Cosul sau mana

Autor: Marian D. ILIE?

Articolul este scris in memoria tatului meu ILIE DUMITRU si a prietenului DATCU MIHAI. Va fi publicat in urmatorul numar al revistei UFCR.

De ce sa scriu?

Pentru ca, citind mai multe publicatii rom?nesti, si nu cred sa-mi fi scapat ceva din ce s-a publicat prin tara, mai cu seama ?n ultimii ani, am ramas totdeauna surprins de goliciunea articolelor, revistelor sau chiar a cartilor. Columbofilul si mai cu seama columbofilul ?ncepator nu are ce ?nvata, citeste fraze rasuflate, scrise cu un limbaj de lemn care nu mai spune nimic nimanui. Avem prilejul sa citim reclame la diverse produse columbofile, uneori “miraculoase” (dar asta e alta poveste) sau, ?n cel mai bun caz, sa observam metoda nu stiu carui mare campion, care, din pacate, e prezentata ?n cuvinte putine si sarace, parca cu teama de a nu descoperi “secretul adevarului”.

Un alt subiect, des ?nt?lnit ?n revistele noastre, este prezentarea clasamentelor. Desigur, nu-i nimic rau ?n asta, ba chiar e bine. Dar ma ?ntreb c?ti dintre noi stiu sa citeasca cu adevarat un clasament si de c?te ori a aparut ?n presa columbofila rom?neasca un articol care sa explice pentru cei care au urechi de auzit si ochi de vazut un astfel de subiect? Dar acesta este iarasi un alt subiect.

Sigur, sa nu creada cineva ca nu am observat initiativele publicistice reusite ale unor colegi columbofili care au tradus carti cu adevarat bune, din care ai ce citi si mai cu seama ai ce ?nvata. Numele acestor colegi nu-l voi da aici (desigur, ?nsa, cititorii ?l cunosc) sa nu para ca facem reclama cuiva, mai cu seama ca ma pot lauda cu prietenia unora dintre ei.

Totusi, la noi, nimeni nu are nimic de zis, nimeni nu e ?n stare, nimeni nu vrea sa-si expuna propriile idei din care, eventual, sa ?nvete ceilalti? Eu sunt convins ca si la noi sunt oameni care au ce spune. Ohooooooo … si ?nca cum …! Nu sunt eu nici pe de parte cel mai nimerit sa faca asta. Si totusi m-am decis sa o fac. De ce? Mai am cel putin ?nca trei motive.

Pentru ca vreau sa lansez o provocare. O provocare pentru cei care au ce spune si stiu cum sa o faca, sa treaca la fapte. Pentru ca vreau sa demonstrez ca si noi suntem capabil, si noi rom?nii avem columbofilie, si noi rom?nii avem columbofili deosebiti si putem avea si scriitori columbofili. Pentru ca vreau ca ceea ce stiu si g?ndesc eu sa nu ram?na doar la mine, ci sa serveasca si altora pentru a fi ?mpreuna mai buni si a practica, daca e posibil si e posibil, un sport columbofil de o mai buna calitate.

Pentru acest ultim motiv sper sa nu fiu acuzat prea rau, iar cititorul sa ma ierte si sa ma ?nteleaga daca uneori citind r?ndurile mele i se va parea ca asculta slova unui dascal. ?n fond, meseria care o am si pe care o practic cu aceeasi pasiune ca si columbofilia nu ma face sa fiu altceva dec?t un dascal, ba chiar un formator de dascali si, poate, tocmai de aceea ?mi doresc sa ?mpartasesc si altora felul meu de a g?ndi sportul columbofil, nadajduind ca-i voi determina sa g?ndeasca si mai mult si poate mai corect asupra acestui sport. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

*

Nu-i de mult de c?nd am primit ?n crescatoria noastra vizita unui mare columbofil rom?n, pe care pot sa-l numesc, fara teama de a gresi, unul din cei doi mentori ai mei. Am fost placut surprins sa observ ca lotul nostru de pasari i-a produs o impresie buna si sa aflu, ceva mai t?rziu, din gura altora, necunoscuti p?na atunci, ca aceasta impresie buna a ?mpartasit-o si lor. ?nsa, ceea ce ma face sa scriu acest articol si sa-l intitulez ?Cosul sau m?na? este o ?ntrebare care mi-a adresat-o si la care nu stiu daca atunci am raspuns chiar asa cum doream: ?Marian, spune drept, voi ?i selectati la m?na??
Da! Nu! Care credeti ca e adevarul?
Da, selectam la m?na porumbeii!
La noi ?n crescatorie, cu exceptia cazurilor c?nd chiar nu se poate, fiecare porumbel este lasat la antrenamentul zilnic ?n mod individual. Adica, este prins din boxa sa, analizat la m?na si apoi eliberat pentru antrenamentul ?n jurul casei. Acest lucru se ?nt?mpla cel putin la unul dintre cele doua antrenamente zilnice. Daca nu e dimineata, e seara, daca nu suntem am?ndoi (eu si Mircea) atunci e sigur unul dintre noi.
Ei si mare scofala, ar spune unii, mai mult pierdere de timp ar spune altii, pai da, daca aveti timp sau daca sunteti doi, ar mai putea spune altii!

Toti ar avea dreptate ?n anumite conditii:
Doi?!
Da, suntem doi, ba cum ar spune un prieten columbofil (fost campion national): chiar mai multi! Si asta eu un avantaj, fara ?ndoiala, un avantaj care ne permite sa facem ceea ce facem.
Avem timp?!
Mai bine ar fi spus: ne facem timp. Columbofilia fara timp, rabdare si ?n primul r?nd pasiune nu se poate. Dar daca pasiune ai, cititorule, timpul trebuie sa ti-l faci, iar rabdarea sa ti-o cultivi singur.
Pierdere de timp?!
Sigur ceea ce facem noi poate fi o pierdere de timp, dar asta ?nseamna ca te uiti, dar nu si vezi. Caci a privi si a vedea sunt si ?n columbofilie, ca si ?n viata, doua capacitati diferite, care duc la rezultate diferite.
Ei si ce am putea vedea?

Sunt multe aspecte pe care un ochi abil le poate observa la un porumbel. Trebuie, ?nsa, sa recunoastem ca nu-i chiar la ?ndem?na oricui sa faca asta, dar nici imposibil de a deprinde acest fapt prin munca, sute de pasari observate si o ?ndrumare atenta.
Daca vreti sa auziti parerea mea, atunci: e important sa analizezi porumbelul la m?na, dar nu sa pierzi timpul cu diferite aspecte care nu au nicio legatura cu o seama de calitati sportive ale porumbelului voiajor. La ce ma refer?

Nu mai departe de ieri am mai aflat o alta situatie de gen pe care ?nu o ?nteleg?? Un prieten aflat ?n vizita ?mi spune ca porumbeii valorosi atunci c?nd sunt tinuti relaxati ?n cele doua palme ale noastre unite la nivelul pieptului vor lasa coada, iar cei care nu au valoare o vor ridica. Si asta, cica o stie de la un mare columbofil din vest pe care l-a vizitat.

Hm …, dar daca o stie de la un mare din vest ar putea fi adevarat, e de luat ?n calcul, nu!? Nu va asteptati sa dau numele marelui columbofil, e prea mare ca noi sa-i punem numele ?n discutie, dar asupra afirmatiei putem medita negresit.

?n primul r?nd, ce legatura poate avea ridicarea sau lasarea relaxata a cozii cu suma de calitati de bun sportiv ale unui porumbel? Sincer eu nu vad niciuna. De ce nu ar putea concura la fel de bine un porumbel care ?ridica? si unul care ?lasa? coada?

?nsa, daca e sa dam si valente pozitive afirmatiei marelui nostru crescator am putea gasi c?teva: 1. este o caracteristica a liniei sale, 2. porumbeii care fac asta sunt mai calmi, mai puternici psihic, nu se sperie usor si asta ar putea fi un avantaj pentru pasarile de fond si mare fond.

Dar ce spuneti daca am g?ndi ca pur si simplu sunt obisnuiti cu crescatorul sau cu luatul ?n m?na si din cauza aceasta stau relaxati?! Eu sunt convins ca tinut de o m?na experimentata si calma un porumbel care este obisnuit cu m?na crescatorului va sta relaxat si prin urmare va lasa, natural, coada.

Desigur, intuiti ce am facut a doua zi dupa plecarea prietenului meu!? Cum tot luam pasarile ?n m?na, am decis sa testez teoria pe lotul de pasari de 2006, ?n jur de 80 de bucati. Daca va spun ca, si nu exagerez cu nimic, 95% din lot a lasat coada, ce veti spune? Veti spune ca avem un lot extrem de valoros? Ce bine ar fi sa fie asa! Sincer, eu cred ?n lotul meu, dar nu ?n asemenea procent. Daca d-voastra ?mi aratati o crescatorie de oriunde din lume care produce valori ?n acest procent ?ntr-o generatie, eu ?n secunda doi sunt acolo sa vad, caci asta da, ar fi o ?nc?ntare pentru ochiul meu. Nu?!

Ram?n?nd tot la acest capitol, am sa mai prezint o practica columbofila, des ?nt?lnita, dar care pe mine ma pune serios pe g?nduri.
Am vazut de multe ori columbofili care luau pasarea ?n m?na si ?i ?ntindeau g?tul tin?nd-o de cioc cu doua degete. De ce, ce sa observe? Raspunsul pe care l-am primit a fost extrem de simplu: daca pasarea ?si misca capul energic ?ncerc?nd sa scape, atunci e un porumbel valoros, are o vitalitate extraordinara, daca nu, atunci, nu.

Oare asa sa fie, d-voastra ce spuneti? Ce legatura sa fie ?ntre miscarea energica a capului ?n conditiile descrise mai sus si calitatile de bun zburator sau chiar reproducator ale unui porumbel?

Eu nu vreau sa spun ca nu poate fi o legatura, dar ?mi e greu sa gasesc pe baze logice aceasta interdependenta. E drept, pot admite ca un porumbel care se manifesta energic prin miscari ale capului ?n situatia ?n care este tinut de cioc si are g?tul ?ntins, este mai energic, mai vital – poate, mai nervos – cu siguranta, dec?t unul care nu reactioneaza energic, ci ?si pastreaza calmul. Totusi, de aici p?na la a spune ca aceasta tehnica poate servi la identificarea calitatilor sportive ale unui porumbel este foarte mult.

Daca este sa admitem o parte pozitiva a acestei tehnici, putem afirma ca ea ar fi capabila sa identifice starea psihica de moment a pasarii sau, ?n cel mai bun caz, temperamentul porumbelului.

O alta tehnica des practicata ?n analiza si selectia la m?na a porumbelului voiajor este observarea formei celor trei pene lipite de corpul pasarii ?n zona laterala a acestuia, acolo unde aripa ?nchisa se pliaza pe corp. Se spune ca daca aceste pene au o taietura ?n forma de unghi drept atunci acea pasare este un bun reproducator.

Oare ce legatura poate avea forma unor pene de pe corp cu bagajul genetic pe care ?l transmite un porumbel si care ar avea menirea sa-i transforme descendentii ?n cursieri de temut? Sincer, except?nd unele situatii date de caracteristicile unei linii omogene de porumbei, eu unul nu vad legatura.

?n crescatoria noastra, cred ca nu gresesc cu nimic daca spun ca sunt unele pasari de reproductie foarte bune, pasari care ar putea duce spre victorie un crescator, asa cum ne-au purtat pe noi ?n ultimii ani descendentii lor. Nu vreau sa va ascund ca am cautat si eu sa vad daca pasarile noastre prezinta aceasta caracteristica si ca, daca eram putin nu stiu cum … as fi fost tare suparat sa observ ca aceasta miraculoasa caracteristica este foarte rara la noi ?n cotet, sa nu spun ca lipseste cu desav?rsire.

Sa va dau un exemplu concret. Avem un mascul de reproductie ? ?Batr?nul 41?, care conform acestei tehnici nu ar fi ajuns niciodata ?n compartimentul de reproducatori, dar care cu mai multe femele a dat pasari de exceptie, printre acestea, trei fiice, cu trei femele diferite, ce au adus urmatoarele locuri nationale: locul 2 fond maraton tineret, locul 9 fond tineret, locul 11 categoria national, locul 18 maraton, locul 49 maraton, locul 83 palmares fond etc. D-voastra ce alegeti, pasarea sau faimoasa teorie?

Si totusi, spuneam la un moment dat ca exista lucruri pe care un crescator le poate observa si chiar trebuie sa le observe la un porumbel.
De obicei, la acest capitol sunt introduse paragrafe ca: armonia generala a pasarii si expresivitatea ei, cavitatea bucala, ochii, calitatea si masa musculara, osatura si nu ?n ultimul r?nd aripa. Nu voi intra acum ?n detaliu la niciunul din aceste asa numite paragrafe, poate, mai t?rziu fiecare va fi tratat ?ntr-un articol separat, caci importanta si complexitatea lor merita aceasta abordare. Aici vom etala doar acele aspecte care ni se par a fi ca adevarurile ?ncepatoare ale oricarui domeniu, acel ABC fara de care nu poti cladi nimic mai departe.

Cel mai greu de explicat este ce poate vedea un columbofil din armonia generala si din expresivitatea unei pasari. Nu vreau sa exagerez cu nimic, dar cred ca aceasta observatie poate oferi cele mai multe informatii unui crescator experimentat. Si aici, trebuie, cititorule, sa-mi cer scuze de la tine ca poate nu voi explica prea clar ?n cuvinte ceea ce se vede. Da, caci este greu de pus pe h?rtie inteligenta si acel ceva aparte exprimate de un porumbel atunci c?nd ?l privesti. Este atunci perceput ceva anume, greu de descris ?n cuvinte, care ?ti spune: eu pot fi ceea ce cauti tu, eu pot fi un as, eu am personalitate.

Armonia generala a pasarii nu este altceva dec?t senzatia de tot unitar armonios, bine proportionat pe care ti-o produce un porumbel atunci c?nd ?l iei ?n m?na. Daca luam ?n m?na si observam ca aproape fara efort pasarea ne aluneca dintre degete, ca are corpul, sa spunem, de forma unei picaturi de apa aflata ?n cadere libera, atunci nu putem sa nu recunoastem o calitate a unui porumbel ce poate face performanta. Aceasta armonie este data de o proportionare adecvata a tuturor partilor corpului si de forma aerodinamica a acestuia.
Nu de putine ori vom observa columbofili care deschid ciocul pasarii pentru a privi aspectul cavitatii bucale. Ce ne poate spune o astfel de observare? Cea mai importanta constatare ce poate fi trasa dintr-o astfel de observare este legata de starea de sanatate a pasarii. ?n cazul ?n care cavitatea bucala nu are o culoare roz spre rosu si un aspect curat, daca este prea palida sau prea aprinsa spre rosu, daca valul palatin prezinta leziuni sau puncte de culoare alba ori galbena, v?rful limbii este alb transparent sau chiar de culoare albastra etc., atunci un crescator trebuie sa ia ?n calcul o posibila afectiune a pasarii. Aceste posibile afectiuni pot varia de la banale anemii p?na la cazuri de tricomonoza sau afectiuni ale organelor interne. Asocierea semnelor observate ?n cavitatea bucala cu starea de sanatate a porumbelului este ?nsa un subiect care merita o atentie deosebita si cu siguranta un articol separat. Amintim totusi cititorului ca ?n ultimii ani au aparut si ?n limba rom?na cel putin doua carti foarte bune, ?n opinia noastra, care analizeaza aspecte legate de bolile porumbeilor, carti care s-au gasit spre v?nzare si la ultima expozitie nationala de la Brasov (nu le amintim ?nsa titlurile si autorii te teama de a nu fi acuzati de reclama mascata).

Una dintre teoriile care au facut mare v?lva ?ntre columbofili este teoria ochiului. Nu de putine ori am fost martori la discutii aprinse ?ntre diferiti colegi, mai experimentati sau nu, unde unul sau altul pretindeau ca privind ochiul unui porumbel pot spune ce valoare are pasarea respectiva, valoare sportiva sau chiar de reproducere.

Cine dintre noi nu a auzit ca pasarile cu ochi de culoare ?nchisa, maro sau rosu s?nge, sau pasarile cu asa numitul cerc de valoare, sau pasarile cu puncte ori diverse alte semne pe iris sunt pasari de valoare? Cine nu a auzit de asa numita granulatie a irisului pasarii sau de faptul ca nu este indicat sa ?mperechezi doua pasari cu ochi de culoare alba, asa numiti ochi slabi?

Nu as vrea sa neg eu acum toate aceste teorii, dar am sa va spun ca am vazut campioni si reproducatori foarte buni care nu prezentau neaparat aceste semne. Am vazut sportivi buni si reproducatori de exceptie cu tot felul de ochi, cu semne pe iris sau nu, cu granulatii mai pronuntate sau mai putin pronuntate, cu cerc de valoare sau fara cerc de valoare, cu pupila mica sau cu pupila ceva mai mare. Sa fie oare printre pasarile de exceptie mai multe exemplare care prezinta aceste semne distinctive? Este posibil, dar eu nu pot spune nici da, nici nu.
Sunt de acord ca privirea ochiului unei pasari poate spune multe, dar va rog nu fiti rigizi, nu cautati neaparat ceva anume ?n ochiul pasarii. Priviti pasarea ?n ochi si daca ea ?va face cu ochiul? atunci aveti ?ncredere ?n ea, chiar daca nu prezinta dec?t unul din aceste semne distinctive amintite mai sus sau chiar niciunul. Reproducatorul nostru cel mai bun, ?Batr?nul 41? nu prezinta niciunul din aceste semne, dar privirea lui poate ?ngheta ochiul unui crescator care nu doar se uita, ci si vede ce e de vazut.

Am sa va povestesc o patanie a ?Batr?nului 41? de pe vremea c?nd nu era dec?t de un an si era lasat pentru prima data sa zboare. Da, nu va mirati! ?Batr?nul 41? este o pasare nascuta iarna si achizitionata de mine de al un alt crescator si din aceste motive nu a iesit la zbor dec?t la v?rsta de un an. Poate aceasta actiune a mea a fost o greseala, dar cine nu face greseli? La primul sau zbor s-a ratacit si a venit dupa o zi cu coada smulsa. ?n aceeasi zi, am vorbit cu un bun prieten columbofil care ?mi povesteste ca la el ?n crescatorie a venit un porumbel cu inelul cutare si deoarece nu avea nicio calitate deosebita i-a smuls coada si i-a dat drumul, fiindu-i mila sa-i rupa g?tul. Prin urmare: non comment!

De obicei, ceea ce putem observa cu siguranta din ochiul unui porumbel, pe l?nga starea sa de sanatate, este capacitatea buna a circulatiei sanguine, care atrage dupa sine capacitatea acestuia de a se recupera rapid dupa efort. Ar mai fi multe de spus despre ochii porumbelului, dar poate vom mai scrie si alta data despre acest subiect.

Un aspect deosebit de important, legat foarte str?ns de calitatile sportive ale unei pasari este, indiscutabil, musculatura. O musculatura elastica, care raspunde la palparea cu v?rfurile degetelor precum o punga plina cu apa, dar si o masa musculara adecvata masei corporale a pasarii sunt de sigur atuuri pentru un bun concurent.

De multe ori am auzit columbofil care spunea despre o pasare sau alta ca are prea mult balast. La ce se refereau? Se refereau la osatura pasarii respective. Un stern prea osos poate fi un dezavantaj pentru o pasare care concureaza pe distante lungi, dar si unul prea subtire poate sugera carente nutritive.

Atunci c?nd se ia ?n calcul osatura se analizeaza, de obicei, si furca porumbelului. Aici se cauta o furca sudata, adica una care sa prezinte cele doua oscioare unite bine. Trebuie recunoscut, ?nsa, faptul ca s-au vazut multi concurenti de valoare care nu prezentau aceasta furca sudata. Un defect mai mare este considerat, ?n dese r?nduri, aspectul firav al oaselor furcii. O astfel de furca prezinta oase care cedeaza usor sub presiunea degetelor crescatorului, modific?ndu-si temporar pozitia. Eu nu am ?nt?lnit niciun porumbel valoros care sa prezinte aceste aspect, dar daca ar fi poate nu m-ar mira prea mult.

O alta teorie care a facut mare v?lva ?n lumea columbofila este teoria aripii. Nu voi aminti acum totul despre ea, dar macar c?teva elemente sunt de consemnat.

Sa amintim ?n treacat despre idei ca: daca ultimele trei pene de zbor sunt egale avem de a face cu o pasare bune, sa nu mai spunem ca daca ultimele patru sunt egale atunci pasarea e de exceptie si ca reproducatoare sau porumbelul de fond trebuie sa prezinte o pana lata si lunga. ?n opinia noastra, acestea pot fi ?n cel mai bun caz glume estetice, dar ?n niciun caz elemente de identificare a pasarilor de valoare.
Ce este de observat la aripa unei pasari? Pai, s-ar putea observa, de exemplu, daca porumbelul are o aripa proportionata cu corpul pe care trebuie sa-l conduca ?n zbor. Puneti unei barci mari o pereche de v?sle mici sau invers si atunci sa observati ce performanta puteti face cu barca respectiva ?ntr-un concurs.

Un alt aspect carui acordam o importanta mare este aerisirea ultimelor pene, trei, patru sau chiar cinci, am observat. Ce ?nseamna aceasta aerisire? Aerisirea unei aripi de porumbel nu este altceva dec?t locul gol observat ?ntre ultimele pene ale aripii pasari. O aerisire buna permite o ventilatie mai buna a aerului printre penele porumbelului si de aci depunerea unui efort mai mic si posibilitatea dezvoltarii unei viteze mai mari. Ati privit vreodata aripa unui uliu? Cum arata ea si ce viteza poate dezvolta o astfel de pasare, nu prea draga noua columbofililor, dar totusi o pasare nobila?!

Trebuie, ?nsa, sa recunoastem ca am observat pasari care au c?stigat locuri de frunte si nu prezentau o aerisire deosebita, dar desigur compensau prin altceva, de exemplu prin musculatura. Tocmai de aceea va spuneam ca armonia generala a unei pasari este mai importanta dec?t orice aspect luat separat. Porumbelul este un tot si chiar daca ?l analizam pe parti trebuie sa descoperim capacitatea ?ntregului de a face performanta.

?nainte de a ?ncheia, sa recunoastem ca aceste tehnici nu sunt fara gres, nu sunt o reteta sigura, ci mai de graba o posibilitate de a identifica un potential porumbel de valoare. Deci, atentie, un potential porumbel de valoare, nu cu certitudine un AS.

Nimeni nu poate spune cu certitudine ca acela va fi un as, dar un crescator cu experienta, cu m?na abila si ochi care stie sa observe un porumbel poate spune, fara prea mare teama de a gresi, ca acea pasare nu poate fi una de valoare. Si totusi, si printre crescatori experimentati am vazut situatii c?nd ?ntr-o crescatorie chiar asul acesteia a fost etichetat ca ?bun de supa?.

**

Eu cred ca e bine de tinut minte ca: un porumbel fara calitati fizice deosebite poate fi un concurent mediocru sau poate chiar putin mai bun de medie, dar nu va fi niciodata un adevarat as, un adevarat luptator pentru locul ?nt?i. Tot astfel, vedem zilnic pasari de o calitate fizica exceptionala care nu sunt ?n stare sa c?stige un premiu, sa nu mai spunem de un premiu de v?rf.

Deci:
?Adevaratul maestru e COSUL!?
Eu nadajduiesc sa nu uit asta niciodata!
Nu, noi nu selectam porumbeii la m?na!

Palmares columbofil
Vicecampion national in 2005 la catagoria Maraton Tineret
Multiplu campion judetean (Caras Severin / asociatie vicecampion la maraton in 2005) la categoriile Maraton, Maraton palmares, Fond, Fond palmares, General si General palmares.
site> www.stanilie.uv.ro