DSC_0067Salutare,
Numele meu este Catalin, sunt din Petrosani (Hunedoara) si am 24 de ani. Am citit pe site-ul porumbei.ro foarte multe articole, stiri, am vazut poze si video de unde am sustras informatii utile, lucruri amuzante, intamplari adevarate si povestiri care le-am citit ore in sir. M-am simtit mai aproape de porumbei, am inteles unele lucruri diferit, am inceput sa ii cunosc mai bine. Multumesc tuturor si site-ului porumbei.ro pentru timpul si atentia acordata porumbeilor. Si, m-am gandit sa impart gandurile mele cu cei care pot intelege ce se intampla cu adevarat in inima unui om atasat de porumbei.

Inca din copilarie, am fost in preajma porumbeilor, unchiul meu, Martinescu Petrisor ii crestea la parintii lui, bunicii mei. Nu mi-a trebuit mult timp pana sa ma atasez de ei, sa-i cunosc, si sa-mi doresc o pereche a mea. Unchiul meu, a parasit acest sport donand toti porumbeii unui prieten, (Pana din Petrosani), eu fiind prea mic atunci sa pot zice ceva. Am tinut de mai multe ori, la tara, la bunici, insa de data aceasta, avand un venit totul a devenit mult mai serios. La sfarsitul anului 2012 am reusit sa-mi termin de construit voliera (nu in totalitate), imi pare rau ca nu am poze in acest moment sa va pot arata, sunt inginer constructor si mi-ar fi placut sa-mi lasati cateva pareri sau sugestii despre ea, am achizitionat doua perechi de porumbei, erau pui, au crescut si i-am zburat de curand.

Insa nu de aceea scriu acest articol, vreau sa va vorbesc despre o pereche de porumbei voiajori albi, pe care in luna februarie 2013 un prieten (Valentin) de la Bucuresti mi-a promis-o. Am primit poze cu ei, care sunt si atasate acestui articol, pot spune ca m-am indragostit de ei si asteptam cu nerabdare momentul in care am sa-i pot tine in mana, am sa-i pot admira in voliera mea si am sa-i pot vedea plutind pe cerul albastru.

Astazi 3 februarie, prietenul meu m-a sunat si mi-a spus ca ceva rau s-a intamplat, s-a fisticit putin, iar intr-un final mi-a povestit cum porumbeii au fost pur si simplu mancati de sobolani, probabil ca imi era greu sa cred ca acest lucru se poate intampla, exact cu porumbei pe care ii asteptam cu nerabdare, insa pozele trimise de el, m-au lamurit si concomitent m-au intristat foarte apasator.

El ar fi trebuie sa imi trimita porumbeii in 5 februarie, insa acest lucru nu se va mai intampla din pacate. Mi-a promis in schimb o pereche batrana, din care sa scot eu pui. Nu sunt suparat pe el, nu sunt suparat pe nimeni, imi pare foarte rau de acei porumbei. Chiar daca nici nu am apucat sa-i vad sau sa stiu prea mult detalii despre ei, m-am atasat de acesti porumbei. Uneori, uit si inca ma gandesc ca in acesta saptamana urmeaza ca porumbeii sa ajung in Petrosani.

Cu alte cuvinte, mi-am pierdut porumbeii…

Vreau sa revin cu mai multe povestiri, despre mine, voliera mea, crescatoria mea, etc insa deocamdata vreau sa am si ceea ce o sa urmeze sa va povestesc. Ce va pot spune este sa aveti grija mare de porumbei, iar tot ce faceti sa fie facut din dragoste pentru ei.

Multumesc celor care au mai scris.