lotul-ninja.jpg
Fotografie calda, facuta in aceasta dimineata. Dupa pozare cei 6 ninja au zburat printre ulii aproximativ 2 ore dupa care au revenit in echipaj complet la unitate. :)

Dupa 2 luni de pauza, fortat de dorul de a vedea porumbeii in zbor am format un lot de “ninja” (care acumulasera niste bile negre pe timpul anului). Zona este premontana, cu paduri si rapitoare.

“Cei 6 magnifici” sunt:
– 2 femele de ’04, din care una a stat tot anul cu pana taiata intr-un cotet la cineva (deci antrenament 0!)
– 1 pui de ’07 de primavara
– 3 tardivi (din care 2 “porci” grasi)
Per total un stol cu mari semne de intrebare…

Ziua 1: zbor scurt, cu aterizarea tardivilor pe alte case, extenuati
Ziua 2: inaltare, cu zbor ceva mai vioi
Ziua 3: zbor aproape normal, tardivii deja se tin in stol

Ziua 7: zborurile ajung la 1 ora, cu disparitii in toate punctele cardinale. Porumbeii au un tonus excelent, zborul este ca de “catifea”, fara zgomot, se “joaca”, la mana sunt mult mai usori.

Astazi: zbor de aproximativ 2 ore. Cel mai recent atac de uliu, esuat lamentabil: venea spre stol in viteza dar a ignorat ca porumbeii au vizibilitate; au cotit brusc, au strans formatia, forma de fus, cateva “pistoane” puternice si au disparut spre orizont. Uliul a ramas planand rusinat. Au aparut intr-un tarziu si dupa 2-3 ture de asigurare, au picat torpile pe intrare.

Precizari suplimentare: hranire odata pe zi, ratie 50% orzoaica, primele 2-3 zile eliberare doar pe timp insorit la orele pranzului cand din propriile observatii rapitoarele nu prea apar. Numarul mic de porumbei in stol este probabil un avantaj, stolurile mari fac mai greu anumite manevre.

Ce vreau sa arat prin acest topic este usurinta cu care porumbeii se readapteaza la viata dinamica de zbor, dupa perioade lungi de prizonierat. Poate datorita acestei rapiditati de adaptare multele luni de stat in voliera in anumite zone din tara, nu se simt in sezonul competitional.

O chestie foarte interesanta dupa parerea mea: dupa primele zile in care au vazut ca ii scot doar pe ei, au invatat imediat sistemul. Am ramas masca atunci cand intr-o zi, intrand in compartiment (unde sunt 30 de pasari), cei 6 mi-au zburat pe langa urechi in hol si s-au postat in sputnik, asteptand cu nerabdare sa porneasca in “misiune”. DOAR cei 6!!! Porumbeii nu sunt prosti, iar “Repetitia e mama invataturii”. De retinut, se aplica al naibii de bine in multe aspecte din columbofilie si nu numai…