Am avut o sosire pe care nu o voi uita niciodata.
Dupa o etapa grea cu putine sosiri in prima zi, se lasase noaptea si atipisem la TV. Cand m-am trezit, mergand la bucatarie sa beau niste apa m-am uitat intamplator pe geam spunandu-mi “ce caraghios, sa ma uit dupa porumbei la ora asta…”. Cand am vazut o silueta micuta pe trapa iluminata difuz de becul de la casa, era sa improsc cu apa peste tot cum vezi in comedii. Sa fie bufnita? Sa fie pisica vecinilor ce s-a mai urcat pe trapa? E prea mica. E un porumbel. Sa ajung la el inaintea bufnitei si a pisicii! Nu mai nimeream cheile, galosii, telefonul.
In afara faptului ca nu era luna plina iar zona mea retrasa de langa padure nu este iluminata, mai si batea vantul puternic din fata. Cu toate astea o femeluta a sosit la ora 22:41. Incredibil.
Au urmat minute bune de stres sa o calmez, sa nu zboare iar in furtuna din bezna, pentru ca tot tresarea. Gasind inchisa intrarea, a mers pe trapa bajbaind pana la capatul opus al cotetului. Acolo mai stau cu ei la o vorba si o aluna sau mai las adapatoarea pentru intarziati. Era mai greu sa o indrum inapoi catre intrare, plus ca in cotet nu am lumina asa ca am incercat sa o prind. Am vorbit cu ea, am chemat ca masculii, m-am miscat incet. Intr-un final am reusit sa o prind. Filmare pe Youtube.
Pfuuu, dar bătea vântul nu gluma! E de mirare cum a reușit să-și găsească casa la asemenea ora și și pe asa vreme. Felicitări Andrei, încet, încet începi sa îți formezi porumbei de anduranta, capabili sa se descurce în condiții grele!! Succes mai departe!!!!!
Cum.sa nu.ti între la suflet,un asemenea porumbel?! Cu mare drag,m.as uita la el,chiar daca n.ar face vreo norma,doar pt simplul fapt ca a venit pe vremea aceea caineasca.
Andrei eu l.as incerca si la maraton,daca zici ca.i place sa vina seara tarziu
Eu nu inteleg ce nebunie a fost in capul ei sa vina pe asa vreme si bezna, mai ales ca nu era pozitie prea buna pentru o femela – pui mare, fara oua.
Dar mi se strange inima cand ma gandesc ca puteam sa ma culc si s-o las afara s-o manance vreo dihanie, sa gasesc a doua zi un morman de fulgi… dupa atata munca din partea ei. Brrr.
Am altii mai lenesi care pleaca mai departe, ei ii ajunge, si asa am putine femele si e greu cu zborul lor printre cicluri de ouat.
Waw super, voiajorul din ea s a vazut la.propriu, ce atasament.puternic de casa a avut si ce vant a fost atunci seara, porumbel puternic, oare noi am putea face astfel de curse ? Respect !
Ma gandesc ca daca avea pui mic ,era si mai motivată sa vina. E o mama buna si atașamentul față de pui a determinat.o sa vina asa. O fi o femela dintr.acelea,care își hrănește puiul chiar daca are oua si puiul e mare. Ca sunt multe femele care numai hrănesc după ce oua
In orice caz,bine faci ca.i răsplătești efortul. Vointa ei,merita perpetuata!
Felicitari Andrei !
Sigur este o porumbita foarte buna :)
Sa te bucuri de ea si pe viitor !
Extraordinare istoriile cu porumbeii nocturni…
Frumos! Nici eu nu uit putinele sosiri nocturne pe care le-am avut. totusi n-a ajuns niciunul noapte pe furtuna. Bravo ei!
Da’…ii zbori, totusi, sezonu’ asta? Parca intelesesem ca nu…sau am visat eu?!…
Era vorba atunci in pandemie ca nu zburam. Nu ca ar fi trecut si tare mi-e ca ne blocam iar, la cat ne-am “relaxat”.
Urmaresc cu drag tot ce postezi!! Asta arata calitatea porumbeilor plus cat conteaza naturalul la porumbei…nu numai zburati pe soare…si vreme buna…felicitari inca odata!! Mult succes in 2021!!