mai sus. Chiar si in Veliko Gradiste la Domnul Tisanovic Dragan au ajuns pasari ciungi, el fiifnd presedintele clubului tippler, YUTS. ma gandesc c si din aceeasta cauza ca nu i-am pacalit pe colegii, sau mai bine zis prieteni mei am ajuns sa fiu membru de onoare lsi la aceste doua cluburi.

     Rasele romanesti sunt crescute si chiar zburate in toata tara, asa cum tipplerul maraton a ajuns si in Bacau, Suceava, chiar si intru sat apropiat de Satu-Mare, lazuri sunt codalbi frumosi si zburatori. Doar de noi depinde, daca tinem pasari de zbor, sau pasari de cotiet, sau pasari in congelat, pentru zeama de duminica la pranz. EU SUNT DE PARERE, CA PASARILE MA REFER LA CELE ZBURATOARE TREBUIESC TINUTE PENTRU ZBOR, IN ARE.

     Inchei aici, fiindca nu vrea sa supar pe cineva, si poate v-a avea dreptate Domnul eremia, ca in lipsa dansului topicul ajunge la nr. 200.

     Propun ca sa ne scriem cu cei interesati in cauza, oe adresele propri de mail.

     al meu este fra.francesco@gmail.com

     Cu respect Pavel

139. ceva interesant, in forum din Polonia, puteti gasi foarte multe informaci:
     http://pigeons.phorum.pl/viewforum.php?f=1&sid=57b43e0c0dd3133ebf0389a63c13a6f3

     in continuare:

     http://images.google.hu/imgres?imgurl=http://www.pertlov.com/PictureGOLUBOVI%2520061.jpg&imgrefurl=http://www.pertlov.com/myfrendspigeon.htm&usg=__hiILynOCCknDZstjUatvgH20iac=&h=600&w=800&sz=219&hl=hu&start=20&um=1&tbnid=afJ1PvefyYAj0M:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dgolubovi%26ndsp%3D18%26hl%3Dhu%26client%3Dfirefox-a%26channel%3Ds%26rls%3Dorg.mozilla:hu:official%26sa%3DN%26start%3D18%26um%3D1

140. cateva situri utile.

     http://www.balandininkas.lt/

     http://nikolajewskipasja.pl.tl/

     http://images.google.hu/imgres?imgurl=http://www.pertlov.com/PictureGOLUBOVI%2520061.jpg&imgrefurl=http://www.pertlov.com/myfrendspigeon.htm&usg=__hiILynOCCknDZstjUatvgH20iac=&h=600&w=800&sz=219&hl=hu&start=20&um=1&tbnid=afJ1PvefyYAj0M:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dgolubovi%26ndsp%3D18%26hl%3Dhu%26client%3Dfirefox-a%26channel%3Ds%26rls%3Dorg.mozilla:hu:official%26sa%3DN%26start%3D18%26um%3D1

     http://pigeons.phorum.pl/viewtopic.php?t=36

     va doresc distractie plácuta.

     Pavel

141. Buna

     Domnilor se pare ca sa ajuns ca de obicei la acelas ton si aceleas discuti indiferent de titlul subiectului disputa se poart pa acelas subiecte.

     Ce observ e faptul ca in rominia nu avem rase nationale pt ca daca civilizatia vine din Asia mica si nordul Africi si in fuctie de tipirea getarilor sa extins si locuitori in spre polu nord asa ca trebuie sa admitem ca toate drumurile spre plaiurile rominesti au trecut obligatoriu prin turcia.

     Deci trebuie sa admitem ca noi nu avem nimic bastinas pt ca daca am avea curajul sa sustinem denenim Nationalisti

     Dar folosindune de aceias criteri de raspindire glbala sa cuveni ca in tarile din nordul europei sa avem si noi domini ceva gene pe la rasele lor

     Dar nu ca daca e sa vorbim deasemanarea rase rusesti sau poloneze cu ale noastre nu mai e valabile prima varianta si se schimba regula ca in acest caz curenti vin de la polul nord spre Turcia si in trenzit prin Rominia au influientat si aceste rasele rominesti.

     Trebuie ca am avut ghinionul sa ne nastem in o tara blestemate care a fost sute de ani cotropita de popoare diferite jefuindo de toate valorile materiale pina la copi si de scapam de uli ne jefuia ceilelti si carau pe rupte tot ce se putea cara ca doar de aia ne cotropeau sau neau cotropit pt ca sa aiba unde cara avutile din tarile lor de origine si am lipsit eu de la lectile de istorie une se prezinta acest fenomen.

     Pt ca ciudatenie mare in ce priveste regule folosita la porumbei se pare ca doar aceasta teorie e valabile si acceptata ca toti neu carat rase de porumbei pt a ne imbogati in nr lor

     Personal mie imi pare destul de caraghios ca popoare ce au carat pe rupte din rominia de azi in ce priveste porumbei sa ii schimbe caracterul cu 180 de grade fachind pe samariteni cu parere de rau dar eu nu cred aceste explicati chiar daca ei detin notite mai vechi dechit noi care nu am putut pt ca neo luat notitele cu porumbei cu tot.

     Cu stima si respect Alex Bude

142. salut.pt TANASE VALENTIN,uite aici http://www.eluert.webs.com un site cu o rasa din ALBANIA a unui prieten de-al meu,ale caror performanze ajung pana la 20 de ore.

143. Erata la postul 136: Am scapat din vedere ca noi romanii am fost dintotdeauna cei mai breji de pe tot mapamondul.Sa le fie rusine tuturor alora care si-au insusit toate rasele de porumbei care de fapt au fost create aci la poalele Carpatilor din preaplinul geniului romanesc ala creativ.Cu siguranta toate rasele create de la Basarab I si pana la Cuza ni le-au furat turcii si alti nemernici,noroc ca l-am avut apoi pe Carol I altfel cine stie cat mai dura hotia.

144. Buna!
     pt. Valentin: articolul despre porumbeii Orlik, de K.D.Spurling, l-am tradus in anul 2008, ianuarie si il gasesti la adresa http://jucatoridegalati.webs.com/articole.htm Stilul de zbor al porumbeilor Orlik este unul propriu rasei

     pt. dl Cadar: va admir pt. pasiunea dv. aratata porumbeilor de zbor, adresa mea de mail este vladhadarau@yahoo.com

     pt. D-na Giovana Eremia, sunteti o sotie care intelege pasiunea sotului, ba mai mult se pare ca il si tineti la curent cu noutatile de aici, FELICITARI

     PT. DL. Bude: nu mai fiti suparat , nimeni nu a spus ca Romania nu a avut rase locale de porumbei, dar lipsa dovezilor concrete nu este greseala noastra, a celor care incercam sa ne spunem parerea referitor la originea lor. Faptul ca alte tari au dovezi scrise incontestabile, referitoe la rasele lor,tinand cont si de istorie tragem niste concluzii, unii mai corecte, altii mai putin corecte, fiecare dupa modul sau de gandire.
     Referitor la originea raselor Romanesti, este un subiect atat de amplu, incat nu cred ca poate fi discutat si sa mai si ajungem la o concluzie unitara, fara sa studiem cu atentie istoria. as da un singur exemplu: Negrul trenat de Bucuresti, unii spun ca este descendent din Jucatorii Orlov Rusesti. Pai sa privim putin istoria: sunt mentionati ca fiind numiti “negri-turci”-oare de ce? pentru ca ei se gaseau pe meleagurile noastre inainte de venirea rusilor si erau inaltati in stoluri atunci cand turcii treceau Dunarea pt a jefui locuintele romanesti. Sa facem un exercitiu de imaginatie: vin rusii la razboi cu porumbeii in rucsac? categoric nu, insa cand pleaca, nu pleaca cu mana goala…si apoi oare este doar o coincidenta de nume intre juc Orlov si contele Orlov? pentru cine are interes poate citi putina istorie, aici http://ebooks.unibuc.ro/istorie/Anton_Caragea/2.pdf
     Numai Bine!

145. Buna

     Da ese pare ca raminem la aceias situatie ori e pe o extrema si toate provin de la turci si rusi sau satim la extrema celalta si sugeram ca toate rasele ar fi fost creiate la poalele Carpatilor.

     Dei ori o exagerare cu geeneralizare ori alra extrema cu generalizare si eventual la fel de gresit ambele.

     Doar o cale de mijloc nu putem noi romini sa aceptam cum ca noi am folosit meteriale genetice de la alti in aceias masuta in care si alti la rindul lor seu folosit de materiale genetice bastinase de la noi.

     Procces ce se petrece azi si pe care cu putina bunavointa e usor de constatat si care a avut aceles demers de influenta reciproca si dea luncul istoriei.

     Dar din fericire traim in o lume libera si fiecare poate sai expuna parera si sa sio sustina iar eu nu cred ca unele Rasela Rominesti au fost influentate de cele din tarile invecinate mai mult dechit altele de a vecinilor au fost influentate de cele din rominia.

     Chiar daca sint constient ca acest proses este inevitabil dar nu cred ca a avut loc doar in o singura directie.

     Sa ma iertati dar nu pt sa concep ca romini ar fi ” ca noi romanii am fost dintotdeauna cei mai breji de pe tot mapamondul ” precum nu pot sa cred nici ca noi romini am fi cei mai blegi dep pamint si alti neau dat totul mura in gura.

     Cu stima si respect Alex Bude

146. Buna

     D-le Vlad la caderea vechiului regim rasele rominesti erau cunoscute si acceptate in vestul european.

     Iar la infinrare Federatiei Europene (EE) toate terile prin federatia nationala sau prezentat doar cu lista raselor pt a autentifica ceia ce majoritatea deja stiau pt a le sustine ca un drept national.

     La noi ca la nimeni alti a durat chitiva ani sa ne revenim pt a constientiza ca e nevoie sa fim reprezentati in europa pe urma chind nem hotari nem certat chitiva ani cine are autoritate sa o faca.

     Iar dupa circa 18 ani sau hotarit uni ca chiar si fara un acept si recunoastere trebie sai asume respundera pt a inscrie rasele nationale.

     Dar sa veizi ca la inceput se facea acceptare listei iar noi Romini am ajuns sa ne zbate pt a fi recunoscuta fiecare in parte ispina la urma daca o sa reusim sa le omologam jumate o sa fim fericiti pt ca la majoritate au fost indegistrate rase cu aceleas caracteristici sau asemanatoare alte tari.

     Oare pr asta sint strainei responsabili sau dupa o astfel de gogoase petrecuta in in timpul real de catre generatia din care facem si noi parte cu toti.

     Ma tot intreb daca noi sintem indreptatiti sai judecam pe stamosi nostri pt ca dupa ce au creiar o rasa nu au luat si notite si daca chiar leau luat nu leau inregistrat la vreun istoric.

     Sau o fi porumbei de vine pt ca noi sintem maiestri pe polemici si certuri de partide si stam catastrofal la capitolul organizare lucru strict necesar pt a obtine benefici generale si pt porumbei chit si pt noi la modul general iar aceasta discordie intre noi Romini exista in prezent si istoria ne da multe argumente in aceasta directie iar dealungul istoriei toti vecini au stiut sa o foloseasca pt asi atinge obiectivelelor fiecare pe rind.

     Cu stima si respect Alex Bude

147. Domnilor, istoria a trecut vrand, nevrand trubuie sa mergem inainte, si putem sa ne mandrim ca Domnul Peterfi si Domnul Feliciu Bonatiu, totusi au lasat in urma dansilor o carte in care sunt prezentate rasele romanesti, chiar cartea Domnului Peterfi a fost tradusa in Bucuresti, in mai multe limbi, ce am precizat in articolul meu.

     Pavel

148. IN MEMORIAM

     Arh. Feliciu Bonaţiu
     1922 – 2001

     A trăit aproape 80 de ani. Din aceştia 62 de ani cuprind activitatea columbofilă neîntreruptă cu visele, încercările, realizările, eşecurile şi succesele aceluiaşi om şi anume : arh. Feliciu Bonaţiu.
     Am simţit o datorie morală, întrucât am fost un colaborator apropiat, la un an de la trecerea în nefiinţă să aştern pe hârtie câteva gânduri despre acticitatea sa şi sprijinul său acordat pentru ca visul meu de a demara un campionat cu porumbei de zbor în România să devină realitate.
     Arh.Feliciu Bonaţiu :
     – în 1938 a devenit membru al Asociaţiei “Fauna Banatului” Timişoara;
     – în 1975 a fost ales în Comitetul Sectiei Agrement a Uniunii Columbofile;
     – a devenit arbitru internaţional pentru porumbei de agrement ;
     – în 1977 a devenit preşedintele Filialei Columbofile Judeţele Timiş;
     – în 1978 a devenit vicepreşedintele al Uniunii Columbofile şi preşedintele al Secţiei de Agrement al Uniunii Columbofile;
     – a reprezentat România cu cinste la nenumărate expoziţii internaţionale, congrese şi consfătuiri columbofile;
     – a iniţiat şi realizat cu consecvenţă numeroase relaţii de colaborare cu organizaţii columbofile similare atât din est, cât şi din vest;
     – a făcut o bună propagandă raselor de porumbei;
     – în tot ce a făcut sau scris era deosebit de conştiincios, meticulos şi pedant;
     – a petrecut mii de ore, în biroul său, cu studiul columbofiliei şi scrierilor columbofile;
     – a contribuit la îmbogăţirea literaturii noastre româneşti columbofile cu o serie de lucrări, scriind sute de articole, în reviste din ţară şi străinătate;
     – a dăruit columbofiliei româneşti 4 cărţi columbofile de o certă valoare;
     – datorită culturii sale columbofile deosebit de bogate era o enciclopedie vie pentru colegii columbofili;
     – reuşea să aplaneze conflictele prin tact şi diplomaţie;
     – însă, ca orice om, a avut prieteni, dar şi adversari;
     – şi-a iubit porumbeii precum familia;
     – a crescut în voliera sa: Jucători pestriţi timişoreni, Castanii de Craiova, Jucători de Galaţi, Pescărusi chinezi şi Zburător gât-golaş. A reuşit, după mulţi ani de muncă, prin selecţie şi ameliorare, formarea varietăţii de Gât-golaş pe galben.

     Era în anul 1980, când după căutări personale îndelungate fără rezultat, privind oficializarea sportului cu porumbei de zbor, am hotărât să merg la Expo-Naţională-80 Timişoara pentru al întâlni personal, ai spune of-urile, dorinţele şi despre concursurile organizate la Satu Mare.
     După o colaborare foarte bună de 2 ani, prin ajutorul său nemijlocit, ca vicepreşedinte al Uniunii Columbofile Române, în 1982 am fost investit printr-o adresă, cu decizia să coordonez demararea primului campionat cu porumbei de zbor din România. Acesta a fost momentul când visul meu, de a demara un campionat naţional cu porumbei de zbor, a primit undă verde. Iată ce scria d-l Bonaţiu în prefaţa lucrării “Instrucţiuni şi regulamente de zbor”: “Consider absolut necesar să subliniez faptul că organizarea concursurilor oficiale la nivel local şi naţionala a putut fi generalizată abia ca urmare a strădaniilor, consecvenţei şi pasiunii neasemuite ale columbofilului Ioan Sasu din Satu Mare. Cu pasiune şi sensibilitate, dar şi cu pricepere, calm şi tenacitate Ioan Sasu a reuşit să strângă în jurul său un inimos nucleu de columbofili, unindu-i într-un club cu nume simbolic “COSMOS”. Cunoscându-l mai bine pe Ioan Sasu m-am convins de capacitatea sa de a duce acest sport pe făgaşul dorit “… . Deşi anii au trecut şi îmi povestea că uneori sănătatea îi joacă feste, pasiunea şi perseverenţa sa n-au slăbit.
     După Revoluţie, columbofilii din Ardeal ne-am adunat la Timişoara, am constituit “Federaţia columbofilă de sport şi agrement” al cărei preşedinte a devenit. După împlinirea vârstei de 75 de ani s-a retras din funcţie, devenind preşedinte de onoare.
     Iată ce mi-a scris în ultima scrisoare din 21 ianuarie 2001: “Aflu cu mîhnire şi surprindere că te-ai retras, că nu ai timp de porumbei. Nu-mi vine să cred! Gioni fără porumbei? Şi că te-ai lăsat de scris! Sper că supărările prin care ai trecut aparţin trecutului. Se impune să fim optimişti. Îţi voi da un exemplu : înainte de Crăciun, mai precis în 20 decembrie 2000 am împlinit 78 de ani. Deci la anul –dacă voi mai apuca- voi împlini 80. Am numai o rasă de zbor şi una de joc: Gât golaş şi Jucători Pestriţi Timişoreni. În total 96 de bucăţi. În ce mă priveşte, după publicarea celor 4 cărţi ale mele (3 înainte de Revoluţie) în prezent lucrez la a 5-a şi ultima mea carte. Lucrarea va fi bună curând de tipar. Când o voi termina o voi pune pe etajeră. De unde bani pentru editare? O voi privi de sus din ceruri.
     Dragă Gioni cam astea sunt preocupările mele. Dar am scris destule, să ştii că mă gândesc deseori la tine …“
     Am reprodus câteva pasaje integrale pentru că mi se par foarte sugestive, semnificative şi spun totul despre modul cum gândea şi ce preocupări avea. Parcă stau şi acum de vorbă cu dânsul. S-a preocupat mereu cu ardoare de bunul mers al columbofiliei, era afectat când ceva nu-i reuşea, dar niciodată nu a ridicat tonul, prin răbdare trecea peste greutate, mă îmbărbăta mereu când eram în impas, a fost mereu gata să mă sprijine şi să-mi insufle încredere.
     Columbofilii sătmăreni îşi aduc aminte, cu ocazia Expoziţiei Naţionale de la Sibiu, când în camera de hotel ne-am adunat cu toţii, împreună cu regretatul Bonaţiu şi am avut o discuţie prelungită despre problemele sportului columbofil românesc.
     Deci, pentru mine personal şi doresc să cred că pentru columbofilii amatori ai concursurilor cu porumbei de zbor, aceste rânduri reprezintă un moment de aducere aminte, iar pentru cei mai tineri o informare utilă, în memoria acestui erudit columbofil plecat dintre noi.
     Sufletul său generos, chipul blând şi mereu zâmbitor sălăşluieşte acum acolo sus, în albastru infinit, unde porumbeii noştrii zboară cu plăcere.

     Sasu Ioan

149. Caut de multa vreme referinte despre Rollerii Persani (Persian Roller). Am incercat la turci, irakieni, iran (situri web). In Iran am gasit aceasta varietate de tumbler care seamana mult cu Rollerul Persan. Sa fie acesta pasarea de baza, sau un descendent?

     Altceva nu am gasit inca.

     http://pigeons-ro.blogspot.com/2010/01/porumbeii-iranului-part2.html

150. Buna!
     Aveti dreptate d-le Bude, daca generatia dv. facea ce au facut vecinii nostrii si duceau lista cu rase romanesti la EE, acum aveam omologate 53 de rase. mai mult nu mai zic la subiectul omologari pentru ca este un proces de care discuti cand sti cum se face, nu din auzite.
     Numai bine!

151. Noutati.

     Ameliorarea genetică a raselor de zbor

     Mulţi crescători nu cred în ameliorarea raselor de zbor autohtone, ei sunt de părere că nu vor zbura niciodată. Eu sunt convins că se poate face mai mult pentru îmbunătăţirea lor ca până acum. Ar trebui lucrat mai bine şi mai mult. Sună uşor, dar în continuare, după apeluri şi dorinţe ar urma să ne scriem mai detailat cum am putea face acest lucru mai bine.
     Genetica animală este ramura geneticii care studiază fenomenele eredităţii animale. Cele mai importante rezultate au fost obţinute în momentul în care a fost înlocuită selecţia fenotipică cu selecţia genotipică. La baza geneticii animale moderne stă idea că animalele valoroase sunt cele care produc descendenţi valoroşi. S-au folosit fie încrucişările între animale înrudite – deşi aceste încrucişări duc frecvent, prin creşterea homozigoţiei, la degenerarea populaţiei – fie încrucişarea între animale din linii diferite – creşterea heterozigoţiei, care stă la baza fenomenului de heterozis. Heterozigoţii au un avantaj selectiv, trăiesc mai mult şi au mai mulţi descendenţi decât homozigoţii normali. Heterozis înseamnă superioritate selectivă a heterozigoţilor. Aceasta apare la descendenţii rezultaţi din încrucişarea a două organisme genetic deosebite. Este totdeauna asociat cu heterozigoţia. Este determinat, uneori de o singură pereche de gene situate pe un singur locus, care acţionează ca supergene.
     Repetabilitatea este manifestarea fenotipică a unei anumite structuri genetice. Determinarea repetabilităţii constituie un criteriu de selecţie a porumbeilor în practica ameliorării. Rolul selecţiei naturale nu este acela de a ameliora. Ameliorarea convergentă este o încrucişare controlată, care are drept scop transmiterea genelor dominante cu efecte favorabile.
     Ereditatea este o informaţie genetică pe care o generaţie o transmite altei generaţii. Ereditatea determină limitele în care se poate dezvolta un caracter, iar mediul poziţia finală a caracterului în cadrul acestor limte.
     Creşterea porumbeilor necesită multe studii, căt mai multă experienţă şi practică. Nu are nici un rost să folosim în reproducţie porumbei cu un fond genetic epuizat din toate punctele de vedere. La încrucişări avem nevoie de cel puţin două linii de sânge solide, care dispun o valoare interioară importantă genetic. Din două păsări bune putem avea rezultatul final şi mai bun, dar din epuizat, degradat şi crescut în consagvinitate în mai multe generaţii, rezultatul final poate să fie numai rău.
     În vederea ameliorării porumbeilor se poate acţiona prin mai mulţi factori şi anume: selecţia celor mai corespunzători porumbei, potrivirea perechilor de reproducători, creşterea dirijată a tineretului şi exploatarea în condiţii optime a porumbeilor adulţi. Toţi aceşti factori constituie un lanţ continuu şi numai aplicarea împreună poate duce la rezultate pozitive în munca de ameliorare. Pentru a înţelege cum acţionează acest lanţ de factori trebuie înţeles faptul că orice organism este rezultatul interacţiunii dintre baza sa ereditară şi condiţiile de mediu. Modificările mediului extern determină în mod necesar transformarea organismelor, care sunt silite să asimileze noile condiţii, adaptându-se în permanenţă la acestea. Modificările rezultate sunt fixate prin ereditate, creându-se astfel premisele transmiterii lor din generaţie în generaţie. Alături de aceste două procese, selecţia este aceea care determină menţinerea şi folosirea la reproducţie a acelor porumbei care reprezintă însuşirile ce îi fac să fie adaptaţi condiţiilor de mediu şi scopurile omului, având capaciatea de a transmite aceste însuşiri la descendenţi.
     Selecţia este unul din factorii de ameliorare care are drept scop crearea posibilităţii de a obţine generaţii mai bune, decât generaţiile care le preced. Indivizii selecţionaţi trebuie să fie superiori restului populaţiei, prima dată din punct de vedere genotipic, după care şi din punct de vedere fenotipic. Pentru a se alege cei mai corespunzători porumbei, crescătorul poate folosi mai multe elemente, cunoscute sub denumirea de criterii de selecţie. Criteriile de selecţie se pot împărţii în două grupe mari. Prima se referă la acele elemente care pot fi analizate direct la porumbelul de zbor şi anume acele însuşiri care determină valoarea lor reproductivă. Un individ valorează totdeauna atât cât este demonstrat de descendenţii lui. Cea mai valoroasă informaţie dată de porumbei este zborul. În cazul în care nu avem rezultate precise despre zborul porumbeilor, vom primi informaţii în proporţie de maxim 30%, prin aprecierea şi arbitrarea porumbelului de zbor care poate fi folosit ca reproducător. Se arbitrează, în ordinea importanţei :
     – calitatea musculaturii
     – puterea de a lupta – voinţa
     – inteligenţa
     – starea sănătăţii
     – vitalitatea
     – condiţiia fizică şi temperamentul.

     Acestora le dăm în total 50 puncte. Deci, efectele genetice aditive sunt cele mai importante, cum ar fi: calitatea musculaturii, puterea de luptă, inteligenţa, starea sănătăţii şi temperamentul. Ele se transmit într-o formă intermediară, la consangvinitate pierd numai puţin din valoarea lor, dar nu arată îmbunătăţiri la încrucişări. Se ştie că sunt porumbei bolnavi, nebolnavi şi sănătoşi. Un nebolnav nu înseamnă că este sănătos. Trebuie aleşi foarte sever numai porumbeii sănătoşi. Efectele genetice neaditive sunt: vitalitatea, ajungerea în formă, menţinerea formei, capacitatea de a regăsi condiţia, slăbirea sau neslăbirea la creşterea puilor, etc. Ele se îmbunătăţesc numai la încrucişări şi se înrăutăţesc cel mai mult la consangvinitate. Pentru constituţia, ţinuta şi statura corpului, proba presiunii, osatura şi musculatura, aripile, coada, gâtul şi picioarele le acordăm în total 20 de puncte. Ciocul, umflăturile nazale, capul, ochii şi genele valorează în total 15 puncte. Mai rămân 15 puncte pentru culoare, luciul, structura, desenul şi forma penajului.
     În selecţie trebuie să ştim să vedem. O lege a selecţiei: alegerea reproducătorilor s-o facem numai în direcţia rezultatelor. Porumbeii trebuie să aibă o voinţă de fier, să zboare până la oboseală, să fie energici, dinamici şi vioi. De multe ori trebuie să urmărim porumbeii şi în volieră ca să cunoaştem expresia lor. Forma aripilor şi a cozii este numai un instrument, dar nu poate să fie şi promovatorul performanţelor mari. Este indicat să facem o selecţie permanentă, la fel şi urmărirea impresiei generale.
     A doua grupă se referă la acele elemente care pot fi puse în evidenţă numai pe baza analizei valorii strămoşilor şi produşilor de la porumbelul analizat. Pentru a obţine rezultate cât mai bune în munca de ameliorare a raselor de zbor, acestea trebuie să fie apreciate din toate punctele de vedere: origine, descendenţă, exterior şi constituţie, productivitate. Folosirea acestor criterii se bazează pe cunoaşterea însuşirilor porumbeilor respectivi şi pe analizarea unui număr cât mai mare de însuşiri. Trebuie arătat de asemenea, că crescătorul nu trebuie să indeplinească numai rolul de “a alege” ceea ce este mai bun, ci şi acela de a asigura cele mai bune condiţii de viaţă porumbeilor. Succesul în munca de selecţie depinde foarte mult şi de metoda folosită. În sensul strict al noţiunii, prin care metoda de selecţie se înţelege complexul de lucrări pentru alegerea celor mai bune exemplare de porumbei, în care se folosesc într-un anumit mod diferitele criterii de selecţie.
     Pentru a stabilii metoda cea mai corespunzătoare de selecţie la porumbei, trebuie să pornim de la câteva principii de bază şi anume:
     a). Orice metodă de selecţie trebuie să se bazeze pe analiza aspectului genotipic al individului, deci pe valoarea sa individuală stabilită cu ocazia acestei analize. Pentru stabilirea valorii individuale al unui porumbel trebuie să se pornească de la performanţele înregistrate de acesta.
     b). Problema alegerii unei metode de selecţie care să fie adecvată diferitelor scopuri şi condiţii, este legată în mod deosebit de caractere pe care se face selecţia. Ameliorarea totală ne dă un câştig genetic la toate caracterele.
     Trebuie ameliorate simultan toate caracterele importante şi necesare. Pentru aceasta este necesar să se stabilească pentru fiecare caracter anumite limite minime de valoare, un fel de standard al tipului urmărit. Folosirea acestei metode constă în oprirea pentru reproducţie numai a indivizilor care prezintă la toate caracterele, cel puţin limita minimă stabilită. Este important de a folosi o serie de indici de selecţie, care pot exprima valoarea totală a porumbelului. Aceşti indici de selecţie se stabilesc pe baza tuturor caracterelor luate în studiu. În lucrările de stabilire a acestor indici este necesar să se ţină seama de o serie de aspecte cum ar fi:
     Importanţa relativă a fiecărui caracter, adică cu cât influenţează modificarea unui caracter oarecare, valoarea genotipică totală a individului. Ereditarea caracterelor, adică modul cum se reflectă asupra valorii descendenţilor, modificările suferite de părinţi in procesul de ameliorare al acestora.
     Corelaţia genetică şi corelaţia fenotipică exitentă între diferitele caractere.
     c). Organismul aşa cum se prezintă în momentul examinării, este rezultanta interacţiunii dintre baza sa ereditară şi condiţiile de mediu. Ca atare diferitele caractere şi însuşiri prezentate de indivizi sunt determinate, pe de o parte de caracterul bazei lor ereditare, iar pe de alta, de condiţiile de mediu în care are loc dezvoltarea acestei baze ereditare.
     Selecţia masală reprezintă metode de selecţie în care valoarea individului este stabilită în comparaţie cu media populaţiei din care face parte. În acest caz deci, baza ereditară a individului se apreciază pornind de la două elemente: genotipul propriu al porumbelului şi media genotipului populaţiei.
     Alături de selecţie, un factor important în acţiunea de ameliorare a porumbeilor îl constituie potrivirea perechilor. La porumbeii de zbor reproducţia este cea mai importantă, cea mai grea şi cea mai frumoasă. Trebuie luată ca o problemă de matematică, nu se permite nici o greşeală. La potrivirea perechilor ţinem seama de individ şi luăm în considerare originea porumbeilor. Împerecherea se face între porumbei care nu se înrudesc şi care fac parte din aceaşi rasă. Şi la comportarea în reproducţie lucrăm cu o selecţie severă. Capacitatea de transimtere a efectelor genetice aditive la părinţi şi la bunici, ne dă valoarea reproducătorilor. Este indicat ca vârsta celor aleşi în reproducţie să nu depăşească vârsta de şase ani, iar vârsta unei perechi în total opt ani. Este foarte important dacă un individ a suferit pierderi la un caracter important de la primul arbitraj şi nu mai corespunde la selecţie, atunci trebuie sacrificat.
     Orice individ trebuie arbitrat după prima năpârlire. După o încrucişare planificată (adică în patru-cinci generaţii încrucişate) aplicăm consangvinitatea cea ma strânsă, după care iară – încrucişare, continuat cu consangvinitate strânsă şi aşa mai departe. Consangvinitatea folosim numai în formă strânsă. Se ştie că porumbeii născuţi din consangvinitate strânsă nu se folosesc la zbor.
     Caractere calitative – caractere ale căror apariţie este coordonată de existenţa unui genotip alcătuit dintr-o singură pereche de gene alelice. Fenomene genetice care influenţează modul de transmitere a caracterelor. Numeroase defecte şi stări anormale întâlnite la porumbei demonstrează că un număr impresionant de gene a fost afectat de efectul mutagen. Gena determină apariţia unui anumit caracter şi prin ea caracterul este transmis de la o generaţie la alta.
     Ereditatea stărilor anormale nu se deosebeşte principal de ereditarea caracterelor normale, ştiut fiind faptul că diferitele însuşiri care le prezintă organismele sunt determinate pe de o parte de natura bazei lor ereditare, iar pe de altă parte de condiţiile de mediu în care area loc realizarea acestei baze ereditare.
     Expresivitatea, care reprezintă gradul în care o stare anormală se manifestă la organismele purtătoare ai unor factori letali. Pe lângă factorii letali care provoacă moartea organismului trebuie acceptată şi o altă categorie de factori, care nu provoacă moartea, dar care în mod vizibil reduc viabilitatea sau vigoarea indiviuzilor. Această categorie este cunoscută sub denumirea de factori dăunători. O primă problemă care se ridică în studiul genetic al unei populaţii este cunoaşterea structurii genetice a acesteia. Pentru a indica structura genetică a unei populaţii trebuie specificate genotipurile indivizilor care alcătuiesc populaţia şi proporţia indivizilor din populaţie care prezintă acelelaşi genotip. Structura genetică a unei populaţii va fi exprimată deci prin numărul categoriilor de genotipuri existente şi prin frecvenţa fiecărui genotip.
     În populaţii acţionează o serie de procese, care tind să schimbe frecvenţa genelor, şi ca urmare, să afecteze structura genetică a populaţiilor respective. Procesele care duc la aceste schimbări pot fi grupate în două categorii:
      Procese sistematice, al căror efect legat de schimbarea frecvenţei genelor este previzibil atât în privinţa cantităţii, cât şi a direcţiei de realizare.
      Procese dispersive, care de regulă acţionează în populaţiile mici, ca efect al probei, procese care pot fi previzibile în privinţa cantităţii, dar nu şi a direcţiei. Procesele sistematice care acţionează în populaţie sunt următoarele: migraţia, mutaţia şi selecţia.
     În general prin migraţie se înţelege introducerea de gene într-o populaţie.
     După cum se ştie, mutaţia poate fi definitivă drept orice schimbare moştenită care nu se datorează acţiunii legilor eredităţii şi nici fenomenul de recombinare. Având în vedere faptul că în general procesul mutagen are ca efect schimbarea unei gene într-o altă genă înseamnă că, la nivel de populaţie ca urmare a acestui proces va scădea ponderea alelei asupra căreia acţionează agentul mutagen, crescând corespunzător ponderea alelei mutante. Efectul mutaţiei asupra structurii genetice a unei populaţii diferă în funcţie de faptul, dacă procesul mutagen este un fenomen rar, sau este un fenomen permanent. În primul caz populaţia nu este afectată şi chiar cele câteva gene mutante care pot să apară, au tendinţa să dispară treptat din populaţie în decurs de câteva generaţii. În cel de al doilea caz însă, efectul procesului mutegen este vizibil şi permanent în populaţie. Pentru studiul particularităţilor genetice ale populaţiilor, acest al doilea aspect prezintă importanţă deosebită. Trebuie acţionat în sensul eliminării de la reproducţie a indivizilor necorespunzători scopului urmărit. Această eliminare din populaţie a indivizilor constituie procesul de selecţie. Mutaţia tinde să mărească frecvenţa genelor mutante. Genele mutante au efect letal sau dăunător, genele respective au tendiţa să fie eliminate din populaţie prin acţiunea selecţiei. Ceea ce mutaţia crează, selecţia elimină.
     Genotipul este totalitatea genelor posedate de un individ care determină apariţia unui caracter oarecare, iar mediul totalitatea condiţiilor care influenţează şi determină transformarea genotipului în fenotip. De la o generaţie la alta nu se transmit genotipuri, ci gene. Valoarea unui individ judecată prin prisma valorii medii a descendenţilor săi este denumită valoare de ameliorare.
     Este cunoscut faptul că valoarea unui porumbel nu se datoreşte în general unui anumit caracter, ci este bazată pe o diversitate de caractere. Din această cauză în deciziile pe care amelioratorul le ia în legătură cu indivizii care urmează a fi părinţii unei noi generaţii, va trebui să ia în considerare mai multe caractere. Aceste caractere nu vor fi însă întotdeauna de importanţă egală, după cum nu vor fi nici independente în totalitate unul faţă de altul. Motivul principal pentru folosirea indicilor constă deci în posibilitatea de comparare a porumbeilor pe baza valorii lor genetice. Un indice de selecţie permite fie să se obţină un câştig genetic total mai mare decât cel obţinut pe un singur caracter, fie de a echilibra valoarea genetică a unei populaţii.
     În sfârşit ar fi:
      Asigurarea de noi generaţii,
      Potenţialul genetic să fie ştiinţific ameliorat,
      Extinderea controlului sever de reproducţie pe efective reprezentative, atât numeric cât şi calitativ ar permite cunoaşterea cu certitudinesporite a valorilor medii fenotipice prin care se caracterizează acestea, înregistrându-se realizări însemnate în ameliorarea genetică a raselor.
      Programe de ameliorare fundamentate ştiinţific pe cele mai moderne metode şi tehnici cunoscute pe plan mondial.
     Acţiunea de testare a reproducătorilor ar cunoaşte în această perioadă o importantă dezvoltare. Lucrări laborioase şi complexe s-ar efectua pentru testarea după descendenţă, metodă de selecţie care oferă o certitudine sporită în estimarea valorii de ameliorare a reproducătorilor. Folosind informaţiile furnizate de lucrările de control ale reproducţiei şi testării, s-ar crea posibilitatea luării unor decizii de selecţie adecvate, concretizate prin folosirea la muncă în continuare. Ca principal mijloc de ameliorare, reproducţia ar beneficia de o atenţie deosebită, urmărindu-se introducerea unor metode moderne, perfecţionate, cu care s-ar acţiona la toate verigile activităţii în cluburi.
      Grăbirea ritmului în procesul de ameliorare genetică a efectivelor,
      Concentrând cei mai valoroşi indivizi, marea majoritate a reproducătorilor ar constitui sursa cea mai importantă de progres genetic programat şi realizat pe bază de minuţioase lucrări de selecţie individuală şi nominalizare a împerecherilor.
     Ameliorarea accelerată are în vedere folosirea unor pârghii de eficienţă maximă, printre care sporirea populaţiei active supusă controlului se înscrie ca o sarcină de primă însemnătate. Rezultatele obţinute în acţiunea de testare a reproducătorilor din toate rasele atât pe baza performanţelor proprii cât şi ale descendenţei vor atinge noi dimensiuni, dictate de necesitatea obiectivă şi strângentă a cunoaşterii precise a valorii de ameliorare şi de estimare a progresului genetic, element hotărâtor al programelor de sporire a producţiei de porumbei. Testarea reproducătorilor va fi tratată ca o problemă majoră, nefiind posibile nici un fel de abdicări de la preceptele tehnice şi organizatorice ţinând seama că trebuie să se ajungă în scurt timp, ca în procesul de reproducţie la toate rasele să fie utilizaţi numai reproducători verificaţi după performanţe proprii.
     Sportul nostru este distracţie şi pasiune. Nu putem fi obligaţi să procedăm într-un anumit fel. Toţi ne alegem scopul după voinţa noastră. Articolul de faţă ne arată numai calea. Sper ca articolul meu să nu fie aruncat la o parte şi să fie într-adevăr o cale pentru acei crescători pe care îi interesează reproducţia.

     BIBLIOGRAFIE

     1. Anker A……………………………… A repülõ keresztrejvény R.P.U. (1973)
     2. Maximilian – Doina M……………….Dicţionar enciclopedic de genetică. (1984)
     3. St. Popescu – Vifor………………….Creşterea şi hrănirea animalelor.
     4. St. Popescu – Vifor………………….Genetica animală (1978)

     De Alexandru Heim, Odorheiu Secuiesc

152. va doresc un singur lucru:

     Не Бойся

     Pavel

153. imi place foarte mult directia in care merg discutiile. ma bucura enorm faptul ca au aparut si alti oameni care sa scrie pe site lucruri interesante. felicitari!

154. Buna dimineata Domnilor!

     http://www.youtube.com/watch?v=3DklsLUYC8g&feature=related

     http://www.fotosik.pl/pokaz_obrazek/pelny/f950b8600fb0ffb5.html

     http://www.fotosik.pl/pokaz_obrazek/pelny/c25678ea80ab2c97.html

     http://www.polimeris.gr/pigeons.htm

     http://www.kelebek.tr.com.tr/

     http://www.guvercinbirligi.com/

     http://www.iwan.eu07.pl/dirko/poznan/

     http://gradusov.ru/doves/characteristic

     http://www.fotosik.pl/pokaz_obrazek/a9189989131e4aff.html

     http://ares1905.fotosik.pl/albumy/585520.html

     http://www.youtube.com/PESZT

     http://pklik.fotosik.pl/albumy/371757.html

     http://www.golebnik.pl/img/wys/2007-2008/poznan_2008/index.html

     http://www.pwkhgw.fora.pl/rasy-golebi,2/zamojskie,27.html

     Pavel

155. Cred ca reproductia e una din cele mai frumoase preocupari intr o crescatorie iar atunci cand rezultatele sunt pozitive, ai intradevar satisfactii mari, cand din imperecheri succesive facute de tine reusesti sa scoti exemplarele la care ai visat.Sunt multe exemple la marii crescatori de porumbei daca urmaresti pedigree.Spre exemplu in cazul porumbeilor voiajori celebrii frati Janssen au lucrat porumbeii in consangvinitate timp de peste 30 ani neintroducand nici un pic de sange strain la ei in crescatorie, Vanhee dimpotriva lucra numai incrucisari intre pasari nenirudite,iar Anker celebrul genetician a descoperit calea de mijloc adica consangviniatea urmata de incrucisare iar consanvinitate si tot asa.Fiecare din ei au reusit sa realizeze porumbei de super valoare.Parerea mea e ca fiecare crescator trebuie sa aplice metoda lui care se potriveste cel mai bine porumbeilor lui , metoda care se poate afla prin imperecheri test atat intre indivizi inruditi cat si linii diferite.Apoi cu o selectie a produsilor in functie de rasa (zbor,zbor si joc) si continuarea metodei care a dat succes rezultatele bune mai mult ca sigur vor aparea.

156. Imi cer scuze dar timpul nu-mi permite sa atasez la comentarii toate pozele trimise de Dvs. Va rog sa faceti asta singuri, urcand pozele pe unul din serviciile urmatoare si referentiindu-le de acolo:

     http://www.sunphoto.ro
     http://www.imageshack.us
     http://www.flickr.com

157. Pt domnul Pavel Cadar:
     Nu am ridicat deloc tonul, eram chiar amuzat de situatiile in care ar fi putut fi pus un strain ce apreciaza si cauta porumbei cu performante de zbor, in crescatoriile de orbeteni in special, din Craiova si Bucuresti. Va rog sa ma credeti ca stiu foarte bine ce criterii de selectie au fost folosite in Bucuresti (si inca sunt in majoritatea crescatoriilor) si cand eram in vizita la anumiti crescatori in loc sa ma doara gatul de atata uitat pe cer trebuia sa fiu atent sa nu calc pe porumbei cu o multime de cupe si medalii la expozitii. Preturile sunt evident aberante atat pentru romani cat si pentru straini. Ma bucur sa aud ca au ajuns in Polonia pasari verificate la zbor.
     Pt Manfred Biringer:
     In ce priveste zburatorul danzig sunt foarte interesat de cresterea acestei rase dar in urma documentarii prin mijlocele prezentate mai sus nu vreau sa bat sute de km sau sa platesc curierat si sa ma aleg cu gaini de voliera. Am vazut ca aveti informatii referitoare la aceasta rasa si v-am spus cam ce am reusit sa aflu ca sa imi confirmati daca informatiile mele sunt corecte sau nu si va multumesc pentru completarile aduse pana acum si pentru cele viitoare.
     Referitor la articolul lui Spurling lasand la o parte rasele romanesti mentionate acolo este de admirat cum pune problema cresterii porumbeilor, cum prezinta detaliat modul de zbor si personalitatea porumbeilor. Putem vedea cat de important este sa cunosti personalitatea porumbeilor si cat de greu este sa obtii rezultate cu ei daca nu ii poti controla. A evidentiat foarte bine ca unele rase sunt zburatori “de placere”, care pot fi usor dusi la performante bune pe cand altii chiar daca au disponibilitate sunt foarte puturosi. La fel este interesant cum sustine ca poate face sa zboare bine orice rasa si sunt perfect de acord cu el numai ca in anumite limite, pt ca asa cum recunoaste anumite trasaturi ale unor rase nu pot fi pastrate in combinatie cu zborul. Da chiar si o metoda de reperare a porumbeilor noaptea, puncteaza fortarea lor incepand cu ora 3 dimineata si priveste cu interes lipsa tipplerilor din nordul Rusiei fapt ce in conditii de noapte alba ar spulbera toate recordurile rasei. Poate tipplerii lipsesc de acolo tocmai din considerente climatice, pt ca schimbarea conditiilor de mediu are efecte importante nu doar asupra oamenilor ci si asupra porumbeilor. Eu inca astept de la cineva din zona noastra confirmarea sau infirmarea porumbului in alimentatia zburatorilor. Multumesc lui Vlad pt completare, am gasit traducerea lui abia dupa ce am postat mesajul.

158. Multimiri Domnului Tanase Valentin.

     alte noutati.

     http://images.google.hu/imgres?imgurl=http://www.freewebs.com/tisanovic/photos/Moji-Golubovi/IMAG0170.jpg&imgrefurl=http://www.freewebs.com/tisanovic/apps/photos/photo%3Fphotoid%3D56890277&usg=__82r92r-y5IkO5W4YSunQVhBYyU0=&h=480&w=640&sz=116&hl=hu&start=37&um=1&tbnid=CgYGBWy6lAz1tM:&tbnh=103&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Dtisanovic%26ndsp%3D18%26hl%3Dhu%26client%3Dfirefox-a%26channel%3Ds%26rls%3Dorg.mozilla:hu:official%26sa%3DN%26start%3D36%26um%3D1

     DFU – Deutsch Flugtippler Union

     http://www.flugtippler.de/

     NTKB – Nacionalni Tipplerski Club Bugarske

     http://www.ntkbg.com

     NVC – Nederlandse Vliegtippler Club

     http://members.chello.nl/g.gredanus/

     CTU – Croatia Tipplerska Udruga

     http://www.tipleri.hr/

     Si in Rusia se zboara si se concureaza cu tippleri maratoni, si au obtinut rezultate destul de bune:

     http://www.tipplersport.ru/

     http://www.musto.com.au.tc/

     Cu respect Pavel

159. Tipplerul englez la el acasa:
     http://www.tipplers.ca/articles/CNTU_article_oz_uk_tour.html

160. ptr. D-ul Tanase Valentin:

     cei doi crescatori de danzing pe care ii cunosc, si la care albitrez, isi zboara porumbeii cu mai mult sau mai putin succes, timpul cel mai bun realizat au fost 3 ore, dinter care 1 ora in puncte. Despre ceilalti crescatori nu pot sa va spun nimic in priviinta cum le zboara sau nu porumbeii. Fapt este ca danzingii care sint folositi la zbor, nu ar prea cistiga mare lucru la o expozitie, iar cei cu punctaj mare la expozitii n-ar zbura nici macar 10 minute, indiferent in ce tara sint crescuti. Acest lucru nu sa schimbat in ultimii 30 de ani. La Arad unde m-am nascut au fost peste 10 crescatori de danzing, cei care au zburat cu ei nu prea au avut punctaj in expozitii, iar cealati cu punctaj in expozitii erau porumbei de voliere. Acelasi lucru este si in Germania si Polonia, indiferent de culoare ce ii au.

161. ptr. D-ul Cadar

     linkul ptr. DFU

     http://www.deutscheflugtipplerunion.de/

162. Salutari D-ului Manfred!

     Sunteti membru DFU?

163. Stimati Domni si Colegi in Hobbiul comun, va invit sa facem un pas inainte in a descoperi noutati privitoare la cresterea, antrenarea pasarilor de zbor.

     Toate articolele aparute pe acest forum, sunt piblicate cu acordul autorilor.

     cu respect Pavel

     http://www.ntkbg.com/links.html

     Pasiune şi multă muncă

     Mă aflu pe o stradă mărginaşă a oraşului Satu Mare şi ajung încet la poarta colegului nostru Makara Andrei. Strada aceasta este ideală pentru sportul columbofil, având case pe o singură parte a drumului, câmp deschis peste drum, câmp deschis în spatele casei şi fără clădiri înalte în zonă. Apăs butonul soneriei şi în acel moment câinii încep să latre. O voce calmă se aude din curte şi câinii se liniştesc imediat. Se deschide poarta şi sunt poftit înăuntru. Bandi zâmbeşte. Totdeauna zâmbeşte când ne întâlnim şi în acelaşi timp este bine dispus. Se simte în largul lui, aici în mica lui gospodărie. Visul lui s-a împlinit cu puţini ani în urmă când a reusit să facă o schimbare majoră în viaţa lui. S-a mutat în acest loc, părăsind cartierul unde cu ani în urmă se făceau concursuri de porumbei cu băieţii din cartier. Acolo era cu totul altfel. Matca era într-un garaj din curtea blocului unde mai avea şi doi câini, iar zborurile se făceau din balcon. În aceste condiţii se ţinea cu dinţii de porumbeii de zbor. Pe vremea aceea nu făcea parte din nici un club columbofil, iar concursurile se făceau numai aşa pentru plăcerea lui şi a prietenilor din cartier. Schimbarea a sosit în momentul în care s-a mutat la casă cu toate animalele pe care le avea, iar în scurt timp ele s-au înmulţit şi s-au diversificat. De aici s-au făcut schimbări majore în viaţa lui columbofilă. A făcut cunoştinţă cu clubul columbofil şi cu adevăratele concursuri la nivel naţional şi internaţional, ajungând la ora actuală printre primii favoriţi din România la rasa tippler englez şi singurul care a zburat anul acesta trei rase de porumbei în competiţii : Tippler englez, Berzaţi de Budapesta şi Ciungi de Ploieşti.
     Ajungem în curte şi eu îl întreb ce face. Niciodată nu primesc răspuns la această întrebare, iar eu pot să deduc singur. Era în volieră unde şi-a găsit ceva de lucru. Sau de reparat ceva, sau dacă nu de studiat porumbeii. Voliera încăpătoare şi deosebit de solidă adăposteşte mai multe rase de porumbei de zbor, de care se ocupă în parte. În orice caz cei mai îndrăgiţi rămân tipplerii. Mai ales cei din familia lui preferată. O încercare reuşită prin împerecherea a doi porumbei cu mai puţină faimă i-a adus în anul 1999 un rezultat de 10 ore şi 11 minute, unde unul din puii acestei familii a dus echipa de tineret de atunci spre acest rezultat. Anii de pasiune şi experinţa l-au făcut să pună bază pe aceştia, iar de atunci face rezultate din ce în ce mai bune. În 2001 zbura cu ei 11 ore 15 minute, iar anul acesta trei zboruri de vis : 12 ore 06 minute, 14 ore 35 minute descalificat (rămaşi în aer peste noapte) şi 14 ore 25 minute la Long Day. După aceste zboruri promite că va încerca să scoată nişte rezultate bune şi la tineret.
     Dar cu toate astea nu se limitează doar la această familie. Mai are câteva familii pe care încearcă să le aducă la nivelul celor favoriţi, dar în general aceştia sunt combinaţi cu favoriţii. Observaţiile ce le face se bazează în special pe comportamentul porumbeilor de la primele zboruri. Părerea lui este că puii trebuie să demonstreze de la primele zboruri voinţă şi ambiţie, să nu se piardă la obişnuire. Numărul porumbeilor de matcă trebuie limitat, iar puii lor încercaţi şi pregătiţi pentru nişte « preconcursuri » după vorba lui. Încercările nu trebuie făcute la concursuri, ci înaintea lor pentru a nu avea emoţii pentru comportamentul porumbeiilor în concurs. În plus este de părere că trebuie folosit neapărat Dropperul pentru a putea controla porumbeii, iar un porumbel de competiţie trebuie să mănânce tot ce i se oferă pentru a putea zbura.
     Continuăm să ne uităm înspre cer şi să căutăm cei trei pui de tippler englez pe care îi antrenează, după care continuăm să discutăm despre porumbei, despre club, idei şi păreri, dar este întotdeauna calculat şi se gândeşte bine înainte de a da un răspuns. Discută cu plăcere cu toţi colegii de club şi este îndrăgit de aceştia, dar nu se poate abţine să nu facă câte o glumă şi să râdă cu poftă de câte o vorbă negândită a celorlalţi. Dar toate acestea sunt foarte bine gustate de ceilalţi.
     Mă hotărăsc să plec şi mă ridic de pe banca de lemn din faţa volierei. Sunt condus până la poartă, unde nu reuşim să ne despărţim şi mai discutăm o jumătate de oră. Ne salutăm, urc în maşină şi plec încet pe drumul de piatră. El rămâne şi se uită lung după mine, iar eu ajung la şosea şi virez stânga. Ochii mei umblă pe cer ca să caute cei trei pui care continuă să zboare în înaltul cerului şi să aducă atâta fericire în sufletul acestui om.

     de Daniel Napholcz

164. ptr. cei interesati, situl celui deal doilea club specializat de tippleri, cu sediul in Berlin.
     http://www.tippler-club-deutschland.de/de/Startseite.htm

     Situl olandezilor: http://www.vliegtippler.eu/

     si un site ptr. participare internationala.
     http://www.international.tipplers.com/index.html

165. Domnule Manfred Biringer4

     Sunt foarte surprins in privinta pozelor si a articolelor prezentate fe tot forumul. Trebuie sa fiu sincer nu am citit tot ce s-a scris pe forum, abia astazi, eram profilat doar pe faza CNT si tipplerul maraton, defapt sau scris foarte multe articole interesante. daca este posibil eu as vrea doar sa completez cu cateva amnunte cele amintite daja. Stiu ca aceste forum este deschis, dar trubuie sa va comunic o informatie importanta D-le Manfred in arad din nou a devenit la moda Zburatorul de Arad, chiar D-ul Beculati detine deja 20 de bucati, in februarie i-am promis ca am sa-i fac o vizita fiindca sunt curios. Inca din copilarie mi-au placut aceste pasari. chiar si prima pasare dea mea a fost un zburator de szegedin.

     Pentru D-ul Tanase Valentin4

     Cu stima si respect, va propun un schimb de experienta, primiti de la mine doua perechi de Dandzingi, si dumneavoastra daca sunteti amabil, in schimb imi faceti rost de doua perechi de codalbi, bineinteles pasarile vor fi vaccinate, tratate si sunt zburatoare. in privinta culori inca nu ma pot afirma, dar pot face rost.

     Astept un raspuns poozitiv.

     Apropo pozele promise sau pus pe urmatoarea adresa:

     http://sgforum.hu/listazas.php3?azonosito=hajduattila&id=1261736614

     Pavel

166. La rugamintea sotului meu , intervin din nou in acest topic .
     El vede acest topic ca o lucrare de licenta si fiecare comentariu al dumneavoastra un subcapitol al acestei lucrari de licenta . Ca sa respectam regulile , urmeaza concluziile ;
     Sotul meu doreste ca la acest capitol , sa elaboreze si el doua concluzii rezultate din punctul lui de vedere , din cele 164 de comentarii postate mai sus .
     Ar fi incantat ca oameni cu functii de conducere in RCR si CNT sa faca parte din comisia care va evalua si nota aceste concluzii ;

     CONCLUZII :

     1. Intre RCR si CNT se va putea realiza un protocol de colaborare , bazat in primul rand pe respect reciproc , care printre altele sa vizeze efectuarea de arbitraje reciproce .
     Aceste arbitraje au rolul de a pune baza unei colaborari de lunga durata si a risipii si ultima farama de suspiciune in ceea ce priveste corectitudinea arbitrajelor .

     2. In urma discutiilor din acest topic , rezulta ca la rasa tippler avem clar doua varietati :
     a. Varietatea 1 – unde ne intereseaza durata ;
     b. Varietatea a – 2 – a , unde se dau pucte , acordate pe minute prestate pe paliere de altitudine .
     Ca o complectare a concluziei nr.2 , crescatorii de porumbei din Romania , care cresc tippler varietatea 1 , vor fi indrumati sa mearga la CNT , iar cei ce cresc tippler varietatea a – 2 -a , la RCR .

     Asteptam discutii constructive care sa duca la validarea oficiala a acestor prime doua concluzii !
     Imi cer scuze daca am facut greseli de exprimare , dar continutul acestui comentariu mi – a fost dictat prin telefon si a fost destul de dificil …

167. ptr. D-ul Pavel Cadar:

     daca imi permiteti intrebarea: de unde sinteti?

     In privinta dungatului de arad, vreau doar sa fac o precizare, dungatul de Arad NU este szegedin; ca are la radacina unul dintre “parinti” szgedin este una, dar diferenta intre aceste rase e significanta. Chiar si zborul este la dungati altfel decit la szegedini.

     Ma bucura indeosebit faptul ca dungatul iar a ajuns la moda, si daca Beculati se incearca iarasi cu aceasta rasa (ma gindesc ca are argintii), cred ca va reusii, chiar daca majoritatea dungatilor sint extrem de consangvini.

168. Cam asta a fost ideea de la inceput… “Ca o complectare a concluziei nr.2 , crescatorii de porumbei din Romania , care cresc tippler varietatea 1 , vor fi indrumati sa mearga la CNT , iar cei ce cresc tippler varietatea a – 2 -a , la RCR .”
     Dupa cum am mai spus fiecare crescator este liber sa isi zboare pasarile dupa ce regulament doreste si astfel poate alege una din cele doua asociatii organizatoare, amandoua sau niciuna. O colaborare privind arbitrajele intre RCR si CNT este cred eu benefica pentru ambele parti tinand cont ca astfel putem acoperi zone cat mai mari din tara.

169. Este un fapt de necontestat ca in tari vecine si nu numai au loc interferente ale diferitelor rase de porumbei,cel mai adesea acest fapt conducand la aparitia de varietati noi ale unei rase sau chiar de rase noi.Numai ca tinand cont de anumite contexte existente in trecut e o consecinta logica sa credem ca aceste schimburi au fost prioritare mai mult intr-un sens.Faptul ca noi ca popor nu detinem acele documente care sa ateste ce fel de porumbei am fost in stare sa selectionam sigur ne pune intr-o pozitie defavorabila cu aceia care detin astfel de documente.Pe de alta parte sa nu uitam totusi contextul istoric in care a avut loc evolutia poporului roman comparativ cu aceia care in mod temporar ne-au tinut sub dominatie.Astazi ne facem a uita prea lesne ca totusi cresterea porumbeilor si cu deosebire a porumbeilor selectionati n-a fost o treaba chiar la indemana oricui si in orice fel de conditii.Mie imi vine tare greu sa cred ca in vremurile alea tulburi pe-aici se nasteau tot felul de rase pe care mai apoi “navalitorii” le luau de-a gata la ei acasa.Ca sa nu mai spun ca “acasa” a fost pentru ei multa vreme chiar pe-aici,deci mai degraba am suportat noi influentele lor decat i-am fi putut noi “marca” pe ei din toate punctele de vedere.
     A introdus Vlad mai inainte posibila legatura intre porumbeii negrii turci si rasa Orlov ca si posibila legatura intre contele Orlov-Chesmensky si rasa care poarta acest nume.Acum,ca sa stabilim un anumit cadru de raportare,putem admite ca diverse lucrari columbofile aparute in diverse tari sa fie purtatoarele anumitor doze de subiectivism in ceea ce priveste indeosebi originea raselor.La noi,de exemplu,cartea de capatai in domeniu,aceea a prof. Peterffi,poarta amprenta vremurilor in care a aparut fiindca insusi autorul vorbeste despre faptul ca lucrarea se refera numai la unele rase crescute la noi precum si in “tarile socialiste si vecine”,influenta raselor de origine orientala si turceasca fiind mentionata intr-o singura fraza.Asa ca atunci cand gasim mentiunea despre faptul ca rasa noastra de negrii turci sa fie descendenta din rasa ruseasca Orlov,iar aceasta mentiune o gasim in cartea lui Levi,care nu-i nici roman si nici rus,cred ca exista o probabilitate foarte mare a acesta sa fi fost cat se poate de obiectiv in aprecierile sale.
     Acum,cateva vorbe despre aceasta rasa Orlov,asupra careia avand in vedere vechimea ei nici autorii rusi nu s-au pus intrutotul de acord. in privinta originii ei.Aceasta rasa are de fapt doua varietati:jucatorii albi de Orlov-Orlovski belai turmani- si jucatorii barbosi Orlov-Orlovski boroduni.Asupra originii lor exista 3 variante:prima care spune ca rasa ar putea sa fie descendenta din niste porumbei albi despre care exista referiri c-ar fi fost crescuti inca de pe la inceputul sec 13 in orasul Ryazan,cea de-a doua varianta care e legata de numele contelui Orlov care ar fi creat amandoua varietatile undeva pe la jumatatea sec.18 folosind o rasa veche astazi disparuta si cunoscuta sub numele de “grafski” iar in cazul varietatii de barbosi utilizand vechea rasa de rotitori de Smolensk precum si alte rase de turmani cu pene albe iar o a treia varianta vorbeste despre faptul ca rasa ar fi fost creata in zona Rusiei centrale de unde au fost adusi in zona Moscovei spre sfarsitul sec 19.O descriere a acestor porumbei este facuta de autorul rus N.A.Vasiliev si intr-o lucrare aparuta in 1971 si in care ii mentioneaza ca fiind porumbei de zbor inalt si de durata care zburau in cercuri mari deasupra columbarului de unde se rostogoleau in snururi lungi ridicandu-se apoi iar la stol.Exista referiri si la faptul ca sangele “domnesc” al rasei Orlov careia i se mai spune si “de Orel” dupa numele unui oras rusesc,se gaseste si in alte vechi rase rusesti cum sunt ‘cernopeghie”,turmanii cenusii moscoviti,rasa de Rjew si grupa porumbeilor “pahovski”.
     In legatura cu originea rasei de negrii turci s-a pronuntat si prof. Peterffi,el mentionand ca ei sunt descendenti din turmanii rusesti unicolori ceea ce daca punem in conexiune cu afirmatiile lui Vasiliev precum si cu cele ale lui Levi,se inscrie intr-o concluzie logica.
     La adresa de mai jos gasiti spre exemplificare cateva poze cu rase rusesti despre care am amintit in comentariile meleEu recomand tuturor sa caute sa acceseze site-urile rusesti de profil pentru a descoperi extraordinara varietate de rase intalnite acolo si a putea face si niste comparatii necesare.
     http://nistorad.sunphoto.ro/rase_rusesti

170. Si legat tot de formarea raselor,a fost publicat aici acum ceva timp un articol scris de Doru Dumitrescu despre istoria formarii rasei zburatorului rosu de Targoviste,in date destul de exacte.De-acolo se vede ca “artizanii” acestei rase au fost oameni cu un anumit standard de bunastare,respectiv primarul orasului,fii unui negustor grec bogat si un chestor de politie.Si vorbim de perioada dintre cele 2 razboaie in care in Romania a fost relativ bine.Incercati sa faceti un exercitiu de imaginatie extrapoland acest gen de activitate cu ceva zeci sau poate sute de ani inapoi si trageti concluzii asupra a cine se putea ocupa de cresterea porumbeilor de rasa pe aici.

171. Levi nu este nici el de foarte mare obiectivitate.Pentru rasele care se gaseau in SUA si pt cele din Europa de vest ii acord tot creditul dar pentru restul am oarecare dubii deoarece nu au fost vazute personal ci primite prin corespondenta, iar contactele lui in tarile comuniste nu sunt neaparat obiective si ele. Cei care au Levi pot observa ca exemplul de porumbel chinezesc cu mot pe cioc provine de la domnul Stelian din Bucuresti pe care probabil la intalnit la vreo expozitie internationala unde acesta a iesit din tara ca arbitru. Cand a fost scrisa enciclopedia lui Levi mijloacele de comunicare erau mult mai reduse si incete decat acum si mai erau si incomodate pe considerente politice. In Levi apare de asemenea drept exemplu de galatean un fel de barza incaltata…asa ca oricat privim in urma este mai mult ceata. Sa speram ca in curand sub egida Ententee vom avea o culegere de standarde cat mai completa si accesibila.

172. Pai daca Levi o fi fost insuficient informat,Peterffi s-a autocenzurat din motive ideologice iar rusii sunt din principiu de necrezut,atunci ce ne mai ramane?!Ii credem doar pe turci pe cuvant?!..Hai sa incercam sa fim si un pic mai realisti.La oricare autor putem gasi ceva inadvertente dar asta nu duce obligatoriu la devalorizarea lucrarilor acestora.
     Cat despre acea “barza incaltata” prezentata drept jucator galatean lucrurile nu sunt deloc asa de grave precum par.Noi cand vorbim despre originea galatenilor, din punct de vedere documentar stim ca ei se trag din rollerii orientali si cam atat,eventual, se mai spune, combinati cu alte rase autohtone dar despre asa ceva informatia este exact un mare zero.Stim cu certitudine cum arata rollerii orientali si pe aceasta baza putem spune ca ei pot fi cu oarecare certitudine stramosul galatenilor nostri dar asta mai cu seama in ceea ce priveste varietatile pe pene simple si nici acolo nu e foarte clar intrucat penele simple din galateni aduc mai degraba cu turmanii rusesti unicolori decat cu rollerii orientali.In ceea ce priveste baltaturile insa lucrurile se complica rau pentru ca orientalii nu se gasesc si nici nu s-au gasit vreodata in variante baltate,ei fiind cu precadere pene simple-rosii,negrii si galbeni,mai rar dungati,apoi pestriti sau multicolori (almonzi).Deci turcii au adus orientalii,mai puteau aduce acea rasa pe care o mai au si acum-zburatorul MULAKAT- intalnit in special sub forma de vineti sfarcolati si eventual acel capacit turcesc folosit si la formarea rasei de Constanta,dar despre a carui influenta in formarea galatenilor eu am toate motivele sa cred ca n-a existat.
     Avand in vedere locul de formare a rasei singura influenta notabila nu putea veni decat din zona ruseasca,altminteri rasa jucatorilor galateni se putea mai lesne foma la Calafat ori Turnu-Magurele.Asa ca din zona ruseasca cu siguranta au intrat in combinatie turmanii rusesti cu cioc scurt,nu intamplator vechile linii de moriscari avand ciocurile mai scurte decat media rasei.Dar privind originea galatenilor cel mai greu este de motivat culoarea vanata legata de un cioc mai lung decat celelalte varietati precum si,deloc lipsit de semnificatie,niste performante mai bune in ceea ce priveste durata zborului.Calitatile Rollerului Oriental le stim,zboara la inaltime,joaca spectaculos,dar nu este un mare campion de durata in timp ce pe de alta parte turmanii rusesti(si aici ma refer la varietatile de cernopeghie,krasnopeghie ori cei de Kaluga) nu sunt nici ei niste neintrecuti la durata de zbor desi au calitati de zbor inalt si joc extraordinar.Pentru ca azi stim ca intre vechile linii de galateni pe vanat,inclusiv in celebra linie a lui Ghita Rosu(apropo de formarea raselor,nici Ghita Rosu nci Savescu si nici Stefan Ionita n-au fost la vremea respectiva niste coate-goale) au existat varietati incaltate cu ochi negri ori ciacari si baltaturi revarsate ,este foarte probabil sa se fi introdus niste porumbei cu asemenea caracteristici iar din tot ce ofera spatiul rusesc pe acest tipar sunt jucatorii de Tambov,rasa foarte veche cu calitati excelente de zbor,inclusiv la disparitie si joc excelent,si care sunt baltati pe vanat ,cu capul alb ori baltat si coada fie baltata fie complet alba,au ochii negrii si incaltatura mica.
     Concluzionand,acea poza din cartea lui Levi nu e deloc o aberatie ci mai degraba ea reda un anumit nivel de evolutie al unei varietati de baltat pe vanat avand in vedere etapele pe care aceasta le-a parcurs in timp.

173. NIci mie poza cu pe vanatul incaltat din cartea lui Levi nu mi se pare aberanta sau gresita. As adauga la rasele spuse de Adrian si Takla si Dunek, porumbei extrem de populari si care cu siguranta au contribuit si ei. Daca la Takla e asa si asa la Dunek treaba e 100% sigura ca au fost bagati in amestecul de inceput.

174. Buna seara, referitor la “barza incaltata”, nu este un porumbel “frumos” dar ceea ce m-a pus pe ganduri a fost exclamatia unui crescator adevarat de galateni din Bucuresti in momentul in care Vlad i-a aratat poza din acea carte (Vlad Hadarau, acum 2-3 ani). Pe un ton nostalgic a spus “Ghita Rosu baaaa!)”.
     In alta ordine de idei, nu stiu care este istoria indepartata a acestei rase (galateni) dar parerea mea este, daca aceasta rasa a avut o singura mama? in mod sigur a avut mai multi tati! Sper sa intelegeti ce am vrut sa spun.
     Tin sa multumesc tuturor celor care gasesc timp pentru cercetarea istoriei acestor porumbei si pentru faptul ca pot expune un rezumat prin intermediul acestui site.
     S-auzim de bine.

175. Buna

     Dpmnilor cu parere de rau dar constat ca noi Romini detinem o calitate de de faimare a proprilor valor si daca nu se poate atunci macar se insiste la infinit pe supozioti ca doar doar vom reusi macare o discreditare.

     Fenomen ce se dovedeste la noi frecvent care la alte popoare e foarte greu sal intilnesti daca nu e inposibil.

     Iar acest fenomen rominesc nu este valabil doar la noi columbofili ci in general la natia romina de examplu eu nu a vazut o prezentare a noilor modele de Dacia de catre romini in tare cum am vazut in vestul rominiei.

     Iar minune ca Romini se straduiesc din resputeri sa faca reclama negativa si defaimatoare unori chiar in fata magazinelor auto de reprezentare.

     Vizitind un astfel de magazin am facur comentari pozitive la adresa lor iar la auzul vinzatorului ca provin din rominia a avut o reactie neobijnuita mirinduse a afirmat d-le esti nu imi vine sa cred pt ca eu am experiente doar cind romini fac doar critica incerchind sa sperie eventuali clienti cu discursurile lor negative am ajuns pina sai rog sa paraseasca spatiul fiermei.

     Asa dar domnilor Dati bataie la ce va pricepeti si acolo inde sint putine dubi ce nesiguranta eventuel scormonind si afirmind se vor transforma in probe concrete unele fenomene petrecute cu chiteva sute de ani pe care alte popoare chiar si pe presupuneri si le asuma intarindule ca dovezi concrete.

     Spor la treaba stimati colegi lectura placuta pt ca de nu sint folositoare cele presupuse de dumneavoastra pt rasele Romine mai stiti eventual pot fi folodsitoare la alti sa si le asume.

     Cu stima si respect Alex Bude

176. Din pozitia de “defaimator” principal al neamului romanesc si-al raselor create de el,imi permit sa spun ca povestea cu Dacia e aidoma cu rasele de porumbei,noi ne-am apucat s-o facem dupa ce altii ne-au dat “proiectul”.Iar alaturarea lui “Renault” in coada Daciei nu e ca sa ne-o fure francezii,ci doar ca s-o ajute sa se vanda mai bine..Iar daca noi folosim apelativul “roller” pentru jucatorii galateni.cu siguranta ca nimeni nu-si face iluzii ca ar putea spune ca nu-s ai nostri.

177. Buna!
     As incepe cu multumirile adresate de Levi, diversilor autori cu care a corespondat si pe a caror informatii s-a bazat in lucrarea sa:
     – astfel , printre multitudinea de crescatori enumerati, din diverse tari un loc de frunte il ocupa dl. dr. Istvan Peterfi caruia ii multumeste pentru un numar de 29 de poze cu rase romanesti, multe dintre ele practic necunoscute in America. Pe langa aceste poze cu rase romanesti,i-au mai fost furnizate noua(9) poze cu rase maghiare, rusesti si chinezesti. Pozele au fost facute si de fiul dl. Peterfi, Leontin. mai mentioneaza faptul ca pozele au fost insotite de masuratori si observatii pertinente la fiecare rasa. Acum ramane sa analizam cui apartine remarca in care se aseamana negrii trenati cu juc Orlov. Daca e sa-l citam pe Peterfi, din lucrarea sa aflam: “crescatorii ii numesc dupa culoarea principala, negru sau negrii turci .Revista Fauna( Cluj, anul 1922, nr.4) reproduce desenul cunoscutului columbofilFr. Laszloffy, care reprezinta 2 exemplare ale acestei rase, notate cu denumirea de “trenar”…Gh Bostina-Lipanesti 1935, in Capitolul I- Porumbeii romanesti- al unei brosuri despre porumbei, arata ca: Cei de culoare neagra curata cu guler sau cravata alba se numesc “turci”…D. Popescu Severin, vorbind despre cresterea porumbeilor, scrie: ca rasa de lux avem o rasa romaneasca zisa de Bucuresti din cauza ca aici a fost perfectionata.Aceasta rasa de origine turceasca, dateaza la noi din timpul ocupatiei turcesti”. Este un paradox sa spui ca o rasa care dateaza din timpul ocupatiei turcesti este de origine ruseasca…sper ca nu trebuie sa reluam istoria. Este parerea mea, tind sa cred ca negrii trenati, studiind cu atentie si istoria cat si cele mentionate in carti sunt prezenti la noi inaintea de venirea rusilor. Iar referitor la ceea ce scrie Levi in lucrarea sa, de ce nu s-ar fi putut insela in privinta negrilor trenati, asa cum s-a inselat -dand crezare lui Brage- in privinta Zb. Orlik, referitor la descendenta lor din porumbeii Rosii cu coada alba- din Spania; lucru dovedit de Spurling si motivat, prin studierea celor doua rase; ba mai mult, Spurling, din postura lui neutra, ne spune:

     ” De fapt, noi stim foarte bine cum s-a format rasa Orlik. In estul Mijlociu exista o rasa care este cunoscuta sub numele de “Ghirbhaz”( nu se stie sigur daca aceasta denumire este corecta, aceasta rasa fiind doar pomenita, in conversatiile cu crescatorii din Estul Mijlociu ).Ghirbhaz este o mica rasa de jucatori care au aripile foarte largi. Aceste pasari sunt de obicei de culoare rosie sau galbena, fiecare avind urme de cozi albe, gituri-golase sau stropiri de culoare( pestritaturi). Se spune despre Ghirbhaz ca” zboara ca si corbii”, dupa felul cum urca folosind curentii de aer si sunt capabili sa zboare pe loc, ocazional si jucind. Se cunoaste ca toate sau o buna parte din rasele slave de jucatori, au fost. introduse in Yugoslavia, Romania, Bulgaria, Rusia Ucraina etc., odata cu ocupatia turca. Este parerea mea personala ca rasa Ghirbhaz, a fost introdusa in sudul Ucrainei si in Peninsula Crimeea de catre turci si din aceasta s-au desprins Nikolajevski, Tucheresi si posibil, si din alte rase care au venit odata cu Ghirbhaz, incepind a fi crescute dupa gusturile localnicilor.”

     Pai daca si Nikolajevsski,care se afla unde se afla, au origine orientala oare de ce ne indoim de Negrii Trenati ca ar avea origine orientala ? Sa nu fiu inteles gresit, doar ORIGINE orientala, e clar ca rasa a fost crescuta dupa placul localnicilor, care i-au combinat cu porumbeii autohtoni.

178. Buna seara, fara sa vreau am facut o greseala incurcand pozele din cartea lui Levi. Vali Tanase a facut referire la o poza eu la alta, imi cer scuze daca am derutat pe cineva. Incurcatura semnalata de Vlad Hadarau, multumesc.
     S-auzim de bine.

179. Considerentele pe care Levi si-a fundamentat afirmatiile referitoare la negrii turci il privesc si-o fi stiut el la vremea respectiva cui sa multumeasca pentru asta.Cu siguranta insa ca nu rusii i-ar fi spus asa ceva.Deltfel,fiind vorba despre o rasa romaneasca,orice autor strain ar fi tentat sa acorde credit opiniilor exprimate de alti autori cu autoritate in domeniu din tara respectiva.Ori in speta referitoare la negrii turci eu n-am sa redau decat un citat din cartea lui Peterffi,care face urmatoarele afirmatii(pag.137,editia din 1963):”Turmanii rusesti unicolori,si in special varietatea de negri curat,sunt-alaturi de alte varietati-stramosii porumbeilor nostri negri sau negri turci de Bucuresti”.
     Avand alaturi aceste afirmatii cu cele pe care le-am gasit la autori rusi despre rasa Orlov,am sa inchei subiectul spunand doar atat:negrii turci pot fi sau nu de origine ruseasca insa cu siguranta nu sunt la originea unor rase rusesti.

180. Acum referitor la originea Jucatorilor de Galati, cu riscul de a ma repeta, va aduc in atentie termenul: ATAVÍSM s.n. Apariție la unele vietăți (mai ales din regnul animal) a unor caractere neobișnuite, pe care le-a avut un strămoș îndepărtat. [Pl. -me. / < fr. atavisme, cf. lat. atavus – strămoș].
     Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 7 Nov 2004 | Greșeală de tipar
     Acum ar trebui sa ne amintim toti ca arareori se intampla ca din 2 baltati sa iasa un unicolor sau sfarcolat si mai sa fie, oare cu cine seamana?….exact, cu Rollerul Oriental; pe cand unicolorii intre ei dau numai unicolori, niciodata baltati.
     Acum sigur ca unora din 2 baltati se mai intampla sa le mai iasa si cate o jumatate de Bluet sau de voiajor, fiecare ce a avut la indemana…….are legatura cu originea, dar nu are legatura cu rasa, nu-i asa?

181. e gresit sa credem ca din unicolori nu scoti niciodata baltati. grivii cel mai frecvent apar din corbi.

182. Ptr. Domnul Manfred:

     Pana in anul 1990, am stat in Satu-Mare eram si eu unul din tineri care tinea porumbei la etajul 8, la casa parinteasca. Deatunci nu mai treiesc in SM. in prezent domiciliul stabil il am in Arad.

183. S-a mai vorbit de situri rusesti si nimeni nu da vreun link… tare greu mai dai de ele cand nu stii o boaba rusa…

     http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=en&sl=ru&tl=ro&u=http://golubok.ru/&rurl=translate.google.com&usg=ALkJrhjzZZlDlLAXfsY_0JjQyeP1sqBwBQ

     http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=en&sl=ru&tl=ro&u=http://dove-federation.ru/&rurl=translate.google.com&usg=ALkJrhhlfVzd06k2V6B0cn6yhlU4vsOJRg

     http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=en&sl=ru&tl=ro&u=http://russtatnye.ru/&rurl=translate.google.com&usg=ALkJrhiDZIghAz8nX3qiVP0QRJbYt-IAKA

     http://translate.google.com/translate?js=y&prev=_t&hl=en&ie=UTF-8&layout=1&eotf=1&u=http%3A%2F%2Fdove-federation.ru%2F&sl=ru&tl=ro

184. Apropo, cunosc rasele amintite, si stiu ca zburatorul de Szegedin nu este identic cu cel de Arad. In copilarie am avut multi Szegedin care zburau baremul de 5 ore, frumos in stol, de 20-30 de bucati. In prezent ca si cele mai multe rase vechi, sunt tinute doar in voliere. In Ungaria se mai concureaza cu acceasta rasa, dar pasarile nu mai seamana cu cele din copilaria mea, care erau unicolore. Zburator de Arad prima data in viata mea am vazut cand aveam 13-14 anisori. Un vecin care isi tinea pasarile la partier, si-a facut din camera de apartement, o voliera. avea peste 80 de pasari, in mai multe culori, care de doua ori la saptanama erau antrenati. Peste 10 ani cand am ajuns in Arad, un prieten ma dus la Domnul Mocuta, unde am vazut vreo 150 de pasari din acceasta rasa de culoare albastra, si vreo 20 de culoare galbena, argintie. Mai erau si pe strada Zimbrului nr. 10 la un domn, la care i-am uitat numele.C-am atat despre experienta cu zburatori de Arad.

     Pavel

185. Step by step Domnilor:

     Sfârşit de săptămână la Arad

     Este sâmbătă dimineaţă devreme şi noi suntem deja pe drum. Pe drum spre Arad, o călătorie pregătită de ceva timp, pentru vizitarea colegilor de pasiune. Noi suntem pregătiţi pentru două zile de porumbărit. Colegii nostri au fost, desigur anunţaţi aşa că eram aşteptaţi. Cele patru ore de condus au trecut repede, având în vedere că toţi eram foarte bine dispuşi şi tot drumul am glumit şi ne-am distrat unul pe seama altuia.
     Şi uite aşa am ajuns înainte de ora 10 la bunul nostru prieten Laci. Familia Betegh ne-a primit, ca întotdeauna, cu mare bucurie. Ne-am salutat şi după câteva vorbe am plecat mai departe, pentru că drumul nostru avea să continue, mai departe spre Lugoj.
     Prima oprire adevărată am făcut-o în Recaş la tânărul nostru coleg Vicky Scorobeţi, un pasionat crescător al porumbeilor de zbor, cel mai fidel elev al binecunoscutului Sorin Ştefan. Din păcate, de această dată nu am avut norocul să dăm de Nea Sorin, cu toate că toţi am fi vrut să-l vedem pentru cîteva minute. Vicky a făcut cunoştinţă cu Oana, Adi şi Robi, cei trei colegi de drum ai mei, cu care se întâlnea pentru prima dată. A urmat o discuţie în faţa volierei, desigur despre porumbei, în timp ce ne uitam la ciungii lui. Exemplare deosebite, pe care le admiram cu toţii la început din volieră după care am început să-i luăm la mână. Atunci am putut vedea cu adevărat influenţa lui Nea Sorin, adică toate păsările lui Vicky au nişte ochi de invidiat. Recăşanul nostru s-a mirat cu adevărat, cînd Adi a ales păsările lui cele mai bune. Acesta era pe punctul de a aduce ciungi, dar s-a răzgîndit la timp.
     A urmat o binevenită masă cu sarmale delicioase făcute de mama lui Vicky, unde am putut sta liniştiţi de vorbă despre clubul nostru şi mai ales planuri de viitor. După ce ne-am săturat bine, am pornit mai departe spre Lugoj pentru a vizita cîţiva crescători de porumbei de ornament. Ne-am oprit pe la mai mulţi crescători de voltaţi, guleraţi şi alte alte rase de zbor romăneşti. Aici aş dori să-l amintesc pe Groza Zeno, preşedintele Clubului columbofil “Porumbelul 1929” Lugoj, unde am văzut o crescătorie deosebită de rase romăneşti, o volieră de vis unde se află, probabil, singura crescătorie de Albaştrii de Cluj. Tot aici se află cea mai mare crescătorie de gălăţeni din România, pe toate culorile. Am rămas cu toţii vrăjiţi. Am discutat despre CNT, Zeno fiind un fost tipplerist, care nu ştia nimic despre CNT şi despre competiţiile de zbor de acum. A fost plăcut impresionat cînd a aflat de noi, iar eu am încercat în puţinul timp pe care îl aveam la dispoziţie să-i spun cât mai multe. Am rămas că ţinem legătura şi am plecat spre Timişoara. Vicky a fost tot timpul cu noi, inclusiv la Timişoara, la domnii Martin Ioan şi Milică Liliac, unde am văzut aproape 100 de tippleri la un loc. Am discutat cu ei despre păsări, despre zboruri, despre competiţiile de anul acesta.
     De aici am plecat spre Arad. A urmat despărţirea de Vicky, i-am mulţumit mult pentru că ne-a însoţit, iar el ne-a promis că ne v-a vizita în curând la Satu Mare.
     Se făcuse ora 8 şi ceva seara când am reusit să ajungem înapoi la familia Betegh. A urmat masa de seară, unde am stat la poveşti ceva timp. După care ne-am retras spre prietenul nostru Miki Boros, unde urma să rămânem peste noapte. Urma o zi lungă, aşa că trebuia să ne odihnim. Dar nici vorbă, s-a aprins lumina în volieră şi am intrat cu toţii acolo. Discuţii pe teme columbofile, ne-am uitat la păsări mult şi bine. Miki foarte bucuros de prezenţa noastră ne-a arătat toate păsările pe rînd, după care ne-am dus în casă la poveşti. La o vreme eu şi Oana ne-am retras, dar Adi şi Robi au rămas cu Miki la poveşti pînă la 4 şi jumătate dimineaţa, cu mai multe vizite în volieră.
     Dimineaţă la 7 ne-am trezit şi imediat după aceasta a părut şi Lae Takacs. Atitudinea lui faţă de mine îmi dă întotdeauna impresia că parcă ne-am cunoaşte de o viaţă. Lae a fost foarte bucuros să ne revadă, aşa că am început să vorbim imediat despre păsări. Am luat masa, Miki a lansat un stol de tippleri, după care am pornit cu toţii la piaţa de păsări şi animale mici. Am trecut pe la Laci Betegh, dar acesta era deja plecat. Porumbeii lui zburau de la 7 dimineaţa. La piaţă ne-am întâlnit cu mai mulţi cunoscuţi şi prieteni, dar ne-am întors repede la Laci pentru a admira păsările lui. Cei 14 pui de tippleri zburau în continuare. Am văzut tot ce era de văzut aici, matca şi alţi zburători, în total vreo 60 de păsări, dar cu ochii tot pe sus, la stolul de continua să zboare. A urmat o demonstraţie de zile mari. Laci a eliberat toate păsările de la matcă şi zbor şi a început să arunce seminţe pe acoperiş. Culmea este că nici o pasăre, cu toate că erau cu toţii tippleri, nu a pornit la zbor, ci au început să se mişte pe acoperiş, iar stolul a început să coboare încet. Au început comentariile noastre: coboară – nu coboară, dar Laci era foarte sigur pe el şi continua să ademenească păsările. Încă cîteva cercuri şi stolul s-a oprit deasupra volierei şi au început să coboare. S-au aşezat cu toţii şi au început să caute seminţele de pe acoperiş. 60 de tippleri liberi şi nici unul nu pornea. Nu ştiu cum a reuşit, dar ceea ce vedeam era adevărat.
     Au urmat discuţii aprinse pe tema zborului cu tippleri, după care Lae Takacs ne-am invitat la el. Am plecat cu toţii. Aici am văzut alte păsări de mare valoare, cu care Lae a demonstrat zboruri mari atît anul trecut, cît şi anul acesta. Imediat a lansat nişte pui tinerei ca să ne delectăm puţin. S-au format două stoluri mai mici care zburau la înălţimi diferite. La un moment dat stolul de sus s-a împrăştiat şi în acelaşi moment un şoim a trecut printre ele ca fulgerul. Spre norocul nostru, nu am luat parte la o nouă pierdere, păsările s-au unit imediat şi au continuat să zboare voioase. Am urcat în pod şi ne-am uitat la păsări. Din nou o grămadă de tippleri luaţi la mână. Ne-am pus în continuare la discuţii, care puteau să continue până seara, dar le-am întrerupt şi am plecat mai departe la Miki. A doua oară în aceeaşi zi, urma să vedem păsările care au adus titlul de Campion Naţional Absolut pe anul 2002. Păsări deosebite, întreţinute impecabil, care au fost din nou admirate de toţi. Eram cu toţi bucuroşi de posibilitatea de a discuta, vă daţi seama că tot ce se vorbea era de natură columbofilă. Promisiuni şi invitaţii din partea noastră adică, am invitat colegii arădeni la o vizită de acelaşi gen. Cu toţii au promis că ne întâlnim la Satu Mare, peste două săptămâni în aceeaşi formulă, iar noi ne-am bucurat de această veste. Ne-am despărţit cu greu, nu reuşeam să terminăm de discutat chiar şi în stradă.
     De aici ne-am întors la familia Betegh, unde Geta Betegh ne aştepta cu masa pusă. Am terminat de mâncat şi ne-am întors la volieră, unde am uitat pur şi simplu de noi. Se făcea târziu şi noi trebuia s-o luăm spre casă.
     Înainte de 5 după-amiază am reusit să pornim. Nimeni nu mai zicea nimic. Eram obosiţi şi fiecare se gîndea la cele două zile minunate pe care l-am petrecut acolo, alături de prietenii noştrii. Adi şi Robi mai adormeau din când în când.
     Eu mă străduiam să fiu cât mai atent, ca să ajungem în siguranţă la Satu Mare. Gândurile îmi zburau, precum păsările văzute în aceste două zile, la prietenii şi colegii pe care i-am vizitat cu ocazia acestei minunate excursii. Doresc pe această cale să le mulţumesc încă odată colegilor de club şi noilor cunoştinţe pe care le-am făcut cu această ocazie, în numele celor patru tineri care am pornit pe acelaşi drum, pentru bunăvoinţa şi bucuria cu care ne-au primit.

     de Daniel Napholcz

186. Ce ziceti de cartea asta?

     http://translate.google.com/translate?js=y&prev=_t&hl=en&ie=UTF-8&layout=1&eotf=1&u=http%3A%2F%2Fwww.fictionbook.ru%2Fauthor%2Fliniza_jalpanova%2Fgolubi%2Fread_online.html%3Fpage%3D1&sl=ru&tl=ro

187. Albaştrii de Cluj s-au mutat la Lugoj

     În urmă cu mulţi ani am văzut la o expoziţie porumbei “Albaştrii de Cluj” şi în acel moment m-am hotărît să achiziţionez porumbei din această rasă, deşi eram crescător de “Jucători de Galaţi” de mic copil. Exemplarele văzute aparţineau marelui crescător clujean Rafai Ştefan, dealtfel singurul, am achiziţionat tot efectivul pe care defunctul mare columbofil îl avea, astfel fără să-mi dau seama sunt salvatorul acestei extraordinare rase româneşti, fiind singurul din ţară care mai creşte această rasă cu chip de bibelou, în opinia mea poate rivaliza cu “Castaniul de Craiova”.
     În prezent deţin aproximativ optzeci de exemplare, după o muncă perseverentă am obţinut pe lângă culoarea albastră şi alte culori: argintiu, albastru ciocănit şi roşu dungat cu aceleaşi caractere de rasă.
     Nu aminteam la voia întâmplării, la începutul articolului că sunt şi crescător de “Jucători de Galaţi” pentru că am fost tentat să o scot din crescătorie, o perioadă scurtă chiar am făcut-o, dar nici o clipă nu m-am gândit să renunţ la “Albaştrii de Cluj” cu care am avut satisfacţii deosebite la toate expoziţiile naţionale şi internaţionale.
     Consider că aceşti porumbei ar trebui să se numească “Scurt dungat de Cluj”, spun aceasta deoarece crescătorii din Cluj au uitat de mult această minunată rasă românească, pe lângă altele care au dispărut total.
     Nu fac critici nimănui, dar în loc să ţinem rase străine, ar trebui să creştem rasele româneşti care sunt pe cale de dispariţie. Recurg la aceasta opinie pentru a trage un semnal de alarmă pentru columbofilia din România.
     Dorinţa mea este să ţinem cât mai multe rase româneşti, noroc că sunt unele zone din ţară unde mai este dragoste pentru acestea şi unde se creează prin muncă şi pricepere în rase româneşti.

     de Groza Zeno, Preşedintele Clubului « Porumbelul 1929 » Lugoj

188. Buna ,
     foarte interesante sunt discutiile in legatura cu stramosii raselor romanesti !
     Si eu am inpresia la tema aceasta ca mai mult sa luat decat sa dat din materialul genetic a raselor Romanesti .
     Mi-am pus des intrebarea ; oare chiar au fost mai ordonati Taranii pe vremuri referindu-ma la Gospodariile lor fiindca in ziua de astazi rar mai vezi un gard drept sau o ordine in curte – sa nu ma mai vorbesc de adapostul animalelor si in multe cazuri si starea lor …
     Tot m-am intrebat cum putea in conditiile acestea sa apara atatea rase pentru care trebuie multa disciplina , timp , rabdare si mai multi care au acelas interes – adica a forma o rasa ??!
     Pentru mine sunt foarte interesante comentariile d-lui Adrian Nistor ! Va multumesc !

189. Deci toata lumea e de acord ca barza incaltata daca nu este un accident poate fi cel mult o etapa din evolutia galateanului. Deci nici Levi nu poate fi luat de bun cand vine vorba de rase estice. Mai ales ca foarte multe le are primite din Romania, este evident ca in vremurile respective era imposibil sa isi gaseasca un colaborator din Rusia.

190. Buna

     D-le Andrei Nistor in comentariul de la art.75 eu ma referem la modul generel la subiectul aparut in topic si nu la o persoana anume.

     Dar daca domnia ta te regasesti si afirmi cu terie o astfel de caracterizare noua nu ne remine doar sa o aceptam ca o parere proprie.

     Iar afirmatia data de domnia ta d-le Adrian Nistor vine doar sa intareasca cele prezentate de mine deci multumesc pt sprijun.

     citat ” Iar alaturarea lui “Renault” in coada Daciei nu e ca sa ne-o fure francezii,ci doar ca s-o ajute sa se vanda mai bine.”

     Ei stimate d-le Adrian Nistor pina si Francezi prin Renault si magazinele de prezentare a marci renault se straduiesc a ne ajuta ” sa se vinda mai bine ”

     Iar concetateni nostri romini inceasca la firmele de reprezentare sai conving pe cei interesati ca tot ce provine din Rominia e lipsit de valoare.

     Iar daca domnia ta gasesti vro asemanare si ceva pozitiv in astfel de comportament fenomenal si greu de inteles de straini e o problema privata.

     Dar eu personal nu pot sa o inteleg la fel cum nu pot sa inteleg nici fenomenul de ce tot ce au facut stramosi nostri bun sau rau se insista ina se atribui doar vecinilor fara nici macar o sansa se a rezerva si natiei -Romine ca macar din gresala au contribuit si ei cu ceva pozitiv la cele mostenite de noi.

     Iar in ce priveste referirea la numele atribit Jucatorilor de Galati stimate d-le Andrei Nistor ai perfecta dreptate.

     ” Iar daca noi folosim apelativul “roller” pentru jucatorii galateni.cu siguranta ca nimeni nu-si face iluzii ca ar putea spune ca nu-s ai nostri. ”

     Nu staini sint vinovati de proprile noastre greseli ci greselile ne apartin iar straini doar profita eventual de proprile noastre greseni de exmp. stamosi au greit ca nu nea lasat si o documentatie exata la munca si creiatile lor dar de greselile ce le facem noi acuma in generatia noastra trebuie sa ni le asuma.

     Iar prin exmplul dat de domnia ta cu jucatoti de Galati care asa din senin apare cu o denumite noua de Galati Roller e o astfel de gresala ce creiaza confuzi in rindul columbofililo.

     Pt ca eu nu spun ca e gresit alegerea numelui nou ci e gresita demersul care putea fi facut si mai bine plecand de la faptul ca Rasa a fost timp de circa 50 – 60 de ani cunoscuta peste graniti sub numele de Jucatori de Galati iar acuma apare o rasa noua cu denumire de Rolleri de Galati.

     Personal am fost contactat de mai multe persoane care mau intrebat daca e vorba de una si aceis rasa cu cea pe care o cresc eu pt ca din materialele prezentate nu reisea.

     Asta doar asa o parere personale cred ca era mult mai benefic si lipsit de confuzi daca la omologare se inregistra cu denumirea cunoscuta de Jucatori de Galati ( Roler ) sau ( Galati Roller ) bine inteles daca se dorea pastrare reputatiri obtinute in trecut si marcarea doar carei catagori apartine si toate aste evitind orice confuzie.

     Dar viata nea dovedit inca o data ca chiar avind cele mai bune intenti putem face greseli si deservici raselor existente Rominesti.

     Cu stima si respect Alex Bude

191. Tot mai aproape de Rusia.

     http://www.tipplers.com/nepal/

     http://www.tipleriai.lietuvoje.info/

     http://members.home.nl/mkh/pictures.html

     http://pigeons.phorum.pl/viewforum.php?f=1&sid=57b43e0c0dd3133ebf0389a63c13a6f3

     http://www.balandininkas.lt/

     http://www.balandininkas.lt/

     http://www.youtube.com/watch?v=pNAB4QxOP8g&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=TpMzzib_aj8&feature=related

192. cred ca posturi ca nr 185 ar fi frumoase si in cazul jucatorilor de galati.se simte o lipsa pe planul asta gen articole,povestiri etc.

193. D-le Bude,eu n-am inteles deloc ce anume vi s-a parut dvs. caraghios ori deplasat in incercarea de a cauta niste explicatii referitoare la originea raselor romanesti,pentru ca un asemenea demers nu are absolut nici o legatura cu un eventual transfer de merite in privinta formarii lor in seama altora.Cautarea originii raselor noastre e una iar formarea lor e cu totul altceva si cata vreme aceste rase s-au nascut aici nu ni le poate lua nimeni.Din pacate noi nu suntem insa in situatia de a putea spune ca pe teritoriul nostru au fost create diferite rase despre care sa putem afirma ca sunt integral de origine de aici.Intr-un fel sau altul,indiferent de zona de unde au provenit,la noi s-au format rase de porumbei plecand de la alte rase aduse de altii.Eu n-am cum sa sustin ideea cu rasele autohtone cata vreme n-am absolut nici o dovada despre existenta vreuneia.Daca tot ar fi existat atat de multe astfel de rase autohtone cum se face ca in nici o zona din tara ele nu si-au putut dovedi intaietatea asupra a tot ce s-a adus din afara?! In legatura cu majoritatea raselor se afirma ca s-au format dintr-o fantomatica “rasa locala” si diverse alte rase straine.Si deranjant este ca despre rasele straine aduse pentru “ameliorarea” asa-ziselor rade locale se stie foarte precis despre ce-i vorba numai aceste mult pomenite rase locale raman pentru toti niste enigme.Luati-i la rand si pe Peterffi si pe Bonatiu si n-o sa gasiti nimic concret referitor la povestea asta.Si-atunci nu vi se pare firesc sa ne intrebam cum aratau aceste rase si ce calitati aveau?! Si presupunand c-ar fi existat, chiar niciuna nu si-a putut dovedi superioritatea in raport cu altele aduse de-afara incat peste tot a fost nevoie pentru a vedea ce-avem acum sa fi folosit importuri?! A afirma ca rasele noastre isi au originea in alte rase mai vechi de origine turceasca ori ruseasca nu inseamna a ne denigra pe noi ca neam ci pur si simplu inseamna doar a accepta niste realitati istorice.Poate c-or fi unii care sa-si fi dorit ca Bucurestiul sa fi fost si el o capitala a vreunui imperiu, dar n-a fost iar noi trebuie sa acceptam asta impreuna cu toate consecintele practice ale acestui fapt.
     In legatura cu galatenii chiar nu inteleg unde-i problema.Spuneti ca utilizarea termenului de ‘roller” a creat confuzie in randul unora.Pai eu va intreb altceva:acei derutati de azi cum isi denumeau pana mai alaltaieri porumbeii,asta in ideea ca erau crescatori de jucatori galateni?! Dati-mi dvs. traducerea denumirii de “jucator de Galati” utilizata in afara Romaniei ca sa pricep si eu unde se naste confuzia.
     In legatura cu fotografia din cartea lui Levi eu zic c-ar trebui sa incercam sa nu devenim caraghiosi.Precum a amintit si Vlad mai inainte sursa pozelor cu rase romanesti pe care Levi le-a publicat in cartea sa a fost prof. Stefan Peterffi.Iar noi venim azi si-l acuzam pe Levi c-ar fi publicat o “aberatie”?! Ori il consideram pe Peterfii un iresponsabil de vreme ce-a putut sa-i trimita acea fotografie?! Eu unul cred ca dimpotriva,Peterfii a stiut prea bine despre ce-i vorba iar respectiva poza nu arata decat o realitate a unui anumit moment.Ca unii dintre noi astazi nu vrem sa acceptam ca galatenii au aratat cu ceva ani in urma si asa cum se vede in acea poza e o alta discutie si nu-i nici o noutate,multe alte rase romanesti arata azi altfel decat in pozele publicate de Levi.Ca transformarile astea or fi insemnat o evolutie sau mai degraba o involutie pentru aceste rase e o tema asupra careia incercam noi la RCR sa dam pe viitor niste raspunsuri daca vom putea.

194. Buna!
     D-le Bude, nu-mi pot stapani asa un zambet mic citindu-va ultimul comentariu, sa va explic: denumirea Jucatorului de Galati, asa cum apare el in lista oficiala a EE, este in limba germana, urmand sa apara si in limba engleza si franceza; acum poate o sa trebuiasca sa dam explicatii de ce denumirile nu o sa fie exact la fel, in diferite limbi…..Iar daca e sa vorbim de Germania, poate ne spuneti dv. cum se numesc ei acolo? oare nu Galatzer? si eu zic ca in afara tarii,cel mai bine este cunoscuta rasa asta in Germania si Franta. Vreau sa va linistesc si sa va spun ca generatia asta care A FACUT , FACE SI VA FACE CEVA pentru rasele romanesti, are atata coloana vertebrala sa-si asume si greselile;si aici ma refer la a face ceva inspre folosul raselor, nu al crescatorilor care le vand prin diverse targuri; dar cei care nu au facut nimic, nu-si pot asuma decat….nimic.
     Iar denumirea de roller este exact pentru a nu se confunda cu tummler( jucator de 1-2 tumbe) pe care daca bine imi amintesc, aspru l-ati mai criticat. La unele rase romanesti am semnalat si unele traduceri gresite, care se vor corecta.
     Si ca sa nu mai punem la indoiala documentarea d-lui Spurling, referitor la rasele din balcani sau Rusia, va recomand sa vizitati site-ul http://rzhev.tripod.com/index.html Citind articolele scrise, ne dam seama intradevar unde se creau rasele de porumbei, intalnind nume ca: tarul Alexander Alexandrovich Romanova III, Regina Victoria of Britain , contele Orlov; sau de la noi:la diferite curti domnesi din Muntenia si Moldova, detinatorii de pamanturi-mosnenii, asta pe langa negustorii de pasari care erau nelipsiti din targuri sau de la serbarile curtilor domnesti.
     Odata cu afilierea Federatiei Ruse la EE, vom asista si la standardizarea raselor rusesti de catre rusi, demers care va fi foarte interesant de observat din toate punctele de vedere.

195. Interesante afirmatiile domnului Groza referitoare la albastrul de Cluj. De cand dateaza aceasta declaratie? Ar fi interesant de stiut si cum a obtinut domnul Groza noile culori, cat de viabili sunt la zbor si daca noile culori sunt mai mult sau mai putin inclinate spre zbor decat culoarea originala care da si numele rasei. Mai apar exemplare care dau tumbe?

196. Asa cum zice Vlad o sa fie foarte interesant cand intra rusii cu rasele lor la omologat. Sunt foarte curios cate vor aduce, cu cate vor ramane, daca vor aduce si din cele originare din Ucraina si daca si cum vor fi prezentate caracteristicile de zbor.

197. Parerea mea e ca nu trebuie sa-i vaitam noi pe rusi ce-or sa faca ei cu rasele lor;au atat de multe ca s-or descurca ei.Plus de asta in lista de rase omologate european sunt si vreo 15 rase rusesti care sunt crescute cu succes in special in Germania,dar astea sunt indeosebi rase deosebit de frumoase ca aspect de unde si notorietatea de care s-au bucurat.La capitolul rase de expozitie rusii,sau ca sa fiu mai exact, rasele rusesti,sunt de departe pe primul loc intr-o astfel de competitie.Insa rusii au o multime de rase pentru sport,cu tot felul de zburatori sau jucatori despre care foarte putina lume stie.Obiectiv vorbind ,aici se gasesc cele mai multe si mai diverse rase de porumbei decat oriunde altundeva iar scoaterea lor in prim plan nu poate fi decat un lucru pozitiv.

198. Buna

     D-le Adrian Nistor la intrebare pusa cu privire la unde sint rasela autoctone a caror existenta este doar enumarata dar din lipsa de materiale nu sint detailate mai ai putina rabdare si vei observa procesul de disparitie fara vreo explicatie si la rase cu descriere exata si cuorinsa in carti de profil.

     D-le Adrian pina la sfirsitul omologari raselor Rominesti probabil ca veti observa disparitia a mai multot rase la care detinem o prezentare complecta asadar inca nu e tirziu pt a trai la viu astfel de dispariti greu de elucidat traite de stramosi nostri.

     Iar in ce priveste Inregistrare Jucatorilor de Galati prin abandon neconditionat la numele original din limba de origine daca domnile voastre domnilor ii considerati o bravura sinteti liberi sa o faceti.

     In orice caza personal nu pot sa o apreciex ca find ceva pozitiv renuntarea la denumire oricinala ci doar o dovada de capitulare iar in comentariul anterior am dat exmplu cu numele Original de Jucatoti de Galati iar in parenteza pt straini in limba lor de origine in fuctie de tara la care sar adresa exemplu pe care domnile voastre se pare ca nu vreti sal luati in seama.

     La articole in reviste mai vechi scrise in germana din respect pt noi si originea rasei autoti articolelor prezentau rasa in aceasta forma in Germana cu denumirea romineasca si una in germana pt cei carora le era adresat art. dar noi mai bravi am capitulat la numele original si vrem sa fie socotit si ceva fenomen in favoarea raselor.

     Iar la exemplu dat de d-le Vlad cu traducerea in diferite limbi ne vom pomeni ca jucatori de Galati detin o 100 de nume diferite doar cel Original rominesc lipseste si asta din iubire fata de Jucatori de Galati.

     Domnilor asta e opinia mea si daca unora nu va place imi pare rau dar nu pot sa va prezint dechit adevarul din perspectiva mea altfel vas minti doar pt a fi mai aceptat

     Dar in viata oameni apreciaza un artist in special dupa moarte, apreciaza parinti la adevarata valoare dupa ce ii perd, conditila din familie dupa ce se muta de acasa iar probabil valorila si simbolurile nationale dupa ce paraseste tara cine stie dar eu din perspectiva mea aici ma aflu.

     Cu stima si respect Alex Bude

199. Revenind la articolul Domnului Groza, a aparut in anul 2003, daca bine retin. Pacat ca dansul nu s-a inscris pe forum.

     Dar hai sa mai vedem ce s-a mai intamplat in prin lume:

     Culoarea şi caracterul
     de Jack Prescott
     (Publicat prin Internet) Septembrie 2000

     Este vreo legătură între culoare şi caracter? Am ascultat multe dezbateri pe această temă. Am cunoscut oameni care au optat pentru o singură culoare sau un tip relativ la o singură culoare. Tipplerii, Rolerii şi Tumlerii sunt mai buni dacă au un caracter uniform. Oricine s-a implicat serios în înmulţirea acestor păsări va ştii următorul lucru : caracterul şi potenţialul indivizilor este extrem de variat, atât de mult, încât din comportamentul lor am putea foarte uşor să credem că provin din specii diferite. Unele exemplare, chiar din aceeaşi familie, sunt atât de diferite în caracter încât este dificil să credem cum este acest lucru posibil.

     Cu mult timp în urmă am decis să păstrez doar exemplarele de culoare neagră cu aripi albe. Am avut mai mulţi din agest tip decât roşii cu aripi albe. Rolerii mei de concurs proveneau de la un columbofil renumit care deţinea ambele tipuri. Foarte des, o serie de pui a ieşit pe roşu, iar alta pe negru. Cred că a fost o sortare uniformă pentru că nu a apărut nici o altă culoare. Eu am înmulţit selectiv, doar pe cei negrii şi treptat, pe parcursul anilor, am reuşit, spun eu, să ajung la o familie homozigotă, pură. Cred că aceasta a fost doar o obsesie de-a mea şi eu întotdeauna mă ţine-am de ordine şi uniformitate.

     La unii oameni care aveau Roleri le plăcea să aibă porumbei cu o varietate de culori, care arătau ca un covor multicolor. Dar, din nu ştiu ce motiv, mie îmi place simplicitatea : alb / negru. Ce ar putea fi mai plan, simplu şi uniform ca acesta ?

     După mulţi ani de distrugere a urmelor de culoare roşie, am reuşit să alcătuiesc şi să menţin un lot mare de negrii cu aripi albe. În acest lot nu am avut niciodata cu aripi albe perfect sau cu dungi identice dar exista o uniformitate la prima privire. Toţi au fost negrii cu aripi albe şi cu puţin alb pe cap. Coada a fost fie toată neagră, fie neagră cu câteva pene albe. Aceste diferenţe nu m-au îngrijorat. Am avut ceea ce mi-am propus, un lot mare de negrii cu aripi albe. În plus,am fost atent la păsările care nu au ţinut stolul. Aveam doar puţini care aveau acest obicei, iar dacă persistau, îi eliminam. Deci, selecţia mea nu s-a rezumat doar la culoare. Treptat am observat că eliminam din ce în ce mai puţini şi sincer, cred că stolul meu s-a îmbunătăţit. Nu am făcut încrucişări cu alte familii şi nici nu intenţionez să fac cât mai trăiesc.

     Totuşi, în mai 2000, dintr-una din perechi a ieşit unul roşu care a fost de asemenea 50% alb. Acesta a apărut recesiv. Am decis să-l păstrez. Se comportă foarte bine în stol şi performanţele îi sunt uniforme, până acum, dar îşi poartă aripile căzute sub coadă şi este mult mai blând decăt toţi ceilalţi din stolul de 54 de bucăţi. Are, de asemenea, ochii cu pupila împrăştiată (neunifirmă). Pentru moment, îl păstrez.

     Foarte probabil că îmbătrânesc …

     raducere în limba română de Francisc Czumbil

200. Ma numesc Adi , sunt din localitatea Strehaia , judetul Mehedinti .
     Am intrat pe site – ul RCR si la sectiunea membrii am gasit un columbofil pe nume Tanase Valentin , care creste porumbei Orbeteni Romanesti .
     Fiind singura rasa pe care o creste , presupun ca aloca foarte mult timp , selectiei acestor porumbei .
     Ma intereseaza si pe mine 3 – 4 perechi de porumbei din aceasta superba rasa ,,Orbeten Romanesc” . Va rog spuneti – mi cat costa si care ar fi modalitatea sa intru in posesia lor .
     Referitor la calitatile sportive ale acestor porumbei , va rog daca sunteti amabil sa – mi descrieti in cateva cuvinte maniera de zbor (durata , altitudine , etc).
     Mi – ar face mare placere sa aparem impreuna in acelasi clasament la aceasta rasa , indiferent care dintre noi va fi in fata .
     Astept raspunsul dumneavoastra !
     Cu respect,
     Adi – ospatarul

201. Si uite Domnilor ca am ajuns si la nr. 200, sper ca Domnul eremia v-a fi multumit, fiindca chiar si-a dorit acest lucru. M-am gandit ca daca tot nr. 200 este un nr. destul de mare si rotund, dece sa nu apara un articol cu noutati din orasul Satu-Mare?

     Limitele sportului columbofil
     de Daniel Napholcz

     Fiecare dintre noi, iubitorii porumbeilor de zbor, a încercat să ofere păsărilor lui locul cel mai bun posibil. Cele mai frecvente crescătorii sunt amplasate în curtea caselor sau poduri, cu forme care mai de care, rămînînd la latitudinea şi posibilitatea fiecăruia modul în care a construit voliera. Unii din lemn, alţii din metal şi beton, unii în curtea animalelor mici, deasupra coteţului de porci, lîngă frizerie, lîngă sifonărie, în garajul din curte. Extremele duc mai departe decît v-aţi putea închipui. Aici vrea să fac referire la moda apărută în Satu Mare de a ţine porumbei la bloc, mai exact în balcoanele apartamentelor. Şi, poate nu vă vine să credeţi, nu sunt puţini aceşti colegi. Să-i enumerăm pe sătmărenii care au ales această opţiune : Csizma Adalbert, Németi Zsolt, Ionescu Adrian, Sima Florin şi Pereni Adrian. Fiecare dintre ei au transformat balconul blocului într-o mică crescătorie de porumbei, unde înmulţesc porumbei şi concurează în acelaşi timp.
     Voi face referire la unul dintre ei, unul dintre cei mai vechi din această categorie, adică Adi Ionescu. Un tînăr ambiţios de 22 de ani, care promite mult în sportul cu porumbei de zbor din România.
     A început să ţină porumbei de mic copil. Totdeauna în balcon. La început a avut cîţiva prostani, dar timpul a trecut şi a descoperit frumuseţea zborurilor de durată şi înălţime. Au trecut prin balconul acestuia mai multe rase de zbor : ciungi de ploieşti, berzaţi de Budapesta, şi tippleri. Nicidecum tipplerii pe care îi deţine acum, fără a face o selecţie pe rase, obiectivul era doar durata de zbor. Competiţiile au început în cartier cu prietenii de acolo, fără să ştie nimic de cluburi de zbor, regulamente, doar la mica înţelegere dintre cei ce se ocupau de porumbei de zbor. Şi toate acestea sub presiunea părinţilor care nu au fost niciodată de acord cu porumbeii din balcon.
     În 1997 a reuşit să facă cunoştinţă cu Clubul columbofil COSMOS Satu Mare, cu CNT România şi cu adevăratele competiţii de zbor.
     Trecerea la porumbei valoroşi s-a făcut repede, făcînd cunoştinţă cu Gioni Sasu, de unde a adus o serie de păsări care erau pe placul lui. Nu a fost deloc uşoară această trecere, ştiind cu toţii cît valorează păsările de zbor. Dar, după părerea lui, a meritat.
     Acum este unul dintre cei care încearcă să scoată ce este mai bun din porumbeii lui. Îi antrenează după un sistem şi program propriu. Cu porumbei boxaţi, reţetă de mîncare cu folosirea dropperului. Şi toate acestea se întîmplă în balcon. Perechile de matcă scot pui într-o cuşcă de 30 cm lăţine, 60 cm lungime şi 40 cm înălţime fiecare. Aici cresc cîte doi pui, cu adevărat reuşiţi. Numai el ştie cum.
     Nu este uşor deloc, ştiind mai ales că vecinii nu au fost niciodată împăcaţi cu ideea de a ţine porumbei în bloc. Ba că miroase urît, ba că fac mizerie, ba că fac gălăgie. Dar peste toate astea Adi continuă să antreneze păsările cu aceaşi ambiţie de fier. Ca fost sportiv de performanţă ştie că toate antrenamentele trebuie să le facă sub strictă observaţie. Cît zboară păsările el se uită în sus la ele. Nu pot să facă o mişcare pe care să n-o cunoască. Problemele încep de la obişnuirea puilor. Să convingi cel puţin 12 familii să nu iasă cîteva zile în balcon, să nu facă gălăgie. Dacă un pui s-a aşezat la alt etaj, sigur vine cineva să-l gonească de acolo. Ai pus afară dropperul, puii încearcă să coboare, dar vecina de balcon iese, să scuture faţa de masă sau de ce nu cîrpa de praf. Lansezi păsările la zbor şi după două ore vecina de la IV îşi întinde cearceafurile la uscat. Şi le adună abia a doua zi. Ce ziceţi de toate astea ?
     Dar cu toate acestea păsările lui arată tot mai mult. Colegii din zonă sunt cu ochii pe el la fiecare zbor de antrenament. «Ce faci, măi Adi cu ei, de zboară aşa ?» se întreabă ceilalţi. Pînă anul acesta făcea zboruri de 7 – 8 ore, dar 2002 a fost pragul de trecere peste 10 ore. La Etapa a III-a a reuşit frumosul rezultat de 10 ore şi 25 de minute. A fost fericit, dar a ţinut să zică că ar fi putut să facă mult mai mult. Pentru anul viitor şi-a făcut mari speranţe. Să vedem pînă unde va merge reuşita. Creşte experienţa, dar condiţiile rămîn.
     Ce visează ? Să facă rezultate cît mai bune, în viitorul apropiat, iar mai încolo o curte unde să poată să facă condiţii cît mai prielnice păsărilor lui. Vom vedea ce-i rezervă viitorul.

     de Daniel Napholcz

202. Prostia de la comentariul 202.

203. D-le Bude,in legatura cu denumirea galatenilor am senzatia ca in mod deliberat va plasati intr-o stare de confuzie pentru ca lucrurile sunt cat se poate de limpezi.Denumirea rasei,conform exprimarii in limba romana,a fost,este si va fi aceea de “jucator de Galati” iar in oricare alta limba aceasta denumire include sintagma “roller” fiindca este singura adecvata.Dati-mi dvs. denumirea in limba germana,alta decat “Galatzer roller” ca tot faceti atata caz pe tema asta si ca noi astilalti am abdicat cu totii de la traditii.
     Despre acele rase “autohtone”,ca sa fac o trimitere la Caragiale,n-as putea spune decat ca “sunt sublime,dar lipsesc cu desavarsire”.Disparitia unor rase e o treaba cat se poate de naturala si nu se intampla numai la noi iar cauzele nu tin decat de interesul diversilor crescatori pentru respectivele rase.Iar acest proces are foarte putina legatura sau deloc cu actiunea de omologare.Care omologare in cazul raselor romanesti nu e deloc un lucru usor din cauza ca la noi crescatorii isi selectioneaza fiecare porumbeii dupa ideile proprii si fiecare e convins ca detine rasa “autentica”.Motiv pentru care in cazul fiecarei rase exista nemultumiti vizavi de standardul ori denumirea sub care rasa a fost omologata.Daca altora le place mai mult rigoarea pe la noi e preferata debandada pentru ca la adapostul ei specula in domeniu se face mai lesne.Cand ai niste standarde clare pentru rasele de porumbei si astea sunt cat mai cunoscute,e mai greu sa pacalesti naivii prin piete vanzandu-le tot felul de corcituri drept porumbei de rasa.Si care tentative de pacaleala functioneaza si in cazul in care se vand porumbei din Romania unor straini,lucru cu atat mai daunator raselor romanesti.
     Pana la urma nu in omologarea internationala sta salvarea raselor romanesti ci in felul in care sunt respectate standardele raselor,care standarde de bine de rau exista de mai multa vreme doar ca prea putina lume s-a gandit ca ele ar trebui si respectate.

204. Pt. Adi (sau Daniel):
     Columbofilul Tanase Valentin de la RCR a selectionat in timp vreo 20 de rase(marea majoritate de ornament), acum din cate stiu eu se chinuie sa ramana cu maxim 8, in club apare doar cu asta pentru ca este rasa pe care o apreciaza cel mai mult. In cadrul RCR in acest sezon ar trebui sa zboare cu orbeteni si galateni in cadrul concursurilor cu pui. Dupa un an foarte slab a facut o selectie “la sange” urmata de o infuzie masiva pentru a corecta principalul defect al pasarilor pe care le detinea (cioc negru). Acum detine doar pasarile din matca (7-8 perechi) pe care le pregateste pentru noul sezon deci nu are nimic de vanzare. Atunci cand are de vanzare practica niste preturi aberant de mici, mult sub pretul pietei.
     Ca si caracteristici de zbor orbetenii sunt in primul rand o rasa puturoasa care daca nu este antrenata zboara numai cand vrea si cum vrea. Puii antrenati cu o alta rasa (tippler , berzat, ciung) scot rezultate foarte bune. Am prins la el cateva zboruri la liber si la unul din ele 3 exemplare au urcat cam in 15 min la disparitie, au stat acolo vreo 10-15 min apoi au inceput sa coboare, cam in 30 de minute au fost inapoi pe plasa. Pasari luate de la el s-au tinut foarte usor dupa tippleri.
     Mai sunt discutii cu doi crescatori de orbeteni care ar putea participa si ei anul acesta, unul are o linie foarte veche, la celalalt cam 90% din pasari provin de la domnul Tanase.

205. Pt. porumbei.ro :

     Calculatorul de pe care comunicam cu dumneavoastra este la clubul la care Daniel este bodyguard , iar eu ospatar !
     ACEASTA ESTE SINGURA COINCIDENTA CARE VA DUS IN EROARE !
     VA ROG CU TOT RESPECTUL SA STERGETI PROSTIA ACEEA DE LA COMENTARIUL NR. 202 , CARE O PUTEM INTERPRETA CA UN ATAC LA PERSOANA , SAU CHIAR CALOMNIE !

206. Sa spunem. Oricum ar fi fost cel putin normal sa precizezi ca sunteti… colegi si asa mai departe. Mai era unul pe aici acum ceva vreme(are banare definitiva) care a scris de pe vreo 14 nume (vezi Doamne erau toti amicii gramada pe un internet cafe).

     Topicul il pot inchide fara rezerve, nu mai am rabdarea de acum 5 ani.

     Succesuri.

207. Propun domnilor sa mergem mai departe, noutati:

     Despre rasele de zbor,

     Domeniul raselor de zbor este un domeniu vast, în care totdeauna avem ceva de învăţat. Cele mai multe rase de zbor le putem împărţi în două tipuri : tipul de zbor şi tipul de ornament. Porumbeii din categoria raselor de zbor trebuie apreciaţi după rezultatele de zbor. Organismul raselor de zbor este mai puternic, mai sănătos, având o vitalitate mai mare. Tipul de zbor este mai apreciat de noi. Nu putem lăsa în afara atenţiei rezultatul de zbor al acestora, care este foarte important, pentru că zborul ne dă valoarea adevărată a unui individ. La toate rasele de zbor trebuie să dezvoltăm capacitatea de zbor. Foarte multe rase de zbor cresc puii slab, sunt degradaţi, cu organism fără vitalitate urmare a selecţiei împotriva naturii, o selecţie inutilă chiar şi la tipul de ornament.
     Dacă o rasă o numim roller sau jucător, atunci într-adevăr să joace, dacă o numim zburător atunci să se menţină în aer cel puţin douăzeci de minute, ca strămoşul lor comun, porumbelul de câmp. Tipul de ornament se cuvine raselor de ornament.
     Selecţia împotriva legilor naturii în timp este egală cu falimentul. Organismul şi structura porumbelului au fost formate de natură pentru zbor, pentru asigurarea supravieţuirii, pentru a-i folosi la găsirea hranei, la apărarea împotriva duşmanilor.
     Rasele de zbor de tip ornament, care nu au fost zburate de-a lungul mai multor generaţii au pierdut în mare măsură posibilitatea de a se orienta. Scopul nostru trebuie să fie un individ inteligent, mai rezistent din toate punctele de vedere şi tipul de zbor adaptabil în toate împrejurările, pe ei trebuie să ne bazăm selecţia. Menţinerea şi ocrotirea raselor de zbor este un lucru actual şi foarte indicat. După selecţia formată numai într-un sens, urmărindu-se numai aspectul exterior a raselor, au devenit mai degrabă rase de ornament, cu posibilităţi slabe de zbor şi pierderea instinctului de creştere a puilor.
     În Anglia tipplerii de zbor nu au un standard al rasei, se iau în considerare numai rezultatele de zbor. Standardele tuturor raselor de zbor trebuie să fie găsite în „aer“. Capacitatea de zbor este lucrul cel mai valoros la aceste rase.
     După cunoştinţele mele, s-au organizat concursuri de zbor cu treizeci şi unu de rase de porumbei de zbor, adică :
     Tippler englez, Danziger, Zbur.Stader, Zbur.Vienez, Zbur.Sârb, Zbur Persan, Griwuni de Moscova, Zbur.Nicolaev, Roller de Birmingham, Roller oriental, Zbur.Berzaţi de Budapesta, Brumaţi maghiar, Albastru de Pesta, Zbur.Csepel, Zbur.Seghedin, Zbur.de Mako, Zbur.Dunakeszi, Zbur.Eger, Coţofană maghiară 2 ore 20 min, Zbur.Szolnok 2 ore 08 min, Brumaţi cu dungi albe 1 oră 30 min, Zbur. Miskolc 1 oră 19 min, Zbur. Cioc scurt de Budapesta 50 min, Juc.de Komarom 1 oră 25 min, Roller de Debreţin, Bimoţaţi ardeleni, Ciungi de Ploieşti, Zbur.Târgovişte, Codalb românesc, Dungaţi de Arad, Jucători de Galaţi.
     În afară de rasele amintite mai sus au mai fost zburaţi :
     Oglindaţi de Budapesta 1 oră în 1988, Sfârcolaţi de Budapesta, Juc.de Budapesta, Juc.de Timişoara, Zbur.Körös, Juc.Ardeleni, Zbur.Bacika, Zbur.de Kiskunfelegyhaza cu moţ şi fără moţ, Zbur.Stralzund.
     Selecţia naturală este legiuitoare a caracterelor speciilor sau a populaţiilor şi subordonează funcţia de autoconservare a înmulţirii. Într-adevăr selecţia elimină pe toţi acei indivizi, la care procesele de viaţă, caracterele morfologice şi de comportament nu asigură înmulţirea. Toate speciile trebuie să se înmulţească în aşa măsură, încât să poată asigura menţinerea şi supravieţuirea, după pierderi cauzate de duşmani sau de condiţiile de climă. Selecţia naturală are efect mereu în aceeaşi direcţie, ca să corecteze şi să menţină potrivirea animalelor în mediu şi în modul lor de viaţă.
     Mutaţia este un eveniment întâmplător, care poate influenţa selecţia, organismul putând să devină mai potrivit în mediu. Caracteristicile raselor de porumbei de zbor sunt următoarele :
     – ochi alb cu vene de sânge,
     – exprimare vioaie, atentă, înflăcărată, mişcătoare,
     – gene subţiri, netede,
     – penaj des, tare, elastic, îngust, lipit strâns de corp,
     – aripi lungi,
     – condiţie generală bună,
     – structura corpului puternică,
     – piept lat,
     – osatură puternică,
     – musculatură elastică,
     – ţinuta ridicată a corpului,
     – sternul drept, cu musculatură bine dezvoltată,
     – corp uşor.

     Vitalitatea unei rase ne dă posibilitatea de a concura, şi în acelaşi timp ne dă rezultatele obţinute la concursuri. Noi, columbofilii, care ne ocupăm cu rase de zbor, ne găsim bucuria în zborul porumbeilor.
     Trebuie să asigurăm reuşită legilor naturii, aşa că tinerii porumbei a tuturor raselor de zbor trebuie să-i antrenăm şi să-i zburăm sistematic.
     Timpul liber petrecut cu creştera porumbeilor nu este numai un hobby, ci o adevărată activitate de cultură. Creşterea şi antrenarea porumbeilor este un lux, dar ce nu este lux astăzi, dar aplicarea eredităţii genetice pe nivel universitar este o ştiinţă de o jumătate de secol. Munca genetică la cel mai înalt grad este modul cel mai eficient a corectării performanţelor de zbor.
     Sportul cu porumbeii aparţine distracţiilor nobile.

     de Heim Alexandru

208. “Caracteristicile raselor de porumbei de zbor sunt următoarele :
     – ochi alb cu vene de sânge,
     – gene subţiri, netede, ”

     Nu prea sunt de acord cu afirmatiile de mai sus.
     1. Ochiul la multe rase de zburatori romanesti este galben, asta fara sa le influenteze zborul.
     2. Nu vad cu ce poate influenta o geana mai lata sau mai subtire capacitatile de zbor ale unui porumbel.

     Lipsa unui standard duce la disparitia rasei. Definirea unei rase strict pe considerente de zbor este din punctul meu de vedere aberanta. Adica un metis intre un ciung si un szeghedin care zboara peste 10 ore este automat tippler? Raman la parerea mea ca pasarile “frumoase”, adica pasari ce in expozitie primesc peste 93 de puncte, pot fi in acelasi timp foarte buni zburatori. Sper ca prin actiunile RCR sa fie si dovedit acest lucru.

209. Sa speram, va doresc mult succes.

210. Pentru a face o mica diferenta, cineva mae spus, uitete in ochii unui om si iti vei da seama, cei poarta capul. Parerea mea este uitete in ochii unui porumbel si iti vei de saema, ce vointa, vitalitate, si capacitate de zbor are.

     http://www.youtube.com/watch?v=2vEOyrBhytA&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=0Lqh7DYzw78&feature=PlayList&p=8F9975C00A84F69E&playnext=1&playnext_from=PL&index=28

211. Multumesc mult porumbei.ro . Aveti dreptate ; daca as fi facut de la inceput precizarea ca suntem colegi de servici , nu s-ar fi ajuns in aceea situatie . Insa lucrurile acum s- au clarificat si totul e bine , cand se termina cu bine !
     Iti urez sa ai cat mai multe materiale de succes si milioane de utilizatori .
     Cu stima ,
     Adi Cazacu

212. Sant Adi Cazacu , colegul de servici al lui Daniel ;
     Imi exprim din nou dorinta mea , de a cumpara 4 perechi de porumbei din RASA ,, ORBETEAN ROMANESC ” ! Sant atat de frumosi , incat atunci cand ii privesc in fotografii ma fascineaza .
     Vreau sa – i cumpar si in cazul in care nu au mai fost selectati ca sportivi si in prezent , nu mai presteaza (zboara) .
     Simplul fapt ca ii privesc ma relaxeaza . Este ca o terapie pt. mine ;

     Cel mai fericit va fi bunicul meu ; Are 81 de ani si vederea nu – l mai ajuta sa caute porumbeii pe cer !
     A fost crescator de porumbei o viata intreaga si i – as face cea mai mare bucurie sa ii cumpar 4 perechi de ORBETENI ROMANESTI .
     La vara ii vom aranja un sezlong langa voliera crescatoriei in care vom adapostii porumbeii ORBETENI ROMANESTI , iar el va fi cel mai fericit om din lume .

     Pe toti crescatorii din tara , care cresteti aceasta superba rasa de porumbei , va rog sa – mi dati un raspuns pe acest topic sau lasati – mi macar un numar de telefon sa va contactez eu !
     Am doua intrebari :
     1. Cat costa 4 perechi de porumbei RASA ORBETEAN ROMANESC ?
     2. Din ce localitate sunteti ?

     Cu stima ,
     Adi – ospatarul

213. Buna

     Felicitari d-le Adi Cazacu pt curajul de a va identifica cu numele intreg in rindul celor ce nu se rusineaza de propria lor identitate.

     Chiar daca ati facut o excapada la inceput dar cu un final pozitiv va urez bun venit in rindul nostu si aper sa fie de lunga durata pt a evita confuzi pe vitor.

     Cu stima si respect Alex Bude

214. Buna

     D-le Adrian Nistor sint convins ca si eu am parte de greseli in cele prezentate de catre mine dar cu siguranta ca de astfel de fenomene ai parte si domnia ta cel putin asa cred eu ca toti sintem pasibil greseli.

     La unele subiecte e posibil ca discutam paralel facind si confuzi pe care personal am curajul sa mi le asum si din nou cred ca nu e un fenomen ce imi apartine doar mie.

     Iar in ce priveste celelalte pucte pomenite de domnia ta D-le Adrian Nistor in art. 203 sper ca nu mile atribui mie pt ca eu nu am nevoie de schimbarea standardului la nici o rasa pe care o cresc.

     Iar in ce priveste Jucatori de Galati pt mine inca ma folosesc de descrierile din cartea pro. Petorfi Stefan. si standardul din ani 70 prezentat in carte d-lui Feliciu Bonatiu.

     Iar in ce inselatorile de prin piete sper ca nu sint banuit si dupa 26 de ani ca as fi implicat nici ca beneficiar si nici ca sustinator.

     Asadar stimate D-le Adrian Nistor cred ca inafara de unale diferente de opini unele poate fara temei cred ca ne aflam in aceias barca dar ma rog asta e doar opinia mea si nu vreau sa te simti jenant de companie din barca.

     Cu stima si respect Alex Bude

215. Poveste adevarată,
     de Darius Iuşan, Bistriţa

     Era în augustul lui 2000, pe la începutul lunii, pe vremea aceea, porumbeii ce astăzi îi ţin în cuşcă, de frică să nu-i pierd, licăreau pe cer ca nişte corăbioare pe o mare albastră. Erau porumbeii mei, din rasa Rosu de Târgovişte, păsări care pe atunci încântau cu zborul lor pe toţi vecinii şi trecătorii de pe strada mea. Nu exista zi, când le dădeam drumul afară, acolo sus unde doar puncte vedeai porumbeii mei să nu facă un zbor de cel puţin două ore, chiar dacă nu erau în cea mai bună formă. În acea zi am ajuns mai târziu la porumbar, reţinut fiind cu alte treburi prin oraş, nu eram singur, venea cu mine şi Gherasim Nicolae zis “Lita”, cunoscut crescător de porumbei Roller Persan, impreună cu cei doi fii.
     Ziua aceea urma să ne pună răbdarea la încercare, ajunşi la porumbar pe la ora 16, trebăluind câte ceva şi din vorbă-n vorbă, am adus în discuţie zborul minunaţilor mei porumbei. Fără doar şi poate Lita nu avea cum să nu vadă acel minunat spectacol … zborul.
     Până să dau eu drumul la trei păsări ce ştiam că nu o să zăbovească prea mult pe cer, se făcu ora 17. Ştiam eu, chiar de ar fi să zboare doar două ore, tot era ora 19 şi nu era târziu. Ne-am aţintit repede privirea pe cele trei păsări ce se făceau din ce în ce mai mici, ca mai apoi să dispară în înaltul cerului. În timp ce căutam printre norii tot mai groşi, timpul a trecut pe lângă noi fără să băgăm de seama şi la exclamaţia mea: “Uite unul!”, era deja ora 19. Acel “unul” era “Stingheru” , porumbel la vârsta de un an, pasărea venea lent plutind în aer fără a da semne că ar grăbi-o întunericul ce de acuma urma să vină repede. Pe la ora 20 Stingheru a aterizat pe colţul porumbarului şi însetat intră repede înăuntru. De ceilalţi doi nici urmă.
     Am stat bineînteles până când întunericul şi oboseala ne-a alungat la casele noastre. Noaptea visam doar porumbeii mei, ce parcă pluteau printre stele. Dimineaţa cum s-a crăpat de ziuă am dat fuga la porumbar, mare mi-a fost mirarea când … pe limba de la intrare stătea tolănit pe-o aripă “Meseriaşu” . Repede mă duc, deschid uşiţa de la intrare şi urmăresc cu privirea ce se întâmplă. Meseriaşu a băut puţină apă, după care a început să guruie prin cuşcă de parcă el ar fi dormit o noapte-ntreaga. Căuta femela. La anunţul său m-am repezit repede afară cu ochii spre cer. Femela dispăruse, nu era de găsit în infinitatea albastra, degeaba am aşteptat-o toată ziulica, “Păpuşica mea cea mică” s-a pierdut. O fi dus-o noaptea curenţii de aer, s-o fi aşezat în timpul nopţii pe undeva şi mi-a înfăşcat-o cine ştie ce dihanie? Nu puteam ştii. Tot ce-mi era clar era că porumbiţa lipsea şi a lipsit pentru totdeauna.
     De multe ori, când mă duc dimineaţa la porumbei, mi se năzăreşte o umbră pe limba de intrare:
     “E femela, o aştept ş-acum!”.

216. Stimati Domni, poate avem si noi 7 Vieti?

     7 VIEŢI
     de Darius Iuşan , Bistriţa, 01.09.2003

     De multe ori şi nouă oamenilor, în urma unor păţanii ale noastre ni se pare că vedem sau am văzut moartea cu ochii sau chiar am trecut pe lânga ea. În popor se zice că doar pisica are 7 vieţi, dar eu aş spune că nu-i tocmai aşa.
     Pe la începutul acestui an, 2003, dintr-o pereche de porumbei Roşii de Târgovişte am scos doar un singur pui. Venind vremea ieşitului afară şi neavând înca pui din rasa lui cu care să-l zbor, i-am dat drumul împreuna cu un porumbel matur, pasăre ce calcă pe al treilea an de viaţă, care la mine zburase şi înca bine. Această pasăre se numea “Pădurarul”, porecla venindu-i, tot aşa de la o întâmplare adevărată. Înca din prima zi de libertate, “Pădurarul” mi-l luă pe tânărul învăţăcel şi pierzându-l printre nori îl duse în dispariţie. Zborul nu dură mult şi cele două păsări ale mele veniră repede jos .
     Aşa petrecură şi cea de-a doua zi, doar că mai mult în aer. În cea de-a treia zi, pe când păsările zburau făcându-şi încălzirea, cam pe la nivelul norilor un nemernic de uliu, mare cat o zi de post se năpusti asupra păsărilor care de frica veneau spre pământ, ca nişte săgeţi de foc. Degeaba, uliul în repeziciunea lui îl prinse pe unul. Îmi prinsese “Pădurarul”. Of !!! Chiar pe el ?!. Porumbelul meu de 3 ani… după ce m-am chinuit atâta timp să-l zbor ( şi nu-i mai aveam nici părinţii ). O… , ce lovitură!. Nu putea să-l prindă pe tânărul pui?, Vai! Suparare mare… Chiar atunci veni la mine prietenul meu şi el crescător de porumbei voiajori şi gălăţeni, Vlasin Gavrilă. Şi-i spun repede păţania mea, durerea mea, începe a zâmbi cu colţul gurii. La care eu mă reped cu vorbe: “Ce eşti nebun? Eu, cu ditamai necazul şi tu râzi de mine?!” “Vezi, mă Dariuse”, îmi spune el: “Tu ai pierdut un singur porumbel cu care te-ai chinuit ceva ani şi-ti pare rău, dapoi colegul nostru, Togoe Lucian care a primit înapoi de la zbor o ladă cu porumbei, cam 30 şi toţi morţi. În loc să-i vină în zbor i-au adus în ladă…morţi”. Rămân şocat. Într-adevăr numai noi crescătorii o simţim tot mereu pe pielea noastră când ne dispare câte un favorit. Toate aceste fapte făceau să fie prima scăpare din ghearele morţii a tânărului pui. După câteva zile în care puiul a ieşit afară, dar nu a mai vrut să se ridice de unul singur, primesc de la un alt prieten columbofil, Daniel Napholcz din Satu Mare, cinci pui de Tippler. Toţi nişte albaştrii de invidiat, puiuţi ai căror părinţi zburaseră mii de ore. Încercarea mea de a zbura puiul de Târgovişte cu Tipplerii a dat rezultat şi după o săptămână de la obişnuirea puilor primiţi, Târgoveţul licărea iar printre norişori. Nu trece o săptămână întreagă de zboruri făcute zilnic, când într-una din zile un uliu, poate acelaşi, îmi sparge stolul şi se ia fulgerător dupa Târgoveţ. După ceva alergare de-a prinsa, pasărea a luat înălţime şi uliul s-a lăsat păgubaş. Eram cu sufletul împăcat, a scăpat şi de-această, a doua oară! A trecut ceva timp de când uliul nu a mai dat în stolul meu de păsări şi de acuma făcându-se vară am sperat că nu va mai veni. Greşit! Tocmai acum când poate şi el avea pui a dat o lovitură şi încă una dureroasă. Porumbeii zburau ca de obicei, iar Târgoveţul obişnuit să zboare la o mai mare înălţime, zbura de unul singur deasupra stolului de Tippleri. Când deodată…Uliul! O ia după Târgoveţ! Îl agaţă! Uite, l-a scăpat! Vine într-o viteză spre pământ…Cade! A căzut între straturile de mazăre. Fugi repede şi ia-l! Uliul venea după el dar…am ajuns înaintea lui şi de acuma Târgoveţul se afla în mâinile mele, speriat, cu câteva pene lipsă, dar viu. A treia oară trecuse valul morţii peste el şi…el scăpă. La cea de-a patra lovitură, nu după mult timp, uliul pleca cu un puiuţ de Tippler şi iarăşi micuţul Târgoveţ rămase în viaţă. La al cincilea spectacol a fost martor doar un vecin ce mi-a adus pasărea prinsă în mâinile sale din podul casei unde a intrat, zice el, de spaimă, pe geamul ce era tot mereu deschis. După o excursie pe care am făcut-o în Italia l-am găsit cu o rană mare de-a lungul spatelui, aproape vindecată. Pe urma la insistenţele unor prieteni veniţi în vizită îi dau din nou drumul împreună cu doi pui de Tippler, din cei cinci pe care i-am primit. Păsările se duc sus, Târgoveţul se pierde printre nori şi se duce în dispariţie. Tipplerii zburau ceva mai jos de nivelul norilor. După circa două ore de zbor urmărind doar Tipplerii, Târgoveţul apare şi el coborând încetişor, încercând să prindă cei doi Tippleri care de acuma fugeau de el. La un moment dat…Uliul! Se aruncă! Îl prinde! S-a dus cu el… Uite cât i-a fost norocul. Îl prinsese pe Târgoveţ. Îl ducea de subsuori ca şi cum ar sta agăţat de umeraş. Nu l-a omorât! Se zbate! A scăpat! A căzut în iarba înaltă din curtea vecinului, din faţa casei. Fug repede după el. Nu reusesc să îmi dau seama unde s-a prăbuşit. Între timp mă uit din nou după uliu. Se întoarce, o ia după câţiva pui de Roller care zburau speriaţi şi dintr-un singur picaj agaţă un puiuţ ciocolatiu. L-a dus în pădure. Puiuţul nu a reuşit să scape. Între timp căutam prin iarba înaltă Târgoveţul. Deja îmi veniseră în ajutor încă doi băieţi care lucrau la mine la o construcţie. Îl găseşte unul din băieţi, mă cheamă să-l văd. Zăcea în iarbă plin de sânge. Doar capul şi-l mişca uitându-se pe rând când la mine, când la băiatul ce-l aflase. Ochii lui cereau parcă mila, se vedea că suferă. M-am aplecat după el. Nu a schiţat nici un gest, eram bucuros că trăia. De la acea întâmplare eu îi spun “Norocel”. Acum “Norocel” s-a vindecat şi zboară numai prin cuşcă. Parcă mă cuprinde un fior de teama când mă gândesc că i-aş mai da drumul afară. Oare păsările să aibă mai mult de “7 Vieţi”?!
     __________________________________________________________

     ____________________________________________________________________________________

217. D-le Eremia Daniel / Adi Cazacu,

     Daca va asumati o alta identitate, faceti un efort si schimbati si stilul de scris. Dar si stilul comportamental. Aici sunt oameni deosebiti, de toate varstele, care nu sunt obligati sa va suporte stilul agresiv de bataus de localuri si nici amenintarile dvs. Chestia cu calomnia e de doi bani pentru ca aveati acelasi IP si apoi orice specialist poate sa spuna ca sunteti una si aceeasi persoana.

     Pot sa va spun ca sunteti prima de acest gen pe situl asta…

218. Cu exceptia problemei privind denumirea galatenilor d-le Bude ,nimic altceva din ce-am spus nu facea referire la persoana dvs.Cu siguranta erori putem face cu totii,din tot felul de motive,mai rau este faptul de a persista in eroare si a nu incerca si cautarea unor argumente pentru sustinerea unei opinii.Cat despre barca despre care vorbiti eu sper sa devina pe viitor un ditamai vaporul.

219. Domnule Cazacu, puteti lasa va rog o adresa de e-mail poate va pot indruma spre alti crescatori de orbeteni ce va pot ajuta in aceasta perioada?

220. Multumesc domnului Alexandru Bude pentru comentariul nr. 213 !
     Oameni ca dansul , educati si cu mult caracter , se gasesc din ce in ce mai rar in zilele noastre .
     Cu stima ,
     Adi Cazacu

221. Daca nu ati observat, Valentin despre care ati intrebat mai sus, v-a cerut o adresa de mail pentru a va ajuta in problema cu orbetenii, asa cum ati dorit. Ati omis sa-i dati adresa si sa-i multumiti.

     Cu stima si toate celelalte stereotipii,
     Ion Popescu.

222. Pt. funlw65 .
     Spre deosebire de dumneavoastra eu am un nume , o identitate pe care mi – o asum :
     Ma cheama Cazacu Adrian , an 29 de ani si sunt nascut in judetul Mehedinti , localitatea Strehaia . Sunt absolvent al Facultatii de Drept , promotia 2007 .
     Eu nu sunt batausi de localuri asa cum insinuati dumneavoastra la comentariul 217 .
     Am centura neagra , 1 dan si cand am timp merg la sala , la antrenament ;
     Artele martiale (cultura orientala) , te face sa fi disciplinat si sa inveti sa – ti respecti aproapele .
     Referitor la prietenul meu Daniel Eremia , in prezent se afla in cantonament . Se va intoarce la servici luni .Ce pot sa – ti spun este ca a aflat de caterinca pe care o faci la comentariul nr. 217 si m – a rugat sa te tratez cu indiferenta si sa nu cobor nivelul discutiilor , atat de jos .
     Este totusi un site public , funlj 64 . (scuze funlw65) Dumnezeu stie ce prescurtare mai e si asta !
     Cu respect ,
     Adi Cazacu

223. Cu Valentin voi vorbii la telefon , azi dupa orele 20 .
     Oricum mii de multumiri !

224. Domnule Tanase Valentin , adresa de e – mail pe care ma puteti indruma spre alte crescatorii de porumbei orbeteni , este andreyy_91@yahoo.com
     Eu nu am adresa de e – mail . Locuiesc la gazda si nu am calculator personal . Ti – am dat adresa unei cunostiinte care imi va transmite informatiile .
     Totusi raman la parerea ca ar fi fost mult mai usor sa comunicam prin telefon , dar ramane cum ati hotarat dumneavoastra .
     Daca aveti drum prin Strehaia , va asteptam cu drag si am fi bucurosi sa ne cunoastem personal .
     Va multumesc anticipat pentru ajutor !

225. Buna

     Bun venit pe sait d-le Ion Popescu sper sa te binwe printre noi d-le

     Cu stima si respect Alex Bude

226. Salutari Domnilor!

     As avea o intrebare: si anume..cand v-a fi expo 2010 la Cluj?

     multumitri Pavel

227. http://www.youtube.com/watch?v=DeCf1kRVtA0&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=Hpz66RYD110&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=kQC_7YEA7x4&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=pPAmlAwqGsg&feature=related

     http://www.youtube.com/watch?v=j3mTPEuFcWk&feature=fvw

     http://www.youtube.com/watch?v=lnT2joxnkqY&NR=1&feature=fvwp

     Uliu sau şoim

     de Jack Prescott (Publicat pe Internet: Februarie 2001)

     Într-o zonă anume din Marea Britanie, şoimul călător a avut un efect deosebit asupra creşterii porumbeilor. Irlanda de nord, unul din puţinele regiuni unde columbofilia este la modă, a fost afectată. Bristol, situat în partea de sud-vest a Angliei, a fost şi ea o zona bună pentru acest sport, dar şoimii au determinat aproape fiecare columbofil să se lase de sport. Ţara Galilor a fost o regiune unde mulţi au ţinut Tippleri, dar asta este de domeniul trecutului. Povestea se continuă în multe ale zone, ca de exemplu Birmingham şi zonele învecinate, care cu siguranţă este oraşul porumbeilor din Anglia.
     Aceşti şoimi au fost puţini la număr după al doilea război mondial, de vină s-a presupus a fi DDT-ul. După ce DDT-ul a fost scos din circulaţie, numărul şoimilor a început să crească, declarându-se specii protejate. Şi nu numai atât, conservatorii au început să populeze şi zone în care nu s-au văzut până atunci şoimi, spre supărarea columbofililor.
     Ceea ce s-a scris în “Tippler Newsletter Worldwide” despre atacuri a fost derutant. De obicei, în foile de arbitraj au fost menţionate atacuri ale uliilor, aşa că au fost confuzii deoarece multă lume nu poate să facă diferenţa între uliu şi şoim. Unii oameni din Marea Britanie spuneau că un uliu păsărar (de vrăbii) le-a atacat porumbeii şi le-a stricat concursul. Sunt de acord că o urmărire poate distruge concursul sau poate face ca unele păsări să se rătăcească. Este de remarcat cum unii oameni spun că un uliu păsărar chiar a omorât un Tippler la o anumită înălţime pe cerul liber. Mi se pare greu de crezut.
     Uliul păsărar este destul de comun în Sheffield, dar rareori ar ataca un Tippler. Dacă o face, atacul ar fi unul pe furiş, de surpriză, un atac de ambuscadă asupra păsărilor de pe volieră sau de pe jos. Nu am văzut niciodată un uliu păsărar să urmărească un porumbel pe cerul liber sau într-o luptă clară. Deoarece astfel de urmăriri sunt făcute la înălţimi mari şi tot timpul de şoimii călători. Totuşi, unii oameni spun că uliul păsărar este cel vinovat.
     Cred ca este greu de făcut diferenţa dintre un uliu păsărar şi un şoim dacă aceştia sunt la distanţă. Femela de uliu păsărar şi masculul de şoim au aceleaşi dimensiuni, aproximativ mărimea unui porumbel voiajor. Diferenţele sunt: aripile ascuţite ale şoimului şi aripile uşor rotunjite tipice uliului. La o înălţime de cca. 70 m şi o distanţă de 100 m de mine nu pot să fac diferenţa dintre aceste două păsări.
     După experienţa mea, apariţia în aer al unui uliu sau şoim va cauza panică şi spargerea stolului de porumbei. Un uliu care ignoră stolul meu şi trece nepăsător nu este o problemă, iar stolul se linişteşte imediat. Un şoim se trădează pe sine prin urmărirea cu o viteză foarte mare a unui singur porumbel la altitudini între 50 şi 700 m. Porumbeii în formă evadează din aceste urmăriri în timp ce şoimul încearcă să lovească porumbelul din lateral sau să-l prindă de burtă. De obicei, porumbeii se lansează în picaj spre volieră sau spre un adăpost unde şoimul nu poate să-i atace. Şoimul va continua urmărirea porumbeilor despărţiţi de stol, dar numai după unul odată, până ce realizează că porumbeii sunt prea deştepţi şi va pleca să caute o pradă mai uşoară. Oricum, acesta va prinde păsările tinere, cele fără experienţă, sau cele care nu sunt destul de rapide.
     Nu mă deranjează pierderea porumbeilor prinşi atât cât întreruperea antrenamentelor cauzate de panică. Orice cauzează panică va cauza pierderi. Toţi porumbeii în formă dintre cei care zboară la înălţimi mari sunt de genul nervoşi şi temperamentali. Nu le trebuie mult să-şi piardă firea. Chiar şi o schimbare a direcţiei vântului sau a vremii poate s-o facă.
     Aş putea spune că versiunea americană a uliului păsărar este uliul porumbar, dar nu am putut să obţin informaţii precise în legătură cu atacurile uliului porumbar. Cred că şoimul călător din Anglia este la fel ca cel din America, inclusiv din punct de vedere al detaliilor. Peste tot în lume există varietăţi geografice ale şoimului călător, dar toţi sunt la fel în sensul că sunt pericolul numărul unu pentru porumbei şi cu siguranţă este un lucru neplăcut.
     traducere din limba engleză de Francisc Czumbil

228. Chiar daca este vorba de o expozitie locala sau de expozitia nationala organizata de U.G.C.P.P.A.M.R. , doar cineva din conducerea uniunii va poate confirma locatia, si daca este fixata, o data.

229. Noutati:

     http://www.romanpigeons.com/gallery.php

230. Nu vreau sa supar pe nimeni dar regulamentul de zbor pt tippleri nu a fost facut de romani ci de englezi si preluat si tradus de toate cluburile de profil din lume , tippleri zboara si la inaltimi mari dar conteaza doar durata (orele de zbor ) . Nu mi se pare corect sa exixte doi campioni nationali la tippleri unul la ore si altul la puncte .

231. As dori in primul rand sa-mi cer scuze lui Vlad si Sorin pentru ca nu i-am amintit mai inainte.
     Pentru cei interesati aveti aici cateva poze cu cativa din tipplerii mei, pe care unii ii numesc “gutani”. Albastrul unicolor(sau vanatul) este chiar acela din exemplul meu de mai sus.

---