Trimise de Vlad Hadarau
Scopul:
Sa pastreze traditia practicarii zborurilor cu porumbeii ?Galateni? de zbor si invirtitura si sa imbunatateasca caracteristicile de baza ale rasei, sa amelioreze si sa selectioneze exemplarele cu un pedigree valoros, sa inmulteasca exemplarele representative rasei.
Conditii de participare:
La concurs pot participa crescatori, membri ai asociatilor sau cluburilor columbofile, care indeplinesc urmatoarele conditii:
-sa aiba cotizatia platita la zi
– sa cunoasca si sa selectioneze porumbei de zbor si invirtitura in cadrul rasei, sa nu raspindeasca exemplare necorespunzatoare
– sa aiba o conduita columbofila exemplara, fiind un crescator pasionat, indragostit de cresterea porumbeilor si de propasirea lor
Porumbeii care participa la concurs, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie inelati cu inele inchise, avind serie unica
-sa corespunda rasei, adica sa se incadreze in una din varietatile rasei( baltati, capaciti, cazaci, florii, revarsati, moriscari, unicolori, leftati,savesti, ghita rosu)
– trebuie prezentati la control inainte si dupa aterizare
Pe fisa de zbor, fiecare porumbel va avea o rubrica separata in care se va trece seria de inel, sexul, culoarea, varietatea, punctajul pentru zbor, punctajul pentru joc.
Crescatorul,trebuie sa dea dovada de fair-play si sa mentioneze care exemplar joaca,iar acesta va fi punctat corespunzator cu prestatia din aer.
Stolul de concurs trebuie sa fie format din minim 5( cinci) si maxim 9 (noua) porumbei
Stolul poate fi compus din porumbei mature,tineri sau mixt
Lansarea se va face intre orele 09-12
Concursul se amina doar in cazul in care ploua, este ceata sau vint puternic.
Arbitrii delegati vor fi stabiliti de catre concurenti
Daca in timpul zborului, unul sau mai multi porumbei se pierd sau sunt prinsi de rapitoare,se va calcula suma punctelor porumbeilor ramasi, chiar daca sunt mai putin de 5.( cinci)
Acordarea punctajului
Pentru zbor:-se acorda maxim 40 p., astfel:
-pt ridicarea porumbeilor la inaltimea ?fluture?, ?punct?sau ?disparitie-licarire? , in termen de maxim 15 minute se acorda 10 puncte
-pt fiecare ora de zbor la mare inaltime( fluture, punct sau licarire-disparitie) se acorda 6 puncte
-stolul se va urmari cite 10 minute, de 3 ori pe ora
-se va puncta zborul,(la mare inaltime),doar daca porumbeii apar de sus, nu din lateral
Daca stolul( porumbelul) apare din lateral, se vor puncta doar fractiunile de 10 min., care au fost constatate pina la ultima urmarire a stolului ( pt. mare inaltime)
-pentru zborul sub inaltimea apreciata ?fluture?, se acorda 3 pct / ora
Porumbeii trebuie sa fie prezentati la control pina la lasarea intunericului. Porumbeii care nu coboara pina atunci nu intra in concurs.
Pentru joc: – se acorda maxim 40 p., astfel:
Pt. jocul in tumbe( 1-2) se acorda 5 puncte
– pt. jocul in snururi scurte (3-10 tumbe) se acorda 10 puncte
– pt. jocul in snururi lungi ( peste 5 metri) se acorda 20 puncte
Daca dupa 2 ore de zbor se va constata ca porumbeii ramasi joaca, atunci punctajul se dubleaza, in functie de prestatia descrisa mai sus.
Punctajul pentru joc se acorda o singura data, pt. fiecare exemplar, in functie de modul de joc.
Modul de premiere:
Se va premia stolul care obtine cel mai mare punctaj, rezultat din suma punctelor a minim 5 porumbei( care au punctele cele mai mari)
Porumbeii participanti la concurs, vor fi prezentati la expozitii, unde vor fi arbitrati si dupa frumusete, astfel:
– cap,ochi, gene, cioc ? 10 p.
-penaj ( culoare si baltatura) ? 5 p.
Tinuta – 5 p.
Se va premia individual, porumbelul care are punctajul cel mai mare
Punctajul final, se va calcula astfel:
Punctaj= puncte zbor+ puncte joc + puncte frumusete
ZILELE DE CONCURS SUNT SAMBATA SI DUMINICA
CONCURSUL SE VA DESFASURA IN PRIMA JUMATATE A LUNII NOIEMBRIE
Porumbei la Tomis
Introducere
Motto: Dat Veniam Corvis Vexat Censura Columbas
(Critica cru?? corbii ?i chinuie?te porumbeii)
Juvenal, Satire II .63
CONSTAN?EI – meleagul vechi al primilor mei pa?i ?n columbofilie.
Am scris aceast? carte pentru columbofilii Constan?ei, dar ?i pentru cei ce ?ndr?gesc aceste ginga?e fiin?e, porumbeii. Am ?ncercat ?n acest fel ? ?i nu vreau s? fie altceva ? o u?oar? aducere aminte despre trecutul ?i prezentul cet??ii, al oamenilor ei, ?n pasul trecut al istoriei.
Niciodat? nu voi afirma c? am spus totul despre ace?ti porumbei deosebi?i ai const?n?enilor ?i ai Dobrogei, sus?in?nd un singur punct de vedere.
Orice ad?ugire de interpretare este binevenit? oric?nd ?ntr-un ?nscris, pentru c?, a?a cum spune proverbul latin: Verba volant, Scripta manent – vorbele zboar?, cele scrise r?m?n.
AUTORUL
MOTIVA?IE SENTIMENTAL?
De c?te ori m? ?ntorc acas? de pe coclaurii unde m-au aruncat furtunile vie?ii, c?nd trec Dun?rea ?mpletindu-m? cu ghirlanderia metalic? a podului de la Cernavod?, ies pe culoarul trenului ?i deschid fereastra. Inspir ad?nc. Simt c? sunt acas?. Doroban?ul de la piciorul podului parc? m? salut?, spun?ndu-mi c? mai am pu?in p?n? la Marea cea Mare. Abia atunci se furi?eaz? ?n toat? fiin?a mea mireasma de pir ?i cucut?, de mu?e?el, de nalb? ?i lev?n?ic? s?lbatec?, mirosul de alge ?i crabi ?i simt dogoarea nisipului cernut parc? ?n v?nt, ?n strig?tul t?nguitor al pesc?ru?ilor.
?i eu, o dat? cu r?ndul genera?iei mele, purtat de m?n?, mi-am ?mpleticit picioarele pe nisipul v?lurit al malului m?rii, zdrelindu-m? ?n scoicile sidefate ?i colorate ?n curcubee multicolore. ?i marea? albastr? ?i violet?, c?nd ro?ie, c?nd verde ?i galben?, ?i ?n c?te alte culori ?i nuan?e n?scute din capriciile ei ?i ale v?ntului.
Atunci c?nd am ?nv??at s? merg, primul meu drum a fost la mare, iar atunci c?nd soarele, pironit acolo sus pe bolta albastr?, m-a v?zut, mi-a zdrelit trupul sl?b?nog de copil, l?s?ndu-mi ca amintire s?rut?rile lui, ca s? le ?iu minte p?n? la vara viitoare.
Marea nu m-a ?nsp?im?ntat a?a cum v?d ast?zi la mul?i copii, la v?rsta mea de atunci. Niciodat? nu m-a ?nv??at cineva s? ?not. Cred c? am ?tiut ?nainte de a m? na?te.
C?tunul, satul, mahalaua Anadalchioiului, ?n care am deschis mai bine ochii, se l?sa ?n afara Constan?ei, ?n turcime ?i t?t?rime, ?ntinz?ndu-se c?tre ghioluri, p?n? la v?rsarea acestora ?n mare. A?a le numeam noi atunci, ghioluri, Ghiolul Mare, Ghiolul Mic, adic? Siutghiol ?i Lacul T?b?c?riei. Acolo am f?cut eu mai ?nt?i ucenicia ?n ale pescuitului, apoi la mare. Z?bovesc ast?zi deseori pe malurile lor, ?n spatele pescarilor cu sculele lor moderne ?i sofisticate, aduse de peste m?ri ?i ??ri. Nu prind nimic, sau aproape nimic. Noi, copiii mahalalei, plecam la pescuit ?n cete mari, cu be?e sub?iri de corn, sau de salc?m ?i cu ??tru?uri?. In loc de guta dimensionat? de ast?zi, cu un mosorel ?i mai rar cu ?p?r?, atunci c?nd aveam norocul s? smulgem c?te un fir din coada calului vreunui sacagiu. Acele le ?ndoiam din bolduri sau din s?rmuli?e o?elite ?i prindeam, nu glum?, bibani ?i guvizi, ?n locuri numai de noi ?tiute, ?n?ir?ndu-i pe sfori ?n ?iraguri, ?i cufundate ?n ap?, s? ?in? p?n? seara t?rziu, c?nd ajungeam noi acas?. Momeala, r?mele mu?cate cu gura ?i ?b?zoii? care n?v?leau pe spatele nostru ?ncins ?i t?b?cit de soare, din luna mai ?i p?n? in octombrie. Treceam prin nisipul fierbinte de la ?v?rsare? la pesc?rii, la mare s? prindem ?negraci?, la ?Tataia? ?i la dig, la capul digului, la ?Trei Papuci?, la ?Duduia?. Plecam de acas? cu noaptea ?n cap, ?nfulec?nd dintr-un ?coltuc? de p?ine; prindeam oterin? cu c?ma?a la ?v?rsare? ?i o frigeam pe o tabl? pres?r?nd peste ea sare din bulg?rii turmelor de oi care p??teau pe malurile Siutghiolului. Ro?iile ?i castrave?ii le luam d?nd iama ?n gr?din?riile lui nea T?nase, bulgarul, gr?din?rii care se aplecau p?n? ?n marginea Ghiolului Mic.
Veneam acas? c?nd mahalaua ??i aprindea l?mpile cu gaz, iar pe la por?i, mamele care ne purtau grija m?rii, ne a?teptau cu ?joardele? ascunse la spate. ?i s? te ?ii ?chilomane?, cu tot ?iragul frumos de guvizi pe care ?l fluturam noi ca trofeu ?ntru iertarea p?catelor.
Alt?dat?, c?l?ri pe b?rcile pescarilor, le cur??am ?ncheieturile ?i le ?ndesam rosturile cu c?l?i peste care turnam smoala topit?, c?l?f?tuindu-le. Asta ne c??tiga dreptul s? ie?im cu ei ?n larg la pescuit de hanus, chefal ?i cambul?. Altfel, r?m?neam la mal s? prindem la ciorap garizi. Arunca?i ?ntr-o oal? cu ap? ?n clocot ?i pu?in s?rat?, erau un deliciu; ?i m?ncam ca pe semin?e. Ne t?iam degetele de la m?ini dup? stridiile prinse zdrav?n de pietrele digului, iar la ghiol dup? raci, care ne ag??au cu cle?tii lor.
C?nd ne ?ncingeam de soarele amiezii, ne azv?rleam ?n valurile ?cu berbeci?, ce se loveau cu putere de pietrele digului, iar alt?dat? c?nd apa era rece, tremuram vine?i, cl?n??nind din din?i; atunci ne ?ngropam ?n nisipul c?ldu? ?nc? de la ar?i?a de peste zi. S?ream de sus, de pe cele mai ?nalte pietre ale digului, de pe ?cataroaie?, f?c?nd figuri; iar ?n ap?, trec?nd printre grotele s?pate de valuri, ?ntrec?ndu-ne s? st?m cu ochii deschi?i sub ap? ?i s? ne ?inem c?t mai mult respira?ia, cobor?nd ad?nc, p?n? ce ne vibrau timpanele, ca s? scoatem ca dovad? o piatr? sau un pumn de nisip din ad?nc.
In zilele fierbin?i, c?nd marea z?cea ?oglind??, c?rduri de delfini s?ltau ?n orizonturi, dar ?i mai aproape de maluri ?i nu odat?, marea arunca pe plaje, c?te un astfel de uria?, pe care pescarii t?tari ?l cur??au de toat? gr?simea, l?s?ndu-i doar scheletul, pe care ?l albea toat? vara ar?i?a soarelui.*
Mai t?rziu, c?nd ora?ul s-a mai apropiat de mahalaua noastr? mergeam mai des s? facem baie la Cazinou, s?rind ?n faptul serii ?n apa limpede ?i plec?nd ?not la far, la farul vechi din capul digului ce str?juia maestuos intrarea navelor ?n port purt?nd efigia ?n bronz a regelui Carol I ?i a reginei Elisabeta. Acolo tr?geam c?te o?ascuns?, c?ut?nd s? ne descoperim ?n c?rarea argintie a lunii. Ne ?mbr?cam uzi, marea l?s?nd pe noi ?i pe haine urme albe de sare. De sus, de pe mal, se vedea cum clipesc la intervale regulate farurile de la Tuzla ?i de la Capu Midia. Alteori, ne duceam ?n port, pe cheuri, s? juc?m fotbal cu nuci de cocos sau cu portocale ?i, urc?ndu-ne pe barcazurile turce?ti, ne jucam cu timona p?n? alerga dup? noi vreun matelot, strig?ndu-ne c? suntem ?ghiauri pezevenghi?. Plecam c?tre cas? trec?nd prin fa?a statuii lui Ovidiu, care st?tea g?nditor ?i trist pe soclul lui, ?i silabiseam ?n rom?ne?te versul s?pat ?n piatr? de Canara :
?Sub aceast? piatr? zace Ovidiu,/ c?nt?re?ul iubirilor ginga?e,/ r?pus de-al s?u talent./O, tu, ce treci pe-aicea,/ dac? ai iubit vreodat?./ te roag? pentru d?nsul,/ s?-i fie somnul lin ?.
Pentru c?, abia mai t?rziu, licean fiind la liceul Mircea cel B?tr?n, care are un secol de existen??, domnul profesor de limba latin?, Blum, avea s? ne ?nve?e versul latin al poetului exilat la Tomis:
?Hic ego jaceo tenerorum lusor amorum/ingenio perii Naso poeta meo,/ ad tibi qui transis nesit grave, quisquis amasti,/ dicere Nasonis molliter ossa cubent?.
?n fa?? la Hotel Regal, mesele se ?ntindeau de pe trotuar p?n? ?n mijlocul pie?ii, iar orchestra ?i c?nt?re?ii de la restaurantul Elite din Pia?a Independen?ei -orchestra clasic?- condus? atunci de renumitul Iancu Constantinescu ne f?cea s? c?sc?m gura p?n? t?rziu.
Urcam la gar? (gara veche), pentru c? ?tiam noi c? era un tren de sear? care pleca la Mamaia, trec?nd prin mahalaua noastr? (era pe atunci o cale ferat? ?i o gar?, c?nd sta?iunea Mamaia avea cl?dite stabilimente din lemn, p?n? t?rziu, c?nd au ars). Ducea nu numai sezoni?ti; oprea des, la mai toate barierele, unde coborau cantonierii din serviciul de noapte: la magazii, la Obor, la Coiciu, la Radu Ene, la Florescu, la Raicu, la Smeu? , la Calu? B?lan, la Papuc ?i la Botu? Calului.
Mai departe, erau gr?din?rii ?i c?mp p?n? la Mamaia. Noi s?ream din mers c?nd ajungeam ?n mahala, ?n dreptul gr?dinii t?tarului Abgiali, din livada c?ruia ne umpleam s?nii cu caise, de multe ori verzi, ?i m?ncam p?n? ni se strepezeau din?ii. Alt?dat?, c?nd erau coapte ?i dulci, le puteam m?nca, dac? sc?pam din b?taia pu?tii cu sare a paznicului Babagian.
?n alte zile, ne duceam la Ci?mea. Mergeam descul?i, iar labele pcioarelor ?i genunchii ne erau numai r?ni. Bolnavi? Singurul medicament pe care l-am ?tiut vreodat? a fost o?etul de trandafiri ?i m?na mamei, care f?cea cu frec?iile ei s? mi se ?ndoaie oasele. De acolo, la vechile hangare, unde a???am ?erpii, p?n? se luau dup? noi, rostogolindu-se ca o roat? de c?ru??. Ne scufundam dup? scoici, iar acas?, carnea lor, tocat? ?i amestecat? cu urzici, hr?nea toate or?t?niile din curte. Miroseam a scoici, a n?mol ?i a pe?te, p?n? t?rziu la ?nceputul iernii, c?nd c?deau primii fulgi, a?ez?nd z?pada pospai; ninsori t?rzii ?i mai rare la Constan?a. Dar ?i c?nd se a?eza pe iarn?, marea era ca plumbul topit, url?nd n?praznic ?i ridic?ndu-?i valurile p?n? sus pe faleza Cazinoului ?i peste digul portului, ?cer?nd om ?. ?i v?ntul? v?ntul care ??i t?ia obrazul cu mii de lame nev?zute.
De multe ori, am privit marea p?n? departe, cum ??i f?urea fantasmele albe, zb?t?ndu-se furioas? s? scape din str?nsoarea de ghea?? care o cuprindea doar ceva mai departe de mal. Atunci, urc?ndu-ne pe sloiuri, ?ncercam s? plutim, s?lta?i de valurile surde ce gemeau sub ghea??. Natura se ?nchiciura, cea?a se l?sa p?n? la p?m?nt, iar geamandurile se t?nguiau amarnic. Cu patine, ?ndoite din picioare de sobe vechi, alunecam p?n? ?n mijlocul Ghiolului Mic, ?nghe?at bocn?; ?i s? te ?ii joac? la dou? por?i, cu ni?te cutii de conserve goale, adunate din gunoaiele gropilor Damadian* .
C?nd venea vremea colindelor, nu odat? veneau cu noi ?i copiii turcilor ?i ai t?tarilor, dar ce spun eu, toat? suflarea copil?reasc? a mahalalelor. Ast?zi, c?nd ne aducem aminte cum noi, copiii rom?nilor, ?i frecam cu ?orici (domuz) la gur?, ne cuprinde un r?s nest?p?nit.
De la o vreme, sim?eam mirosul prim?verii. Veneau pe r?nd S?pt?m?na Patimilor, Deniile ?i Pa?tele. Totul se transforma, v?ruit ?n alb. Mergeam la bisericu?a noastr? din mahala, cu buche?ele de zambile ?i narcise proasp?t ?nflorite, ce te ?mb?tau cu parfumul lor, a?ez?ndu-le pios la icoanele Domnului ?i, ?n Vinerea Mare, ne ?mp?rt??eam dup? trecerea pe sub Sf?nta Mas?. Atunci, promiteam ?n sufletul meu c? voi fi ascult?tor p?rin?ilor mei ?i nu voi mai da iama prin gr?dinile lui nea T?nase ?i nici prin ale t?tarului Abgiali. Dar degeaba, jur?mintele nu m? ?ineau mult.
Luam de acas?, pe ascuns, ou? ro?ii, pe care le d?deam ca plat? pentru a ne da ?n lan?uri ?i ?n scr?nciobul instalat de Sfintele Pa?ti pe c?mpul Oborului.
Apoi, venea din nou vara ?i iar??i fugeam la mare, ?ntinz?ndu-ne pe cataroaiele vechiului dig. Ne ?ntreceam care din noi f?cea prima baie ?i cine este mai bronzat. Amestecam ?ntr-o sticl? o?et cu untdelemn ?i ne ungeam, mirosind a? salat?, ?i vai de c?m??ile noastre. C?utam monede vechi ?i le g?seam la zidurile b?tr?nului Tomis. Efigii din argint ale ?mp?ra?ilor Romei antice, al zei?ei Fortuna, monede din care mai p?strez ?i ast?zi. Treceam cu c?m??ile ?n cap pe sub zidurile castelului ?u?u, ?n care mai b?teau pe atunci valurile m?rii. Inaintea taluz?rii malurilor ?i a ?ndiguirii, marea mai ?m?ncase? pe acolo c?teva str?zi. Apoi, prin golful pesc?resc, sus, la Farul Genovez ?i, din fa?a c?pit?niei portului, ne ag??am de garniturile vagoanelor cu p?cur? ce ie?eau din port prin tunel, sus, la vechea linie ferat? ce ducea alt?dat? la ?B?ile de la vii?. C?utam drumul pr?fuit ce ducea la mahalaua viilor noi, tocmai ?La nuci?, c?tre Medeea, lu?nd ?n picioare a?a-zisul ?cartier al demobiliza?ilor?, asmu?ind toat? liota c?inilor, care ne petreceau cu l?tratul lor p?n? departe.
Se ?nsera de-a binelea. Simt ?i acum ?n n?ri mirosul de pe?te pr?jit ?i de m?m?ligu?? cald? ce plutea ?n aer de pe la casele din mahalaua mea.
Acas?, urma chinul cel mare, sp?larea. ?in minte c?, disperat?, mama m? freca cu o c?r?mid?. Purtam p?n? t?rziu, c?nd ?ncepea ?coala, urme de p?cur?, iar m?inile mele erau negre de la nucile decojite ?nc? necoapte. M? g?ndeam atunci, ce vor spune stra?nicii mei ?nv???tori, domnul Abagiu ?i domnul C?ciul?, c?ut?nd cu nuiaua lor de corn ?n palmele mele. La mas?, mo??iam cu nasul ?n farfurie ?i, nu o dat?, adormeam cu capul pe mas?. Nu ?tiu cum, dar diminea?a m? trezeam ?n pat.
De multe ori, plecam de acas? cu noaptea ?n cap, cu al?i copii de v?rsta mea, s? prindem p?s?ri ?n scaie?i, undeva prin spatele vechiului cimitir, pe atunci c?mp cu sem?n?turi. A?teptam cu respira?ia t?iat? stolurile de scatii ?i sticle?i, de spini, de botgro?i ?i pitpalaci. Pot?rnichile s?ltau de l?ng? picioarele noastre, iar iepurii dolofani ??i ?ntindeau urechile alerg?nd. ?i stoluri de porumbei, de toate culorile, ciuguleau ?n ?armane?, ce mai r?m?nea dup? baterea gr?ului.
C?nd ploua, ne b?l?ceam cu picioarele goale prin b?l?i sau jucam t?t?r??te ar?ice ?i coci cu limonii frumos colorate sau cirlic*.
Crescusem ceva, eram liceean (c?t de duios ?i nostalgic ?mi pare acum acest cuv?nt)** ?i ?mi purtam pa?ii prin acelea?i locuri, vis?nd nostalgic. Eram ?ndr?gostit.
La ?nceputul vacan?elor mari, ?ncheiam anul cu excursii la Insula lui Ovidiu din mijlocul lacului Siutghiol – insul? care mai purta pe atunci urmele unor vestigii antice – ori la farul din Insula ?erpilor, sau, pur ?i simplu, colind?nd Dobrogea, care gemea de vestigii istorice, de la Histria la Callatis, la Adamclisi, la Ostrov, la Enisala ?i Heracleea, p?n? departe, ?n bra?ele mirifice ale Dun?rii, la Porti?a ?i la Sulina, c?tre Marea cea Mare.
?i Dun?rea? fiin?a neamului rom?nesc. A?a cum spunea M. Kog?lniceanu: ?Cheia m?ntuirii noastre este drumul Dun?rii la marea larg??. ?i aceasta aveam s? o ?n?eleg mai bine atunci c?nd am v?nturat lumea.
Vis?nd pe malul m?rii, privind marea ce se fr?m?nta, despletindu-?i valurile sure, c?utam pe cer stolurile de porumbei ce se roteau ?n infinitul albastru.
Iubesc porumbeii. De atunci iubesc mult porumbeii. De atunci, aveam s? nu m? mai despart niciodat? de aceste ginga?e fiin?e, d?ruindu-le ?ntreaga pasiune a vie?ii mele, singura mea leg?tur? de acum cu vremea de alt?dat? a copil?riei, de care m-am pierdut de atunci pentru totdeauna. Tocmai aceasta, zic, m-a ?ndemnat s? scriu abia acum – c?t de t?rziu ! – cartea pe care sper s? o citi?i: PORUMBEI LA TOMIS.
AUTORUL
Remarc in aceasta introducere acelasi stil rafinat pe care l-am descoperit in cartea “Porumbeii galateni” a Dlui. Ovidiu Leonte. Imi doresc tare mult ca toate cartile sale sa vada lumina tiparului…si astept cu nerabdare noutati pe aceasta tema.
Si…ma bucur ca intr-o mare masura, am gustat acelasi gen de copilarie, care astazi nu prea se mai intalneste, din pacate. Intr-adevar, porumbeii sunt printre putinele lucruri care ne leaga de copilarie, si de ce nu, ne fac s-o retraim mereu.
salut.foarte frumos articolul,felicitari,nu ramane decat sa ne pregatim de concurs.astept cu nerabdare startul si sper sa fim cat mai multi.pentru mine nu exista o alta experienta mai frumoasa decat aceea de a participa la un concurs.deci:start!
p.s.frumoasa surpriza vlad,a meritat asteptarea.sa mai faci din astea.
Succes participantilor la concurs.
Vorbe spuse la fel de frumos si cu grija alese, aidoma lui Creanga; imi trezesc exact aceleasi sentimente pe care le aveam de copil, citind ”Amintiri din copilarie”…! Pasi sublimi facuti in lumea de odinioara, ma trimit cu gandul si fiinta interioara catre tot ce a fost mai frumos in viata mea si a fiecaruia dintre noi; copilaria…!!! Mi s-au umezit si ochii, placut impresionat fiind de aceasta ”aducere aminte”…!
as dori si eu cartea d-lui ovidiu Leonte-PORUMBEI GALATENI.daca poate cineva sa ma ajute ii multumesc anticipat
aceeasi rugaminte as aveao si eu.as fi interesat de achizitionarea unei asemenea carti
Sublim si impresionant .,incintator si cuceritor aceast remember al copilariei autorului !!!, pentru cei de o virsta(apropiata) cu a domniei sale si care au trait ceva asemanator ori apropiat ca frumusete si duiosie!!!! Nu pot sa nu remarc cu tristete si sa nu evidentiez ca ,doar 2 din cei 5 vizitatori ai site-ulu de pina acum,s-au aratat sensibili ori cuceriti de aceste aduceri aminte.Motivatia sentimentala este surprinzatoare, aparind numai pe scurt,la final! Dar cit adevar si esenta cuprinde ea:dragostea de porumbei si legatura pe care ei ne-o ofera in fiecare zi cu copilaria!!!Iar daca copilaria a trecut de vreo 50 de ani si a fost impletita cu porumbei, in mod cert ,sigur,a fost cu mult mai frumoasa!!!Sugerez autorului sa scrie si sa publice o carte ,in extenso,despre copilaria sa, intrucit are un evident talent si ar avea si un subiect incintator.Cresc numai porumbei voiajori ,dar asta nu ma inpiedicat sa cumpar “Porumbeii Galateni” a domnului Ovidiu Leonte, cu dedicatie si autograf! In zona Valcea, unde stau la bloc, nu ar putea avea loc concursuri in luna noiembrie,nici chiar cu porumbei voiajori, multi crescatori de aici,tinindu-i inchisi si pe acestia de la 1 septembrie, cel mai tirziu- 1 octombrie, pina la 15 martie- 1 aprilie.Dar in mod sigur,voi achizitiona si acesta carte, ca orice publicatie despre porumbei!!! In orice caz, trag si eu un semnal de alarma, referitor la pericolul disparitiei raselor romanesti de porumbei,pe fondul diminuarii numarului crescatorilor,porumbeilor autohtoni si publicatiilor de acest profil.Tineti-ne la curent cu aparitia acestei carti(data ,editura, modalitate de a intra in posesia ei,…)
salut.introducerea este exceptionala,dar cred ca adevaratul motiv al acestui articol este prezentarea regulamentului si analizarea lui de catre cei ce vor sa participe si nu numai.axandu-ne doar pe introducere riscam sa deviem discutia.
in sfarsit si cate ceva despre galateni…v-as ruga dak vreti sa-mi dati add la b_s_d_08…..eu miam achizitionat in vara asta cateva perechi….si as vrea sa mai aflu cate ceva….
Dl. Vlad Hadarau, daca nu e prea tarziu, poate ar trebui o steluta si la fraza “piatra de Canara”, pentru ca se confunda oarecum cu “marmura de Carrara”… si oricum, eu nu stiu ce localitate e aia …
Textul e superb. Iar proiectul de concurs il gasesc corect si realizabil (si nu ma refer la perioada de participare…). Sper sa fie adoptat de toate asociatiile de galateni…
Si multumesc lui BBC pentru semnalul de alarma. Toata lumea trebuie sa stie ca suntem in ceasul al 12-lea in ce priveste rasele romanesti.
Ca o paranteza, tuturor carora le place textul, si ma refer la generatiile de azi, cum credeti ca ar fi aratat scris in “dialect” de “Yahoo Messenger”? S-ar fi potrivit acea scriere cu frumusetea “imaginilor vii” prezentate de autor?
Probabil ca ne-ar infuria faptul ca am dat banii pe o astfel de carte…
buna
in primul rind as dori sa-i multumesc D-nei Daniela Leonte pt amabilitatea de a ne oferi motivatia sentimentala de la PORUMBEII LA TOMIS. sper ca aceasta carte sa vada cit mai curind lumina tiparului.
sa auzim de bine
buna!
din Bistrita, vor participa la CUPA LEONTE, urmatorii crescatori:
Apian Calin, Bratan Doru, Chivu adrian, Chivu Eugen, Hadarau Vlad.
asteptam listele cu concurentii din celelalte orase.
numai bine!
Am gasit!
http://www.romanialibera.ro/a110172/ovidiu-orasul-nascut-din-piatra.html
Canara – o veche cariera de piatra
As vrea sa fac cateva precizari legate strict de persoana mea. In ultimul timp numele meu a fost asociat destul de des cel al d-lui Vlad Hadarau, in legatura cu actiunea de standardizare europeana a raselor romanesti. Dupa Nationala din 2007 de la Cluj, cand mi-am dat demisia din UGCPPAMR, am fost solicitat sa raman macar consultant la comisia de standardizare. Am sa ajut acolo cat ma pricep si eu,… daca voi fi consultat ! In ce priveste ” Cupa Ovidiu Leonte”, dl. Hadarau a fost destul de ambigu, nu stim : cine o organizeaza, este cuprinsa in calendarul de evenimente al UGCPPAMR sau organizarea ei este o decizie recenta, cine si cum omologheaza ? etc…Ca parere personala ,ca si crescator de JUCATORI DE GALATI, eu zic ca e cam tarziu in noiembrie !…Mi-a placut mult observatia D-lui Nicusor ,de la pct.9.
Buna!
In legatura cu CUPA LEONTE, deocamdata asteptam listele cu cei interesati sa participe, toate deciziile( cine omologheaza, sub ce egida va fi organizata) se vor lua de comun acord, exclusiv de participantii la competitie. Evenimentul este deschis tuturor crescatorilor( in conditiile in care se incadreaza- vezi proiect). In functie de ce se va discuta, pe viitor, se va putea fixa o data cind va avea loc acesta , putind fi trecut si pe calendarul de zbor al unei asociatii.
As preciza faptul ca inscrierile se vor face pina in data de 27.10 2008, pt a putea stabili celelalte aspecte legate de desfasurarea evenimentului.
Numai bine!
9
18-10-2008
nicusor:
salut.introducerea este exceptionala,dar cred ca adevaratul motiv al acestui articol este prezentarea regulamentului si analizarea lui de catre cei ce vor sa participe si nu numai.axandu-ne doar pe introducere riscam sa deviem discutia.
Nu-mi permit sa comentez o competitie la care nu sunt in stare sa particip. Dar ma mira faptul ca snururile lungi sunt cele de peste numai 5 metri…atunci daca un porumbel joaca mult mai mult cum il catalogam? Tot cu acelasi punctaj? Pentru ca in regulametul de zbor pe 2008 exista si o alta categorie de lungime a jocului.
Nu mi se pare corect…. un porumbel care joaca un snur foarte lung sigur nu o sa zboare o periada foarte lunga pentru ca jocul reprezinta un efort in plus de care trebuie tinut cont. Cred ca regulamentul trebuie nuantat un pic.
Buna
Foarte frumos e tipic domnului Lonte care t farmeca chind povesta despre porumbei.
Personal abia astept sa apara cartea in intregime pt a ne pute delecta cu intreg continutul ei.
Iar in ce priveste timpul de concurs sa nu uitam ca poate fi aplicabil infuctie de zona si relief inmulre zone din tara e cam tirziu la acea data pt a efectua zboruri dar mai sa participe la concurs.
Iar ordine de puctare si raportul intre cele trei categori este ceva de dorit de dragul acesta fantastica resa Pucte Zbor + Pucte Joc + Pucte Frumusete
Cu stima si respect Alex Bude
Ii dau dreptate d-lui Dina si sa spun si de ce. Am achizitionat un galatean cu proba de joc si zbor din comuna Cobadin jud Constanta.Pasarea a zburat o ora si cinci minute (derizoriu pentru cei care tin pasari se zbor) dar a facut un snur de cel putin 100 de metrii si nu exagerez cu nimic cand spun asta . Intrebarea mea este nu este cam mic punctajul pentru un asemenea joc?( 20 puncte)
Buna!
pt. domnul Emil Chelu:
nu este mic punctajul. Un porumbel care zboara si nu joaca, trebuie sa zboare 3 ore la mare inaltime sa acumuleze asa un punctaj. Cel care joaca, pe linga cele 20 de puncte pt un astfel de joc, mai primeste si puncte la zbor, in functie de prestatie,deci e echitabil, zic eu.
numai bine!
Buna domnilor
Pastrind firum gindului e corect ceia ce spui D-le Vlad Hadarau daca e sal raportam la cel cu zbor si fara joc sau cu joc de chiteva volte dar nu pt ca trebuie sa zboare mult pt a egala puctajul iar asta necesita ceva eforta suplimentar.
Dar nu prea mi se pare echitabil in momentul in care facem comparatia fata de cel care joaca doar ( peste 5 metri) deci sa zicem 10 m si i se acorda 20 puncte.
Acesta poate face zece snururi pt al echilibra si ajunge sa zboare 1/2 ore si sa faca doar chitrva snururi in plus .
E doar un gind si mas bucura sa aud parerea dumneavoastra.
Cu stima Alex. Bude
Buna
D-le Vlad Hadarau apopo stiti ceva in legatura cu aparitia cartilor daca si chind o sa apara.
Multumesc anticipant pt raspuns
Cu stima Alex. Bude
Pentru Emil. O astfel de pasare trebuie tinuta in voliera dle Chelu. Putea sa cada. De unde mai luati alta dupa aceea ? Din Bulgaria poate ?!
Chiar nu vreau sa fiu carcotas dar pasarile care joaca bine ( prin asta eu inteleg snururi de la 5 metri in sus ) nu prea se duc la licarire sau disparitie desi mai sunt exceptii. O tumba doua sincer dupa mine nu ar trebui punctate. E doar o parere sper ca punctul meu de vedere sa nu nasca iar polemici interminabile referitoare la rasa Galatean.
Cu stima,
Ce este foarte imbucurator din punctul meu de vedere, este ca incep sa se faca asemenea competitii in care se pune accentul si pe joc UN PAS INAINTE si apoi se arbitreaza si frumusetea. Probabil ca noi balcanicii suntem cei mai pretentiosi, vrem si frumusete desavarsita si super calitati de zbor si joc, cea ce nu este rau deloc doar ca dam putin in utopie.
Cu stima,
Buna!
pt. dl. Bude:
acest proiect de regulament, a fost inspirat din cartea d-lui Leonte , iar competitia se face in memoria dinsului.Plecind de la aceasta , nu ne propunem sa incurajam zborul sau jocul, ci sa promovam porumbeii care le prezinta pe amindoua, acestea fiind caracterele de baza ale rasei, impreuna, nu separate.Aprecierea frumusetii, se va face respectind descrierile varietatilor.Astfel, un porumbel “leftat” spre exemplu, poate fi la fel de frumos, in linia sa, cu un porumbel ” baltat pe negru” , spre exemplu.
Oricine este liber sa-si exprime opinia, ba mai mult, este liber sa organizeze concursuri de zbor si joc dupa un regulament stabilit de cei in cauza.
Tipul si lungimea jocului, nu este conditionata de inaltimea de zbor sau de durata acestuia.Daca e sa-i citam pe vechii crescatori, toti, fara exceptie, vorbesc despre porumbeii reprezentativi, care zburau ore in sir la mare inaltime si jucau in snururi lungi.Tocmai de aceea punctajul este in asa fel calculat, incit doar acei porumbei vor putea obtine maximul de puncte la zbor si joc.Deci acest regulament trebuie sa formeze porumbei buni, nu trebuie sa formam regulamentul dupa porumbei care numai joaca sau numai zboara, indiferent de performantele lor.
Numai bine!
Era sa uit, referitor la aparitia cartilor, ceea ce stiu este faptul ca “Porumbeii la Tomis” este in stadiul cel mai avansat, adica este culeasa pe suport magnetic.Legat de aparitia ei, este destul de greu de preconizat, asta din cauza problemelor personale pe care d-na Daniela Leonte le intimpina, din pacate.
Multa sanatate!
Buna
Departe de mine gindul de a ma situa in categoria celor care nu promoveaza zborul si jocul si daca cumva sar puitea intelege asta va rog sa ma scuzati ca nu asta mia fost intentia.
eu chiar in primul mesaj ba bucuram de ordinea corecta pt puctare ordine care a fost uitate sau data la o parte intentionat in ultimi 30 ani.
Eu nu vreau sa critic un proiect care ma bucura doar ca plecind de la intrebarea pusa de catre D-l Dina care ati exlicato si cred eu lamurito satisfacator mam uitat in partea inversa la aceias problema.
Constatind ca cel cu un joc de 10 m care se sitiuiaza peste limita minima si cel descris de catre D -l Emil Chelu cu joc de 100 de metri sau mai mult e poate cam ne drept sa fie reconpensat in egala masura cu 20 de pucte.
Mentionez ca e doar un gind personal fara ami permita sa pretind ca cineva trebuie sa tina cont de toate dindurile mele dar in acelas timp trebuie sa recunosc ca nu miar displace sa aud si pererea domnilor voastre cum va raportati la acest aspect prezentat de catre mine asta doar asa chiar daca nu se schimba nimic pt a vedea daca sint singur care vad ca e putin inpartiala reconpensa in raport cu efortul depus.
Dar si tacerea e tot un raspuns asa ca trebuie sa constant ca sint singur care vad lucrurile din acest unghi.
Acuma la incheiere vreau sa va doresc mult succes la concurs simbolicin cinstea regretatului crescator la rasei Jucatori de Galati si tot odatadoresc sa imi cer scuze daca mam abatut de la ideia subiectului intrvenind cu gindurile si supozitile mele chiat fara importanta.
Cu stima si respect Alex. Bude
Pentru Florin. Tot de la Cobadin iau asemenea pasare daca da de pamant. Se mai gasesc si tu stii asta.
salut.de obicei cum se intampla la noi cand suntem chemati la fapte ne ascundem imediat.apreciez criticile care se fac pe seama acestui concurs,fiindca printre ele mai sunt si lucruri adevarate care trebuiesc spuse.
dar ce facem cu participarea?unde sunteti crescatorilor de jucatori galateni de joc si zbor ca nu vad nici unul?macar sa ziceti:nu-mi place frate,schimba regulamentul,sau data,sau mai stiu eu ce.
lipsa,lipsa,lipsa.
doar 5 de la bistrita.si restul?e frig,vine uliul,soimul.atunci spunteti.sigur va va raspunde cineva.de fapt asta e adevarata drama,suntem lipsiti de initiativa,sau suntem prea mandri sa participam la un concurs facut de altul,din mandrie sau mai stiu eu ce.atunci cum o sa mai amelioram aceasta rasa si cum o sa o mai transmitem la viitorii columbofili?pe unii ii inteleg ca nu participa altii insa lasa de dorit.
p.s.la start voi fi si eu.
– Piussi Torino
– Zamfir Cristian
– Lixandru Alexandru(Lixe)
– Gheorghe Nicolae(Nicusor)
– Mitica
– Rosca Eugen(Gica)
– Ionut
– Liviu
– Stefanescu Codrin
– Rujea Sorin
Lista ramane deschisa pt. toti doritorii de participare la concursul Cupa LEONTE OVIDIU .Concurentii din Bucuresti si Craiova propun ca data concursului sa fie 15-16 noiembrie 2008.
salut.din GALATI:-Pascu Valerica
-Anghele Nicusor
si mai asteptam si pe altii care mai vor.salut
Buna!
Crescatorii din Bistrita sunt de acord ca data concursului sa fie 15-16 Noiembrie.
Intrucit nu si-au manifestat intentia de a partcipa la concurs si alti crescatori, in afara celor inscrisi deja, vom stabili de comun acord arbitrii delegati.Aceste aspecte vor fi dezbatute doar intre concurenti, urmind a se afisa ceea ce se hotaraste.
Este bine ca fiecare concurent sa nominalizeze un delegat , care urmeaza a arbitra( poate fi chiar concurentul, acel delegat).
Numai bine!
Ma bucur ca in acest regulament se ia in calcul jocul si frumusetea.
Buna domnilor
Plecind de la premiza ca toti cei ce siau anuntat intentia de participare sint domni onorabili si demni de toate aprecierile noastre a celor care din un motiv sa altul nu am pututo face si ati trecut la fapte punind in practica intentile si nu a fost doar o trecere pe lista pt ca arata bine.
Ei find ca eu vam crezut pe cuvint si am luato in serios acesta promisiune a domnilor voastre si sper sa nu ajung dezamagit pt increderea acordat si respectul pe care vil port.
Vreau sa fiu primul care va felicita participarea la acest proiect “Felicitari tuturor participantilor” indiferent de locul obtinut important e sa participi si porumbei sa aiba sansa sa dovedeasca adevarata lor valoare si nu cea de papusari de vitrina in voliere colivi de exp. sau mai nou pe pagini web.
Iar daca sa nimerit sa se plaseze printre cei mai buni cu atit mai bine atit pt ei prezentind o stare perfecta de sanatate ci de anrtenament adegvat chit si pt satisfactia proprietarului.
Cu stima si mult respect Alex. Bude
Buna din nou
PS. Sper ca nu sint prea discret si nu cer un lucru greu de realizat?
As avea o rugaminte daca sa tinut acest concurs sa ne dati si noua sansa sa ne bucuram si noi impreuna cu domniile voastre.
Prezentindune si noua nr. participantilor si de ce nu si nr. porumbeilor cu timpul obtinut si puctele pt. zbor si cele acordate pt joc.
Am venit cu aceasta rugaminte in speranta ca aceste informati complecte nu sint secrete si prezinta o reclama pozitiva pt cei care indragesc aceasta rasa in mod foarte special cei incepatori care inca nu cunosc adevaratele valori a Jucatorului de Galati
Cu stima si respect aceles Alex. Bude
Buna!
Domnule Bude, din pacate, asa cum au preconizat unii crescatori, data concursului s-a dovedit a fi una prea tirzie. Din cauza vremii nefavorabile, concursul nu a putut avea loc.Am cazut de acord, ca el sa fie programat in primavara aprilie sau mai, in functie de conditiile meteo.
Totodata, speram ca pina atunci, sa ni se alature mai multi crescatori, pt a reusi sa organizam un concurs cu reprezentare cit mai buna, pentru toate varietatile rasei.
Sa auzim de bine!