Fiecare tinut, Asociatie columbofila isi are propria istorie

Autor: dr. Mircea Bilius

Pe diferite siteuri întâlnesc comentarii aprinse, unele chiar virulente referitoare la transparenţa, corectitudinea lansărilor porumbeilor în concursuri. Se vorbeşte de coordonate pe locurile de lansare, linkuri, gps-uri, dizpozitive montate pe maşini, latitudine, longitudine, rapoarte gps, etc. În urmă cu 40 de ani sâmbătă noaptea, aşezam cuştile pline cu porumbei într-un “faiton”, o căruţă a columbofilului Crăiescu Aurel, trecut de mulţi ani la cele veşnice. De la sediul asociaţiei, o cameră situată în dealul Burdujeniului, cale de 4 km mergeam orbecăind pe întuneric la lumina unui felinar de la căruţă şi a stelelor, strada nu era luminată şi nici asfaltată, noi mărşăluiam până la gara Iţcani.

Aici trăgându-ne răsuflarea îmbarcam cuştile în trenul personal Iţcani – Cluj Napoca la miezul nopţii 00,30 în vagonul de mesagerie. Doi delegaţi aşezaţi pe cuşti însoţeau porumbeii. Dimineaţa ajunşi la Dej sau la Cluj Napoca coborau cuştile din tren şi făceau lansarea păsărilor. Acum recunosc că dacă am fi lecturat în acele vremuri comentariile pe care le scrieţi astăzi în mod cert am fi crezut că ne aflăm în faţa papirusurilor descoperite în grotele de la Marea Moartă, cu o vechime de peste 4000 ani.

În prezent vis-a vis de cazuistica echipamentelor electronice se impune o reconsiderare a porumbelului călător, a unei alte înţelegeri a proceselor care guvernează această entitate neuro-dinamică. În lucrările mele am scris despre existenţa comunicărilor energetice, despre empatia manifestată în simţul gregar din timpul navigaţiei aeriene. Pentru înţelegere mai profundă a proceselor fiziologice ce au loc în organismul porumbeilor pe parcursul fluturărilor de la mari distanţe, în unele materiale ca: Revista de Ştiinţă Medicală Veterinară, cataloagele expoziţiilor sucevene, diferite siteuri am prezentat procesele biochimice care au loc la nivelul ţesutului muscular. Preocuparea ce trebuie s-o avem după revenirea porumbeilor din concursuri trebuie să urmărească dezintoxicarea organismului, recuperarea alimentară şi recuperarea fizică. Actualmente sunt numeroase instituţii ofertante de produse necesare restabilirii echilibrului biologic al zburătorilor.

În scurt timp sper să definitivez o carte despre Istoricul Columbofiliei din Ţara de Sus şi Performerii ei. În filele cărţii public observaţiile, experienţele mele, reuşitele şi nereuşitele din activitatea Asociaţiei Suceava pe care am păstorit-o un sfert de veac. Un capitol separat l-am dedicat membrilor columbofili care s-au perindat în asociaţie, de la origine şi până în prezent într-o perioadă de peste jumătate de secol.

Acum privirile mele se plimbă peste fotografiile păstrate cu sfinţenie din acele vremuri. Îl revăd pe profesorul otogenar, Păduraru Teofil cu o statură de numai 1,60 metri, dar întreaga sa fiinţă respira suflet şi binecuvântare pentru porumbei, pe dr Oniga Leon, amîndoi din Vatra Dornei. Privesc imaginile colubofililor de la Piatra Neamţ, Iaşi, Botoşani, sosiţi la adunările noastre generale pentru stabilirea programului de zboruri. Imaginile îmbracă acum istoria unor amintiri care mă emoţionează. De mulţi ani ei au plecat în Esenţa Celestă de Lumină, la Bunul Dumnezeu.

Adunările generale le ţineam în sala UJCC, muzeul de Ştiinţe Naturale, în spaţiile Planetariului, unde timp de mulţi ani am organizat expoziţii şi festivităţi de premiere.
În primăvara anului trecut am primit solicitarea pentru a mă implica în scrierea unei istorii a columbofiliei din România. Întradevăr împătimiţii sportului columbofil îşi merită cunoaşterea predecesorilor, istoria meleagurilor româneşti încărcată de pasiunile unor iubitori de porumbei. Pentru reuşita acţiunii consider că este necesară implicarea fiecărei asociaţii pentru că în mod cert îşi are istoria sa. Cel mai bine o cunosc iubitorii porumbeilor de pe meleagurile respective. Nu este nevoie să scrieţi romane, este suficientă creionarea unei simple broşuri cu prezentarea iubitorilor din acele ţinuturi. Consider că după publicarea materialelor, la nivelul FCPR-ului se poate constitui o echipă care apoi să redacteze o lucrare amplă, documentată a istoriei columbofiliei din România.

Anii trec, tăvălugul senectuţii vârstei se aşterne implacabil pe chipurile noastre. Nu cred că există o mângâiere mai mare pentru bunic decât prezenţa nepoţilor pe genunchii săi. Peste ani şi ani bunicul va scoate din bibliotecă o carte cu file îngălbenite şi va spune: dragii moşului adevăratele mele lacrimi senine de soare, priviţi la chipul tinereţii mele, uitaţi-vă la imaginile porumbeilor pe care i-am îndrăgit şi care mi-au răscolit bătăile inimii cu performanţele lor realizate în concursuri. Viaţa noastră dedicată unei mari iubiri merită o asemenea răsplată. La Suceava în scurt timp deschid pârtia paginilor de istorie. Urmaţi-mi exemplul…

Categories Diverse

24 comentarii la “Fiecare tinut, Asociatie columbofila isi are propria istorie”

  1. interesanta aceasta idee numai ca aici numai cei ,, vechi ”in bransa ar trebui sa spuna cate ceva ar fi interesant de vazut si ceva poze poate culese din reviste vechi si scanate poate din albumele pe care le detineti bineinteles alaturi de istoria lor.

  2. Jos PALARIA pt D-l MAESTRU MIRCEA BILIUS!!! Cred ca as putea citi o zi intreaga scrierile dumneavoastra fara sa ma plictisesc vre-un pic!!! Tot respectul pt D-voastra!!! Va doresc sanatate multa si numai bucurii!!!

  3. Aveti mare dreptate,ar trebui facuta o istorie a columbofiliei Romane,cu povestiri si snoave din trecutul columbofiliei noastre..Ar trebui construita aceasta temelie.Pentru ca tinerii,trebuie sa stie,si trecutrul acestui sport pentru ca sa aiba o baza solida,de continuitate…Totul trebuie pus antro frumoasa carte domnule,dr Mircea Bilius,cu tot ce stiti dv.din tot trecutul columbofiliei Romane,si asta acum cat mai sunteti anca energic,va ramane acolo,peste ani si ani…Poate antr=un muzeu al columbofiliei romane..Mare talent mai aveti la povestit.Dv ,sunteti poate singura comoara pe care o mai are columbofilia Romaneasca la ora actuala un Creanga a zilelor noastre ,cu mare talent va mai anzestrat dumnezeu.Sa va dea dumnezeu sanatate,si sa va calauzeasca anii batranetii.UN MARE OM UN MARE COLUMBOFIL; UN MARE EXEMPLU DE URMAT..Cu stima baronu de FOCSANI

  4. va urez multa sanatate si putere de munca si pentru cei mai tineri mai mult respect pentru dumnevoasra

  5. Eu sper inca sa va alaturati echipei care va scrie aceasta carte de aur!!!
    Multa sanatate!!!

  6. eu sper din tot sufletul domnule tunduc sa ne unim toata tara intr o singura federatia si apoi si cartea.

  7. Dm. Marius acest om var putea fi de folos in multe proiecte deale

  8. Sunt foarte deacord cu com 3 ,in acelasi timp sunt foarte mandru ca sunt coleg de club cu D-l dr. avem cu totii ce invata .Va doresc multa multa sanatate , si poate ne puteti spune mai exact cand terminati acea carte?

  9. Domnule Bilius,e frumos ceea ce scrieti,cine a cunoscut acele vremuri isi aminteste cu nostalgie totul. Fiecare era cu efectele ei… Secolul vitezei face ravagii printre noi,stiinta si tehnica,telefonia mobila,internetul…etc,tind sa faciliteze,dar in realitate complica totul. Omul pt a beneficia de toate astea alearga,vrea un pic din toate,dar uita de ce s-a nascut,scopul vietii noastre nu e ala de a sti totul,pt ca totul nu se poate sti niciodata. Scopul e ala de a lasa ceva in urma,ideal ar fi un urmas,dar daca nu se poate,orice altceva prin care noi sa traim si dupa ce nu vom mai fi. La timpul trecut erau fotografii cu multe cupe pe masa domnul Bilius? Nu prea erau…dar placerea era mai mare decat toate cupele din lume. Acum ii vezi in brate cu o gramada de cupe,care mai de care mai mari de nu pot sa le tina,parca ei ar zbura in locul porumbeilor,ca de-ar zbura,macar ar baga in ei o gramada de pastile si porcarii sa poata sa zboare mai repede. Se poate inventa oare o pastila pt noi umanii sa putem gandi mai bine? Dar sa revenim la ideea principala,fiecare era cu avantajele si dezavantajele ei,asta e lumea in care traim noi astia mai tineri,care stim totul si in fond nu stim nimic.

  10. Este o idee foarte buna daca se scrie columbofila
    pe tinute.Se vor gasi astfel multe detalii locale si
    regionale specifice pe care generatiile “postelectronice”
    le vor citi cu interes.
    Istoria columbofila in Ro a inceput mult mai
    tarziu decat in alte tari .Schimbarile de la caruta
    la electronic s-au intamplat insa mult mai rapid
    decat in alta parte,practic intr-o singura generatie.

    http://www.constateur.com/crbst_20.html

  11. Pt monel84, va asteptam pe toti la FCPR. Si vom avea o singura federatie.

  12. @MARIUS TUNDUC poz.11 :-ce gluma buna….:))) invers nu se poate?

  13. pt tunduc 11 , o federație de sport columbofil nu de crescători de porumbei ?

  14. com 12 si 13 cred ca sunteti de la frsc …….sacul la moara sau moara la sac…

  15. Cum invers 10.000 la 200? Ce glumet esti? Cine de unde a plecat primul?
    Ilie – Da?, Una de crescatori de porumbei care are Romania pe inele, care are in 2013 de doua ori locul 2 European, care va organiza urmatoarea editie a Europa Continental Cup si va aduce in Romania toata Europa, o federatie care are de departe cel mai tare campionat, care are de fapt singurii campionii de care se vorbeste in Romania, si mai putem vorbii
    Asadar va asteptam la noi
    Chiar de ce nu veniti?
    Vi se recunoaste palmaresul, deci puteti participa la urmatoarea Olimpiada, asadar ce va opreste?
    Frica de concurenta cumva?

  16. poz 14 eu UCPR prietene si sunt mandru!o seara placuta

  17. Tot respectul domnule dr o ideie superba de a incepe o carte cu columbfilia straveche….sanatate si numai bine

  18. ati inceput sa o dati in barci ,unde doream sa citesc ceva povesti columbofile interesante deja predomina interesele .D-le Marius Tunduc: AR TREBUI SA CAUTATI SA UNITI ACESTE FEDERATI NU SA PROFITATI DE ORICE OCAZIE SA DEGRADATI ..FCPR-ul cel putin asta se vede din ce faceti ,personal aleg ce imi place nu ce mi se recomanda asa ca FCPR -ul incercati sa-l promovati prin alta metoda ,aici speram sa ma delectez cu ceva povesti despre columbofilia dedemult dar vad ca nu prea st. amatori iar d-ta spui o poveste recenta bazata pe interese URAT,URAT

  19. pentru tunduc 15 , întradevăr locul 2 european după polonia în dauna neparticipării belgiei , olandei și germaniei , mulțumesc !

  20. din pacate cei de la FCPR cred ca au scazut mult si acuma sint in jurul la 6500 de membri . am ajuns sa vedem si situatia asta degradanta in care un presedinte de federatie columbofila din Romania se roaga public de columbofili sa vina la el in federatie . E cam penibila treaba si arata multa disperare !!

  21. Pentru Mariusică (poz. 15): te rog să termini cu dezinformările! Nu aici! Și încetează să crezi că poți să le vinzi altora o pseudo-participare – adică promisiunea unei participări – la următoarea Olimpiadă. E evident că: fie nu are nimeni nevoie de astfel de ”oferte”, fie persistă teama unui nou matrapazlâc…

    Iar vizavi de subiectul propus, opinez că istoriograful va avea serioase probleme la conceperea unei punți a moștenirii, dinspre farmecul, candoarea și pitorescul trecutului, înspre dihonia interorganizațională și materialimsul exacerbat al prezentului columbofiliei autohtone.

    Dansurile zglobii ale peniței dlui. Bilius încântă, în pofida – sau dimpotrivă, și datorită – unei evidente doze de subiectivism a discursului. Observ însă cu mâhnire că, în contextul inițiativei la scrierea unei istorii a ”iubitorilor de porumbei de pe meleagurile respective”, autorul devine brusc partizan, menționând doar una dintre organizațiile de profil din România. Procedând astfel, respectabilul domn le fură practic istoria comună celor care activează tot pe acealași plai, dar care s-au desprins din rândul majorității actuale.

    Istorie perfect obiectivă nu vom putem avea. Măcar, să nu cădem în cursa dorinței de a ne adjudeca în mod exclusiv filele trecutului și de a le transforma, pe urmă, într-o armă ideologică!

    Afirm cu fermitate că o conjunctură și mai potrivită pentru scrierea unei istorii a tuturor împătimiților de porumbei din România ar apărea doar în cazul constituirii unei comisii mixte, cu membri din fiecare federație sau uniune de profil. Altfel, există riscul unei perspective editoriale de ansamblu periculos de… ”singulară”!

    De la celălalt capăt al istoriei, cel al unei noi purcederi, vă transmit sincere gânduri de bine și multe urări de sănătate. Să ne trăiți și să ne tot scrieți, cu aceleași ardoare și talent, dle. dr. Mircea!

  22. La Radauti anul asta clubul condus de dm. Hij Viorel a renuntat la frsc si au venit la fcpr au mai ramas cei de la dm Trufin in jur de 30 membri in trecut am fost toti impreuna si cred ca intrun an doi vom fi din nou inpreuna cit despre istoria columbofila nu cred ca asa de importante sunt cele trei gruari care ar trebui sa aiba un spatiu cit de mic esenta carti cred ca trebui sa scoata in evidenta porumbel si sportul columbofil de la niceputul lui in Romania si pina in prezent .Pentru dm. presedinte cred ca nu ar trebui sa intre in contrazicere pe net .

Comments are closed.