Scurtmetraj pe cer. Genul programului: actiune.
Am filmat cateva atacuri de uliu si soim in Noiembrie. La soim totul este diferit la fiecare atac. Am reusit in sfarsit si o filmare de atac pe verticala. Soimul fiind in picaj cea mai rapida vietate de pe pamant… doar fenta mai poate salva porumbelul. Chiar si asa, se poate observa cu cata precizie urmareste porumbelul in optul efectuat prin aer. Fiecare gram conteaza, fiecare milisecunda conteaza.
La uliu, aceasta lighioana simpatica si inofensiva comparativ cu soimul, sunt 2 strategii ale stolului:
– daca il observa de departe, aplica metoda “plecat blana”, stolul accelerand in linie dreapta pe distante mari si uliul renunta;
– daca ii ataca de sus sau il observa tarziu, aplica metoda “tirbusonul”, zburand in spirale stranse cu intoarceri la 180 grade pe loc, taindu-i uliului tot elanul de cate ori incearca sa se puna pe pozitie pentru atac; imi place cum uliul “se da peste cap” si la propriu si la figurat incercand sa gaseasca o pozitie buna. Atat plecarile “blana” cu suta la ora cat si “spiralele” le pot face abia dupa cateva saptamani de zbor alert, cand ajung sa aiba musculatura perfecta, reflexe ascutite si greutate optima. La uliu cele mai urate atacuri sunt cele ambuscada cand porumbeii se pregatesc sa coboare sau abia au coborat pe cotet.
Atat la atacurile de uliu cat si la cele de soim, spuma – porumbeii adevarati, indivizii impecabili sunt cei care raman in stol pana la final… cei care sar din formatie sunt porumbei slabi fizic sau psihic si asta cauta rapitorul pentru a se hrani cu efort minim. La atacul de soim din filmare se observa cum un singur porumbel poate destabiliza tot stolul… soimul trecuse de ei, dar porumbelul pleaca brusc in directia opusa rupand din stol inca vreo 10 dupa el. Cei care raman in formatie chiar pleaca dupa soim sfidator cand acesta se ducea deja hotarat dupa un porumbel ramas solitar in departare.
Doamne ce munti superbi avem, Doamne ce Tara locuim noi, iarta-ne Doamne ca nu stim sa avem grija de ea. Andrei ai porumbei nu gluma. Deja ai lot de porumbei superb. pana acum vedeam in filmari si rapandule, acum vad numai 1 si 1 . Extraordinar este porumbelul care zboara maraton din acele locatii, dar noi inca nu stim de unde sa achizitionam porumbei dur incercati.
Da ce ai facut ma nene maaaa…spectacol pe cer?
Frumoase pasari,bafta cu ele si sa iti ramana lotul intreg pana la primavara.
Apropo de comentariul lui Claudiu,ca sa fie bine nu trebuie sa fim iertati…ci scuturati putin!
Super mișto. …..
Poate mai poți filma atacuri de soim. .alea sunt penale iar greul abia acum începe pt porumbei în lunile de iarna .
Felicitari ptr video și mai așteptăm. …
De la 1 septembrie până în prezent din 16 berzați de budapesta mai am 3. Jumătate i a luat uliul și jumătate șoimul. Am văzut multe atacuri de soim datorita faptului că berzații nu se depărtează din jurul casei, ei se ridică la înălțime până la dispariție eu urmăream doar șoimul pe care abia îl mai vedeam atunci când începea atacul pe verticala. Am încercat să filmez dar telefonul nu bate pe zoom max la o așa înălțime ??, am văzut o dată când l a prins acolo sus și crede mă ca s a învârtit acolo sus cu el în gheare 15 min cred că încerca să l mănânce în aer că altfel nu înțeleg fenomenul.
Alteori îl alerga de acolo de sus până la vârful copacilor fiind în jur de 8 atacuri și porumbelul tot scăpa.
Un astfel de atac te lasă cu sechele, cred că îl aveam în minte și 4-5 zile. ….incredibil
Exceptional!
Salutare foarte frumos montajul mult suspans l.am urmarit pana la cap .Dar o intrebare asa pt mine cei care scapa supravietuitori sa le zicem asa din iarna fac si rezultate in sezon mai bune decât cei care stau închisi frați cu tardivi acestia?
@Claudiu: hmm, mie mi se par mai uratei decat cei de iarna trecuta… pe cei mai slabi i-a curatat dar sunt inca si printre astia destui slabi, ii vad ca evita zborul sau daca ies din greseala, dupa o urmarire de soim cu zbor alert la disparitie vreo ora, cand se apropie stolul de casa coboara primii si se ascund in fundul cotetului… adevaraciunile mai zboara si in jurul casei iar dupa ce coboara nu intra, isi aranjeaza putin penajul si se duc prin curte ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Anii trecuti luam tot felul de elefanti, aveam impresia ca toti porumbeii sunt la fel, nici nu se apropia uliul bine ca se aruncau aiurea prin gradini, ii mancau cainii sau ii culegea uliul ca din oala. De soim nici nu mai discutam.
@Dan: sper sa incerci la anul cu un lot de voiajori, cei de agrement sunt prea firavi. De la inaltimea aia, ca sa scape un porumbel trebuie sa faca o serie de mai multe fente, eu am filmat-o doar pe prima pentru ca nu mai face focus aparatul pe urmatoarele… este incredibil cum se tine soimul dupa porumbel la milimetru cu o precizie de parca ii citeste gandurile. E un show total si chiar te lasa marcat.
@Marius: in anul urmator nu sunt diferente chiar daca am tinut afara si pui zburati nu doar tardivi, dar eu nu zbor tinerii decat viteza demi. Ca fapt divers iarna trecuta am avut afara si 3 maturi cu lotul de tardivi si au ramas toti 3 dupa fondurile pe Polonia, iar din cei inchisi au ramas 8/17. Daca nu il pierdeam la ultima catastrofa Bilgoraj 2, cel mai bun pe Polonia ar fi fost unul de 2 ani zburat cu tardivii afara in iarna lui 2015.
Din tardivii supravietuitori iarna trecuta am oprit acasa la matca libera 4 perechi din cei mai harnici la zbor si cei mai reusiti si desi si-au crescut puii chinuiti prin fagurii din compartimentul de pui si cu mancare nepotrivita, au reprodus printre cei mai buni pui, parca peste cei de la matca sau maturii din lotul de zbor.
Foarte tare filmuletul,felicitari,porumbei arata impecabil,uliul pare cam inofensiv in comparatie cu soimul.Acum ma gandsesc sa imi fac si eu un lot de iarna pe care sa ii las zilnic liberi.Multa bafta si cat mai putine pierderi !
Doar atât am de spus: foarte frumos. Suspans 100%. Succes în continuare la filmări cât mai bune și fără pierderi.
Salut, felicitări, frumoase filmari. Ma bucur pentru tine ca ai luat decizia de a te întoarce acasă acum cativa ani, ai o zona excelenta, acesti pui fizic clar trebuie sa fie mai buni la ce antrenamente au si la cat zboară deși nu ii încerci eu cred ca sunt chiar mai pregatiti decat fratii lor mai mari care stau închiși toata iarna, acum știm bine ca la concursuri diferența nu o face doar conditia fizica si de aceea comparatia e greu de facut.
La minutul 5’06” ,albastru din stanga,îi ranit? . Din ce.mi dau seama,porumbeii sunt atacati,la nimereala. Soimul lovea in mijlocul lor,poate poate prinde ceva,din cauza ca porumbeii sunt f bine pregatiti. Sunt in forma si stiu cu ce se manca apararea. F insistent uliul. Dezavantajul rapitoarelor ar fi ca dupa atac,raman fara energie(relativ) si fara mancare ,pe cand porumbeii au recuperarea asigurata.
Superb finalul cu porumbeii pe fundalul acela
Da interesant mai ales cu cel pierdut la aceea etapa foarte grea stiu despre care spui.Clar vreun rapitor la saltat fiind si sper
final de sezon oboseala si.a spus cuvantul ruta Polonia toaca porumbei multi dar si cei care rezista tind să cred că parcă te uiti altfel la ei iarna in sensul bun al cuvântului trec prin multe sa faca rezultat probabil devin si pilon principal într.o crescătorie daca a zburat bine in cariera lui pe o ruta foarte grea asta a fost asa o paranteză m.am abătut de la subiect.Ce pot spune mult succes si pt 2018 la cat mai.multe rezultate de fata?
ANDREI => FELICITARI ATIT PENTRU MONTAJ CIT SI PENTRU PORUMBEII CU O CONDITIE FIZICA SI PSIHICA EXCEPTIONALA !!!
– cred ca asta este calea ideala de a obtine porumbei de clasa care sa se poata descurca la o adica in aproape orice fel de situatie!
Cred si sint de parere ca nu ajunge doar un porumbel cu simt de orientare foarte dezvoltat, ci este nevoie si de o conditie fizica ireprosabila + “experienta strazii” – cum s-ar spune, care nu se poate acumula in cazul lor decit in acest mod ! Alta cale nu exista, decit cea extrema cum ar fi printre altele exterminarea tuturor pasarilor de prada etc. ceace este eficient doar pt. scurt timp, dupa care urmeaza dezastrul iminent si in rindul porumbeilor, din simplul motiv ca omul cu toate cunostintele lui nu poate inlocui la o adica selectia naturala, fapt care se poate vedea/deduce printre altele relativ usor si din trofeele extrem de slabe ale vinatului din tarile din vestul europei unde nu mai sint paradatori!
Pt. cei care vor sa-si formeze si ei un astfel de lot de porumbei, un sfat: sa nu incercati aceasta experienta acuma, ci incepeti din vara pt. ca porumbeii sa acumuleze experienta in timp, astfel ca pe mai tirziu in toamna sa fie capabili sa infrunte cu brio orice pasare de prada, asemenea porumbeilor lui Andrei!
Andrei K.
Nu stiu cand au trecut cele 9 minute de film, le.am savurat cu nesat.
Bun, bun tare!
Cand am intrat pe site si-am vazut cuvantul “Raptor” iar in dreapta “killer-ul”, primul gand a fost “Ooo, urmeaza ceva de calitate” (si asa a fost), urmat imediat de emotii puternice.
Am dat play, m-am asezat confortabil, dar, fara sa mai iau floricele, pentru ca nu mai aveam rabdare. :)
Filmuletul a fost superb, actorii principali au devenit eroi, iar “the villain” cum ar zice un prieten e “n-ai cum sa te superi pe el”.
Singurul lucru care ma mai scotea “din priza” era peisajul. Lupta dintre viata si moarte se dadea intr-un cadru feeric, eroii nostri antagonici ducand lupta la nivel de arta.
Regizorul- a lucrat cu maiestrie la realizarea filmuletului, care ne-atinge la “corazon” de fiecare data prin coloana sonora deosebita, facand trecerea de la o scena la alta ca un dj intr-un concert.
Finalul deschis ne tine aproape, asteptand continuarea povestii incitante si a drumului sinuos pe care eroii nostri mici, dar bravi, il au de parcurs in lupta supravieturii.
Văzând această superbă creație a naturii (sau a lui Dumnezeu, cum doriti) in acțiune, ma întreb care a fost secretul modelarii lui. Si ma refer la soim. Cine a analizat ce aripa are, ce musculatura, cine a privit in ochii lui sa vada ce semne “de campion” are, cine il vaccineaza si deparaziteaza, cine ii da electroliti pentru recuperare, cu alte cuvinte cum s-a format in milenii o astfel de creatură a cerului si cum supraviețuiește. Raspunsul este doar unul prieteni, și de aici trebuie sa învățăm si noi, columbofilii: SELECTIA! O selectie dură, mortală, care a facut si face sa reziste doar cei mai bine înzestrați soimi, soimi care se reproduc si transmit mai departe cele mai performante gene urmașilor lor.
Buna Ilie,
Prin postarea ta, pe care o recopiez aici ai pus punctul pe “i” in acest domeniu, nu stiu daca l-as fi putut exprima mai bine decit ai facut-o tu aici :
” Văzând această superbă creație a naturii (sau a lui Dumnezeu, cum doriti) in acțiune, ma întreb care a fost secretul modelarii lui. Si ma refer la soim. Cine a analizat ce aripa are, ce musculatura, cine a privit in ochii lui sa vada ce semne “de campion” are, cine il vaccineaza si deparaziteaza, cine ii da electroliti pentru recuperare, cu alte cuvinte cum s-a format in milenii o astfel de creatură a cerului si cum supraviețuiește. Raspunsul este doar unul prieteni, și de aici trebuie sa învățăm si noi, columbofilii: SELECTIA! O selectie dură, mortală, care a facut si face sa reziste doar cei mai bine înzestrați soimi, soimi care se reproduc si transmit mai departe cele mai performante gene urmașilor lor.”
Sincere felicitari !!! Bravo!!!
Andrei K.
dupa parerea mea la atacul ala cand s-au rupt la “timp” cei 10 porumbei, soimul a fost derutat, nestiind pe care, cred ca a fost o tactica buna. la al doilea atac parca au fost luati prin surprindere, si daca observati, iar s-au desprins vreo 10, dar prea tarziu, el avea deja pe unul in vizor. dezavantajul soimului a fost ca porumbelul a urcat mai sus in timpul atacului si asta a facut ca soimul sa piarda avantajul. mie imi este clar ca porumbeii tai au dezvoltat un sistem de aparare in stol si nu altfel.
L-am vazut de vreo 5 ori ca sa-mi dau seama defapt ca tu si rachetele tale sunteti ` COSMARUL RAPITOARELOR`
In rest ….FANTASTIC!!!!!
Daca ai fi scos porumbeii afara fara antrenament ar fi fost jale. La mine uliul nu ataca atat de insistent. Bravo!!!
Foarte frumos
Nu am vazut atata batjocura fata de rapitoare de cand am porumbei….. sincer sa fiu , eu as incerca sa zbor toti porumbeii care i-ti raman din iarna ptr ca au un avantaj imens in fata celorlati .
Succes Andrei in tot ceace faci si sarbatori fericite alaturi de cei dragi .
Superb! Felicitari Andrei pentru montajul video realizat cat si pentru porumbeii pe care i-ai creat. Sincer pasarile tale le fac mucii cravata rapitoarelor. De uliu porumbar parca i-mi pare si rau de el saracu la cum se da peste cap pentru a prinde o pozitie buna de atac, singura lui sansa acum ar mai fi ambuscada, in schim cu soimul e mai greu dar nu imposibil. Ceea ce face Andrei ar trebui sa facem si noi, doar in acest fel se pot tria la sange porumbeii (ma refer la voiajori). Va dati sema ce conditie fizica au pasarile astea in primavara cand noi eliberam porumbeii care au stat inchisi toata iarna si la primul atac de uliu in cele mai multe cazuri se lasa cu victime in schimb porumbeii lui Adrei se joaca cu uliu. Parerea mea este ca astfel de porumbeii tinuti liberi iarna in timpul zborurilor grele din vara o sa aiba un avantaj net superior porumbeilor care au stat inchisi.
Am incercat si eu sa tin porumbeii liberi cat mai mult (anu asta i-am inchis la inceputul lui noiembrie) si am observat ca uliu nici nu se mai oboseste sa alerge dupa ei cad porumbeii sunt in forma. La inceput cedeaza cei cu probleme de sanatate si tardivii cei mai mici care nu au experienta iar dupa ce se curata rapandulele ramane un stol compact care cu greu cedeaza la atacuri, porumbeii nu se sparg, nu se rup cad uliu da in ei s-au daca o fac se regrupeaza repede. Ce e nasol in perioada asta e faptul ca poate sa ploua cateva zile la rand sau pot fi mai multe zile consecutive de ger sau viscol si nu poti elibera porumbeii si astfel pasarile i-si pierd forma si devin vulnerabile la atacul rapitoarelor. Daca ne hotaram sa tinem porumbeii liberi in perioada asta trebuie sa ne ocupam serios de ei si sa-i eliberam zilnic atunci cand conditiile meteo o permit.
Krisztián,cum ai zis,ca nu ai vazut atata batjocura la adresa rapitoarelor….superb. Ma repet,porumbeii in momentul de fata, stiu cu ce se manca apararea! Stiu ca doar in grup compact se pot apara. Sunt curios ,cati din cei raniti vor scapa ,pe viitor. Banuiesc ,ca la unii a fost ghinion iar la altii ,a vazut uliul ceva( aripa ,ochi,musculatura) glumesc,dar ceva slabiciuni au probabil
Soimul,pardon
Multumesc Andrei Keszeg.
De fapt in magnificul filmulet al lui Andrei frumusetea sta in ceva subtil: intrecerea dintre o fiinta creata de natura si alta slefuita de om.
Si coloana sonora face ca totul sa para epic si grandios, dar in realitate doar Andrei ne poate spune ce se auzea pe fundal in filmul original; banuiesc ca fluieraturi disperate si racnete,( ale columbofilului, bineînțeles) !!!?
Cel putin la mine asa se aude cand ma viziteaza antrenorii, dar am observat ca nu prea ma iau in seama!!!?
Multumesc, ma bucur ca v-a placut, deci n-am muncit degeaba.
@Andrei K.: Ce zici de soim? Ce crezi ca este: calator matur, tanar sau dunarean?
Porumbeii maturi si cei mai reusiti pui i-am inchis si eu pe la final de Octombrie cand deja ii inchisesera cam toti crescatorii si se intensificasera atacurile la mine. Stau ca legumele pana in primavara.
Stolul ar fi fost mult prea mare (si asa este, ideal cred ca lucreaza undeva sub 30 de bucati, dar sa fie numai mercenari, nu si clovni prin ei cum am eu acum… pentru ca stolul vrand nevrand se misca in functie de cel mai prost/slab dintre ei). Un real progres s-ar face abia cand as tine afara toti porumbeii, inclusiv matca. Abia dupa cativa ani in acea directie, s-ar vedea o evolutie. Ce fac eu acum e frectie la picior de lemn.
Acum e foarte greu si pentru ca e vorba de niste pui de 3-4 luni si probabil unele rapitoare au ani de experienta… alta ar fi ecuatia cu un stol de batrani experimentati si total formati fizic. Urmaresc multe documentare si am observat ca la toate relatiile prada pradator e cam la fel. Spre exemplu la antilopele gnu, cand incepe urmarirea sunt vizati in primul rand indivizii bolnavi si puii.
Si cea mai mare problema e ca toti ulii si soimii care deservesc teritoriul au ramas brusc fara hrana pentru ca toti i-au inchis. Chiar si cei care nu concureaza si ii lasau afara iarna au cam disparut din peisaj. La unul nu am mai vazut nimic pe afara iar la altul erau vreo 8 porumbei cand in alti ani vedeam peste 50. Daca toti isi lasau porumbeii liberi era lejer.
In fine, daca mai fac la anul treaba asta, va fi un stol mult mai mic si in care sa domine maturii sau sa fie doar maturi.
@Nicu: esti poet! :)
@Fisher: pe albastrul care avea in piept “semnatura lui Zorro” il vazusem cu o zi inainte ca nu prea mai tinea stolul, cobora primul si statea cam ganditor pe trapa, nu era in apele lui. A doua zi si-a mai revenit si a plecat la disparitie cu restul dar i-a citit imediat fisa medicala si i-a dat autograf in piept. Azi l-a linistit de tot.
Filmul are o nota optimista, prezentand doar reusite dar mi-a tocat destui iar anul asta e cel mai rau de pana acum pentru ca s-au inmultit exagerat atacurile de uliu. Azi cred ca au fost peste 10 atacuri de uliu intr-o ora… era foarte frig si cu un cer intunecat, stiam ca o sa fie urat mai ales ca statusera 2 zile inchisi din cauza ploii care a turnat aproape nonstop, dar trebuia sa ii las sa zboare ca pierdeau ritmul. Si penajul era cam umed, nu imi placea cum se auzeau in aer.
Cum incercau sa coboare dadea iar in ei, la un moment dat unul a atacat, l-au fentat si a aparut altul, l-au fentat si pe ala si au plecat tare. Sus de tot a intrat altul in ei si dinspre orizont plana al 4-lea. Ziceam… ok, acum soimul mai lipseste. Nici nu mi-am terminat bine ideea ca i-am vazut in zigzaguri verticale la orizont si a venit soimul. Kamikaze de serviciu, neagra din filmul precedent s-a despartit si a luat soimul dupa ea. Stolul s-a intors si dadeau sa coboare grabiti vazand ca nu e de gluma. S-au desprins din stol vreo 4 si au intrat, cand sa mai coboare o serie a dat iar uliul in ei si au plecat. Uliul s-a asezat in copacul din spate si il durea in cur ca faceam zgomot la el. In timp ce plecau a mai dat un uliu in ei, zici ca era invazie.
S-au ridicat deasupra uliului si faceau cercuri cand dintr-o data au zvacnit intr-o parte si a picat de sus ca un meteorit printre ei si uliu… un porumbel. Era neagra, scapse iar de soim si nu o mai interesa stolul, venea sa intre. Ma uitam sa nu dea in ea uliul care era cu stolul. Mai avea cativa metri pana la intrare cand am vazut cum se lanseaza celalalt uliu din copac. Aveam o bata in mana, il degajam ca la baseball daca venea, il imprastiam prin toata curtea. Ea a intrat si ala s-a oprit deasupra cotetului, s-a dat peste cap si a plecat. Dupa ce am aruncat bata si am mai facut 2 pasi mi-a vajait pe la ureche un porumbel cu alt uliu dupa el.
Stolul se regrupase sus (dupa ce daduse alt uliu) si incepusera sa coboare iar, cand de nicaieri a aparut soimul intr-o fractiune de secunda si l-am vazut cu un porumbel in gheare. Adica ma uitam la stol, erau doar ei relativ linistiti, cerul gol, si in urmatoarea secunda era ala cu porumbelul in gheare. Huh?! Cred ca a venit de sus cu cei 400 Km la ora pe care ii atinge cand e suparat rau. S-a dus catre campul de langa mine si de sus de tot a intrat in picaj spre el alt soim chitaind – cred ca era nevasta-sa care il certa ca ii e foame. I-a dat prada si apoi a inceput sa se ridice iar dupa stol. Baaa tampitule, tu nu iti mai tragi sufletul? Esti de fier, robotu dreacu?! Ce sa ma duc pe camp, trebuia sa pazesc cotetul, intre timp ploua cu porumbei de sus si uliul ala nu stiu daca mai era iar in copac.
In fine, s-au regrupat iar vreo 30 de porumbei si au plecat cu soimul la orizont. Dupa vreo 10 minute a venit o baltata bomba, nu a mai nimerit intrarea si s-a bagat sub cotet. O ratase si probabil era undeva pe jos si soimul, obosit? Ntz. Stolul s-a intors si coborau hotarati. Iar a picat de sus mizeria aia mica de soim, tot cu 400 la ora cred ca nu l-am vazut nici eu nici porumbeii, stiu doar ca s-au desfacut brusc in toate directiile si unul a inceput sa coboare ca un avion in deriva, il pocnise in aripa. Acum erau sus 3 stoluri: cel mare in care ramasesera cat de cat grupati, unul de 5 bucati care plecasera spre munte si unul de vreo 6 care incercau sa coboare. Initial a plecat spre cei 6 ca erau mai aproape dar ajunsesera cam jos si s-a razgandit. A cotit si a pornit dupa cei 5 spre munte. Bai frate, asa viteza nu am vazut in viata mea, abia tineam ochii pe el. Lipsa la apel minim 2 din ce am vazut pe semiintuneric.
Atacurile astea ,au fost probabil determinate de vremea rea,in care nu au mancat. La mine am observat urmatoarea chestie ,dupa ce prindea soimul,o vreme 3-4 zile ,rata dar cand incepea sa.l roada tot mai tare foamea si mai pierdea probabil din greutate,era de rau.F agresiv si insistent. Din 2-3 atacuri prindea,pe cand ,dupa ce manca rata mult,undeva la 10-12 atacuri prindea.
@Fisher: Exact. Porumbeii iau in greutate inchisi si el slabeste de foame. Si anul trecut dupa vreo 10 zile de pauza cu ninsori si ger puternic, atunci cand le-am dat drumu a luat 2 instant. Si cam asta e explicatia cand ia 2, unul il ofera perechii. O fi mai proasta la vanatoare doamna? Sau se da bine pe langa ea. Ca nu cred ca femela hraneste masculul si nici nu cred ca mai au pui pe care ii hranesc acum. Oricum ambii erau mici, eu stiam ca femela de soim trebuie sa fie mai mare. Cam ciudat.
E interesant ce ai observat. Anul asta mai ai ceva porumbei afara?
Cred ca de asta avea viteza aia dementa, il cam strangea stomacul. Oare cate zile de ger ii trebuie ca sa i se termine bateriile daca nu mananca? :))
Referitor la ce am observat,era vorba de vremea pe cand aveam ciungi de Ploiesti (20 de ani am tinut aceasta rasa). In momentul de fata,am doar voiajori,pe care ii eliberez ,zilnic. Intr.o zi masculii de zbor,in alta femelele de zbor. Am zero atacuri,pana acum,dar spre sfarsitul lui Ianuarie ,uneori incepe soimul sa loveasca. Ma repet,la mine.n localitate sunt mii de gutani si gugustiuci. De aceea nu se arunca uliul la porumbeii mei. Soimul inca nu l.am vazut,dar un lucru ma nedumereste: de ce stau ulii si soimii la voi la munte si fac foamea ,cand la mine ii full de mancare. In mare,bate uliul pasarar in gugustiuci,sunt pasari venite din N si sunt destul de insistenti,mai ales seara. Ieri pe strada ,am vazut o dâra de pene,lunga de vreo 10 m. Erau ale unui gugustiuc,in urma unui atac.Uliul porumbar,apare destul de rar. De cateva ori pe saptamana. Interesant ca in localitatea vecina,la o cunostinta,porumbarul il toaca,non.stop. Vara sta cu teama cand elibereaza puii.
Andrei, ce mi se pare interesant este ca porumbeii ies la zbor desi stiu clar ce ii așteaptă. Ar putea sa stea linistiti in coteț sau sa zboare câțiva metrii in jur, cat sa isi satisfaca nevoia de mișcare. Dar nu, ei ies “la bataie”, de parca amnezia le-ar sterge evenimentele din ziua precedentă…
Asta spune cat se dependenți sunt de zbor, adică preferă sa se expuna dihaniilor dar sa zboare liberi.
Eu personal am facut experiența asta cu porumbeii liberi in timpul iernii timp de 4 ani, mai precis pana anul trecut. De la sfarsitul lui noiembrie ramaneau afara cam 42-44 de porumbei. Si ce era fabulos era ca efectivul ramanea aproape intact pana in primăvară, desi stau intr-o zona de deal, cu paduri in jur (padurea e la 100 de metri de casa), adica aveam cca. 7-8 atacuri de ulii pe zi minim. E drept ca soimul nu prea ma viziteaza, dar ulii sunt la greu.
Și, spre deosebire de tine, aveam maturi si pui in stol, adica tot efectivul si experienta isi spunea cuvântul. Adica am porumbei care au rezistat afara timp de 4 ani, deci astia au incasat atacuri de uliu garla si tot sunt in viață.
Ce era surprinzator iarăși , după jumatatea lui ianuarie încolo, cand porumbeii erau rodati, simturile erau ascutite si conditia fizica excelenta, uliul evita sa atace stolul meu, parca ii era lehamite sa dea inca odata fail. De fapt cred ca este un mod de economisire al energiei, niciun pradator nu isi permite sa atace o prada in mod repetat daca nu are succes, ar fi un consum inutil de efort. Am putut vedea stolul zburand ca niste sardine argintii pe cerul senin, compact, alert si perfect sincron si uliul trecand pe langa ei fara sa ii bage in seama, desi te rog sa ma crezi ca alte surse de hrana nu prea avea, cred ca pe o raza de cca 3-4 km patrati nu mai sunt alti porumbei liberi.
Iti urez succes cu “mititeii” tăi, sa traverseze cu bine iarna cat mai mulți si la anul sa fie la fel de maeștrii si la etape!?
Si mulțumim pentru filmări si pentru site-ul tau in general, eu il vad un site “de nișă”, adica prezentând fața inocentă a columbofiliei, așa cum sper sa mai existe columbofilia in inima câtor mai mulți dintre noi ăștia, iubitorii de porumbei. ?
Nu ies toti din prima. Ies harnicii stolului, restul ies mai tarziu dupa ce astia au disparut deja. Azi o parte din ei nici nu au zburat. Mereu aceiasi trisori. Apropo, astia care nu ies, la etape se pierd toti. Si nu e suficient ca triseaza, dar le strica si alorlalti meciul ca ii apuca cheful de zburat fix cand se intorc astia obositi si vor sa coboare… si in loc sa poata intra se trezesc ca pleaca puturosii, se sperie si isi strica si ei picajul. Mi-au facut asa de N ori si cateodata imi sar dracii si ii scot fortat pe toti puturosii.
Nevoia de miscare o simt toti pentru ca pe frigul asta altfel te incalzesti facand sport. De asta in zilele in care stau inchisi “fac sala”, zboara pe loc prin cotet.
Din ce motiv ai renuntat dupa cei 4 ani?
Andrei! Gata, sunt fanu’ tau! Ai o viata perfecta: locuri natale de vis (frumos!), porumbei tari, timp si bani pentru ei, rapitoare gramada…atacuri…plm…daca mai ai si 2-3 don’soare care sa te s…faca fericit…ce sa mai…aia e! fir-ar dracu-al dracu! vreau si eu!
…in alta ordine de idei…felicitari! la un moment dat as vrea sa bem o bere…poate trec prin zona ta si ..imi arati si mie “soldatii” live…
chiar…daca tot ne intalnim virtual de ani de zile aici…n-ar fi misto sa organizam si-o intalnire? (se mai face si prin “comunitatile” de montaniarzi…)
Haida. Un gratar, o pizza, niste atacuri. Berea o bei, eu mai cu Pepsi, Teddy, d-astea. :)) Dar sa nu ma iei cu protocoale sau pedigree ca m-ai pierdut instant, ma ia somnul ala mare.
de drag as sta sa privesc porumbeii cum zboara in valea aia de la tine. mai bine sa mi se stranga inima dupa un soim decat dupa firele de medie tensiune. motiv pentru care atunci cand ii eliberez nu ma mai uit la ei. singurul moment in care ii urmaresc e ala cand zboara foarte sus. am si eu un soim prin zona, e inca de anul trecut (cel putin atunci l-am vazut prima data). l-am vazut si acum doua saptamani cand erau foarte sus si se tineau dupa el. dar din pacate la mine mor mai multi lovindu-se de firele de care spuneam, decat de uliu, soim…cu siguranta fac si ei victime, si pentru ca toate astea adunate, nu ii mai numar cum o faceam in anii trecuti, tocmai, sa nu ma mai supar ca e degeaba. eu nu i-am inchis nici acum. am sa ii las sa zboare toata iarna, desigur , in functie si de timpul pe care il am, pentru ca ziua e scurta.
Buna Andrei,
cu siguranta este cavalerul aerului, alias Soimul calator acolo la tine in actiune, din film nu pot sa-mi dau seama de colorit ca sa-ti pot spune daca este tinar sau adult, tu l-ai vazut live si t-i s-a parut a fi maroniu pe spate, deci era unul tinar de maxim 1 – 2 ani.
Ca still de zbor si technica de vinatoare la ora asta tirzie de an nu-i mai poti deosebi de cei adulti, atit de buni sint, acumulind in timp rapid experienta, rezistenta de zbor, still si technici de atac adaptate rapid momentului, toate insotite pe cit se poate de economie maxima de energie, daca este posibil bineinteles !
Multe atacuri nereusite insotite la rindul lor cu multa risipa de energie, pe vremea asta la pasarile astea poate insemna moartea!
In orice caz , prima porumbei, jos cu palaria ! Bravo Andrei, imi place !!!
Daca in zona ta nu mai sint si alti porumbei, ci doar ai tai va trebui sa te astepti in continuare la vizite intense din partea antrenorilor !
In alta ordine de idei, in cazul tau si a porumbeilor tai, esecurile astea repetate din partea soimului ar putea avea in timp si un eventual efect secundar asupra soimului in cauza si anume ca acesta sa nu mai atace cu atita hotarire porumbei, indiferent daca sint ai tai sau ai vecinului – deoarece din experienta “stie ca porumbeii din zona respectiva” sint extrem de greu de prins!
Asa se procedeaza si in soimarit, daca vinezi in apropierea localitatilor si soimul s-a obijnuit sa atace porumbei – i se ofera cei mai rapizi porumbei pe care sa nu-i poata prinde nicidecum, dupa un timp se lasa pagubas si se orienteaza dupa alta prada mai usor de prins!
La toate pasarile de prada masculul fiind mai mic, cam cu un sfert mai mic decit femela, acesta este mai rapid si mai agil la vinatul mic, in cazul asta porumbeii, decit femela!
De obicei femela in cazurile astea, datorita greutatii si al marimii este mai periculoasa in picaje!
La ora asta peregrinii nu mai au grija de pui, acestia fiind deja independenti de luni de zile ! Ma refer doar la cei care au trecut de selectii bineinteles!
Peregrinii sint printre putinele pasari de prada care isi fac unele mici rezerve de hrana pentru zile negre! Deci rezista de bine de rau cite-va zile bune chiar si fara sa prinda prada proaspata!
Fisher:
In zona ta pot aparea soimi si ulii tineri autohtoni precum si peregrini (Calidusi) maturi din nordul europei, acestia din urma in functie de asprimea iernii de acolo bineinteles!
Adultii nostrii autohtoni si aici ma refer in special la peregrini (Soim calator), trebuie sa stea si sa vineze intr-o zona mai apropiata de revierul de cuibarit si datorita concurentei la cuib, interesenti ar fi printre altii alti peregrini, precum si corbii care depun ponta pe la sfirsitul lui februarie in timp ce soimii doar prin Martie – Aprilie, asta tot in functie de vreme! Corbul fiind un concurent redutabil pentru soimi !
O mica paranteza aici, vizavi de concurenta la cuib, trebuie sa spun ca cunosc in tara un caz in care intr-o stinca cuibaresc ambele specii la doar citi-va metrii una de alta – aici ii ca la circ:
– iarna soimul pindeste corbul pentru ca acesta din urma sa nu-i ocupe cuibul
– pe la inceputul primaverii corbul are deja pui, pe cind soimul tocmai a depus ponta – in cazul asta ambii se pindesc pt. ca unul sa nu fure puii (de corb) si celalalt are grija sa nu ramina fara ponta!
– primavara cind ambii au pui in cuib, se pindesc in continuare pt. a nu ramine reciproc fara pui in cuib etc!
Pt. a-ti putea da un raspuns la absenta uliului din zona ta, as vrea sa stiu la ce distanta de locatia ta se afla padurea?
Andrei K.
Andrei, referitor la ce s-a intampalt ieri, e ceva normal. Dupa mai multe zile de-astea nasoale in care porumbeii stau inchisi se pare ca nici rapitoarele nu vaneaza si cum se indreapta un pic vremea ies si ele la atac. Acelasi lucru se intampla si la mine. Mai ales acum in perioada asta cand prada e putina e normal ca uliu sa atace ca disperatu, daca nu erai langa voliera sigur se baga in ei (uliu din copac) la aterizare si cred ca avea si succes. Asa cum am mai spus cel mai rau e cand porumbeii stau inchisi mai multe zile la rand deorece ies din forma si la urmatoarea iesire deobicei se lasa cu victime. Anul asta din acest motiv m-am hotarat si eu sa-i inchid, am prins mai multe zile cu ploaie si am decis sa nu-i mai eliberez. Eu am si dezavantaju ca nu sunt la ei decat la sfarsit de saptamana dar daca i-as avea zilnic langa mine nu m-as putea abtine sa nu-i eliberez dar asa am zis ca daca tot nu-i vad in zbor mai bine ii las in pace pana in martie, plus ca mai e si mama care ma suna mereu cand disparea cate unu si ma intreba “ce fac le mai dau drumu?”
Am si eu cativa trisori care nu vroiau sa iasa afara dar eu ii scoteam fortat ca sa nu-i mai f..a pe cei care zboara la aterizare. Tot timpu se gasea cate unu sa zboare cand stolul dadea sa se lase pe acoperisul volierei si uite asa plecau iar si daca mai lovea si uliu in ei ma apucau toti dracii si asa mai bine ii scoteam fortat. Astia care nu iasa de buna voie deobicei au ceva probleme si de cele mai multe ori dispar.Eu iti doresc mult succes in continuare cu soldateii tai si in primavara sa numeri cat mai multi supravietuitori.
Ar trebui sa scrii pe cusca ,,300″,dar dupa aia ai fi acuzat de plagiatura?. Exact ca si spartanii,atac si aparare! Apogeul filmului a fost scena cu zborul in spirala. O mangaiere pe inima,aia am simtit! Asta este de ceea ce avem nevoie noi umanii… Lucrurile materiale ofera placere scurta. Multe multuiri pentru marile emotii oferite gratis! In picioare baieti si sa aplaudam cu totii!?????
Salut Andrei Keszeg. La sud de mine se afla o padure de vreo 100 de ha ,dar nu prea am vazut uliul pe acolo.Padurea asta.i la 5 km. In schimb la N de mine ,incep sa apara dealurile iar paduri sunt in staga(cu fata la nord) ,undeva la 10 km si in dreapta care ii mult mai mare si ,salbatica zona tot cam la vreo 8-10 km şi mult mai intinsa ca suprafata. Aici am vazut in anii trecuti,ca.şi ducea soimul prada,de fiecare data. Probabil ca nu.i padurea asa de aproape de mine ,nu vin ulii dar la baiatul din localitatea vecina,uliul sta in nişte plopi inalti la marginea satului şi.l dispera. Interesanta concurenta dintre corb si soim. Stiam ca soimul are ca pradator natural doar Buha mare. Oricum corbii sunt pasari f inteligente si gratioase
Salut Andrei K! Eu tin porumbeii in jud. Valcea, com. Costesti la poalele muntelui Buila unde se afla Parcul Natinal Buila-Vanturarita. Volierele sunt la apoximativ 1000 m de stanci unde in fiecare primavara (de vreo 3 ani se intampla asta) se intorc la cuib o pereche de peregrini. Tin sa precizez ca nu am asa mari probleme cu ei in perioada de cuibarit, ataca in special puii abia iesiti la zbor, porumbei cu defecte si porumbei obositi de la etape, rar se ia dupa stol sa-i tachineze la inaltime. Cele mai multe atacuri vazute de mine au fost in picaj de la inaltime. Dupa ce cresc puii nu-i mai observ in zona, probabil migreza in locuri mai calde si cu mai mult vanat. Ce mi se pare ciudat e faptul ca perechia de peregrini din zona lui porumbei.ro ramane in teritoriu si pe perioada iernii. Daca peregrinii sunt calatori nu inteleg de ce unii aleg sa migreze si altii raman in zona unde au cuibarit. Tin sa precizez ca si la mine sunt mai multe perechi de corbi dar nu am vazut nicioadata sa se tachineze cu soimii in schimb uliu porumbar mai este fugarit de soim si invers. Acum in perioada asta uliu porumbar face legea in zona si este destul de indraznet. In centrul comunei e un bloc in podul caruia sunt o multime de gutani si toata iarna ii vaneaza uliu porumbar.
eu unul nu am putut sa urmaresc pana la capat filmuletul tau, sunt cardiac.
locuiesti intr-o zona splendida cu un peisaj fantastic, felicitari!
Andrei, am renunțat sa ii mai las liberi iarna dintr-un motiv stupid. Pentru ca porumbeii erau la parintii mei, la cativa zeci de km de mine, in anul acela nu i-am zburat. In consecință am neglijat vaccinul de paramixo, crezând ca dacă nu ii zbor, nu prea au cum sa intre in contact cu alți porumbei. A fost lene, prostie, lipsa de timp, cum vrei sa ii spui.
Cert e ca probabil vreun pripasit care a tranzitat cotetul meu ( nu am de unde sa stiu, pentru ca nu ajung la ei decat in weekend), a adus minunatul virus prin octombrie și a inceput circul. Nu au murit foarte multi dar aveam la un moment dat vreo 10-12 care dansau prin crescatorie. Si nici ceilalti nu cred ca nu aveau mici simptome nervoase, chiar daca pareau ok.
Asa ca adio lasat liberi, ar fi insemnat sa ii las sa ii culeaga domnul uliu ca pe prunele din coș.
Iar iarna acesta ii mut la o noua locație si nu are rost sa ii mai las liberi. De la anul însă or sa ierneze in acelasi regim, adica liberi. Recunosc insa ca am trisat putin: casa si terenul pe care le-am cumparat sunt într-o zona unde atacul uliului si soimului iarna este sporadic.
Uliul merge si 20km patrati dupa hrana nu 3, 4 .Doar oamenii sar direct cu ,,curu n masina….cat depsre atacuri, ha, am zilnic.Nu de intensitatea lui Dejan….dar numai bune.Si am si soim…culmea ca vine de la vreo 20km pe calea aerului…..o localitate unde fosti colegi columbofili au atacuri zilnic….
Voi incerca sa filmez cu drona doar ca bateria tinand putin e mai greut.
Asta mi doresc o filmare de sus asupra uliului…am incercat cu drona ridicata la 120m dar am ratat momentul ….chiar daca in mod lumanare…drona rezista 20, 25 min…in urmarie nu.dar e superb
@Andrei K.: referitor la descurajarea rapitorului de care spui, a fost ceva asemanator dar doar primavara-vara… daca anii trecuti dadeau ulii si soimii destul si primavara-vara la mine, anul asta am putut sa imi scot la zbor linistit 3-4 serii de pui cu atacuri minime acasa, sa zic 2-3 atacuri toata primavara si vara in conditiile in care toti colegii se vaitau ca ii rupe uliul.
Azi am trecut pe langa moara si cladirea unde cuibarea stolul de 100-200 de gutani care zburau in alti ani si nu am mai vazut nimic. Doar in gura podului mai erau 5-6 bucati amarate. Cred ca erau o sursa importanta de hrana, fiind mereu prin ei anemici de foame si boli deci lejer de prins. De cand au disparut chiar e groasa pentru rapitoare si automat pentru noi. Azi mi-a spus un coleg ca au venit 2 soimi si i-au luat cate un porumbel. Asta dupa ce mi-au luat mie ieri 2. Sau 3, ca 3 lipseau. Sa fie mai mult de o pereche de soimi pe 4-5 Km? Nu stiam ca fac provizii, asta e chiar tare. Eu cred ca sunt toti 3 luati dar iarna trecuta s-a intamplat ca dupa un atac sa imi vina unul la 3 zile in febra musculara iar altul sa dispara la un atac de Ianuarie si sa se intoarca acasa in Aprilie… (!!!)
@Marius: deci si la tine aceeasi problema cu puturosii. :) Uneori cred ca e mai buna o pauza mai mare decat sa ii scoti pe ger crunt cand ataca precum niste turbati. Iernile trecute faceam pauze marisoare, unele de peste 2-3 zile, de regula ii scoateam doar in zilele in care la pranz erau peste 2-3 grade. Adica atunci cand nu simteam nici eu disconfort puternic, pentru ca ii pazesc pana ii inchid. Temperatura dicteaza gradul de foame si disperare – te poti uita la porumbei cum ataca mancarea cand le pui, daca le dai la portie odata pe zi… cu cat e mai frig cu atat se calca mai rau in picioare sa manance… la atacuri este la fel. Problema mare e cu ingrasatul si apoi cu iesitul din forma cred, si ingrasatul se poate controla din ratie si compozitia ei. Si sportivii de performanta cred ca fac pauza de cateva zile intre antrenamente, fara efecte prea rele… sau nu? Ca nu prea le am cu sportul.
Oricum si asta e tot un soi de selectie, unii se resimt mai mult dupa o pauza, altii mai putin.
Tot respectul pt.porumbei si crescator
Bravo… curaj si adrenalina la maxim
Referitor la atacur , greu e ca stolul sa se pastreze ghem la atacuri din picaj
probabil si cand se sparge stolul e o strategie de a deruta inamikul
probabil ati fakut un studiu si cu urmarirea stolului in linie dreapta indiferent care dintre ei au facut o uliul sau soimul !
Sunt curios ce parere aveti despre acei porumbei, si ce fel de porumbei se rup din stol la o urmarire a stolului in linie dreapta mai mult de 3 , 4 , 5 minute..
Iarasi sunt curios daca se desprind aceeasi porumbei de stol indiferent cine ataca uliul sau soimul si care sunt semnele vizibile (daca sunt) pt. care nu raman sau nu rezista alaturi de restul stolului…
@Cristi, ph: Chiar am vrut sa scriu ” Interzis cardiacilor”, dar, sub forma de gluma. :)
@Porumbei.ro: Mersi! Tu esti artist, ca si porumbeii tai. Am revazut filmuletul de multe ori. E superb! Soimul ala e magnific, aproape desavarsit. Site-ul asta e prea tare! Multumim!
Buna Fisher,
uliului ii plac terenurile acoperite, nu prea iasa din ele cu placere dat fiind faptul ca le si utilizeaza ca acoperire cind se apropie de prada etc. Daca aceasta este prea departe de localitate nu-l prea vezi pe acolo.
Probabil ca asta o fi motivul pentru care nu prea ai atacuri pe la tine.
Andrei K.
Buna Marius VL,
gasesti raspunsurile la nedumerirea ta vizavi de peregrinarile Soimilor calatori pe acest forum sub urmatorul link:
http://www.porumbei.ro/in-sfarsit-am-filmat-soimul-urmarind-porumbelul-la-mare-inaltime/#more-26018
Andrei K.
@Szekey: Se despart in ordinea asta:
1. porumbeii bolnavi sau care au fost bolnavi
2. porumbeii de viteza-demifond
3. porumbeii de maraton mai corpolenti cu tendinta de ingrasare
4. porumbeii de maraton genul fulg, “uscati” raman la urma; si dintre astia, cei calmi sunt peste cei mai panicosi;
Cand zona mea zboara etapele pe Moldova in sus si porumbeii intra pe munte sau ocolesc lantul muntos luand in piept toate padurile alea cu sute de rapitoare, porumbeii de viteza demifond sunt facuti praf si pulbere.
Daca urmariti cu atentie puii la primele iesiri la zbor, cei de tipul #4 se prind primii de stol, in 2-3 zile deja tin stolul la fiecare curba. Cei de categoria #2 uneori nici dupa 1-2 saptamani nu se tin perfect de stol.
Buna Andrei,
este logic sa renunte sa mai atace ceva ce oricum nu pot prinde, sau prinde foarte greu. Din experienta negativa acumulata in timp de ei prin atacurile dintr-o anume zona “x” renunta si se muta in alte locuri cu prazi asemanatoare sau din alta specie dar mai usor de prins, economisind in acest fel o cantitate de energie enorma etc.
Atita timp cit intr-o zona se gasesc porumbei buni sau foarte buni zburatori, cu sanse putine de prindere, functioneaza totul cit se poate de bine precum ai spus si tu primavara si vara – atentie insa – regula fiind valabila doar pt. perechea / perechile din zona!
Problema se schimba insa in intervalul toamna – iarna cind in zona apar soimi straini de loc, care din lipsa experientei cu aceste stoluri de porumbei superantrenati isi incearca si ei norocul si daca constata ca nu functioneaza cedeaza si ei si isi cauta de obicei alte specii de prazi in zona, sau schimba zona / revierul de vinatoare in cautarea unor prazi mai putin versate / antrenate.
Densitatea perechilor de peregrini este proportionala in primul rind cu cantitatea de hrana / prada dintr-o anumita zona si de posibilitatile de cuibarit oferite de ea, in speta stinci, daca nu sint, accepta in ziua de azi din ce in ce mai usor cladiri inalte din orase, stilpi de inalta tensiune etc. caz valabil si in tara.
Andrei K.
Are logica ,soimul la un momentdat ,ajunge si el sa fie afectat psihic. Se satura sa.l tot roada foamea si sa se chinuie incontinuu ,cu o prada greu de prins,mai ales dc apuca sa raneasca porumbelul si sa nu.l prinda. Probabil este descurajant si pt el . Sa se tot chinuie,ba iar mi foame ,da’ sa ma duc sa ma apuc de turbatii aia,m.am saturat de ei…? si atunci se reorienteaza. Aveam intr.un grup de ciungi ,o alba ,pe care nu o mai ataca. Daca erau 5 porumbei la inaltimea de pct,cobora pe rand cu fiecare pana jos ,dupa care urca inapoi dupa altul ,pana ramanea alba singura,zbura putin sub ea apoi o lasa in pace,dar pana sa ajunga la faza asta ,a tot urmarit.o de multe ori,pana sa prins de schema. Am vazut intalnirile astea cu alba ,pe care apoi o lasa in pace de multe ori. Uneori nici nu mai urca dupa ea. Culmea ca alba era consangvina,scoasa din doi ,semifrati,dar a dat bine,cu multa vitalitate. In concluzie ,nu cred ca.i usor nici soimului,dar ma bucur pt el:)))
Il ia depresia saracutul. Atacurile la vedere ofera ceva sanse dar ce am vazut ieri pentru prima data m-a facut sa ma intreb daca exista vreun porumbel care sa scape din asa ceva. Si ma refer la picajul ala cu viteza atat de mare incat e invizibil. Ba nene deci ma uitam la stol care nu era foarte sus, zbura usor spre coborare, nu se vedea nimic altceva pe cer, am clipit si in secunda urmatoare era ala cu porumbelul in gheare!!! :o
Puii astia sunt si prosti ca ba se inalta puncte sa se ofere pe tava, ba coboara si la primul uliu se fac iar puncte, o tot freaca asa poetic. Si cand coboara pana nu dau ei inca 50 de ture ca sa ii atace uliul nu se simt bine.
Prin 2008-2009 cand ma pregateam sa ma las de porumbei, aveam afara tot cotetul, inclusiv cei mai buni zburatori maturi de 4-5 ani. Nu se ridicau asa prosteste… faceau stol compact si zburau cu o viteza de nu le deosebeai culoarea, pe deasupra caselor. Tin minte o zi d-asta imputita foarte rece cu cer plumburiu, nu misca nimic pe tot cerul si eu tot i-am scos. Cateva ture si au plecat sfaraind peste case maturand acoperisurile. Apoi a trecut peste mine animalul de peregrin dupa ei bomba. Liniste cateva minute, incepuse sa ninga slab si asteptam sa ii vad pe tot cerul imprastiati. Am ramas masca atunci cand i-am vazut ca niste naluci cum au aparut tot in stol compact galopand peste acoperisuri. Din doua ture au fost in cotet toti 50 sau cati aveam pe atunci. Si nu a luat nimic dihania. Asa e si la etape, o minte are un batran trecut prin multe si alta are un yearling visator.
Andrei asa patesc si eu cu puii cand sunt afara toamna tarziu, zboara ca nebunii. Se ridica la inceput cu totii maturi si tineri, dau cateva ture bune in forta si apoi coboara dar surpriza, se aseaza pe voliera doar maturii si rup sputnikul iar puii nici nu pun piciorul pe acoperisul volierei si pleaca iara si daca da si uliu in ei e si mai mare veselia, te rogi de ei sa intre o data, vin deasupra custii si zic gata se lasa, p..a i se pare cava ciudat la unu din stol si demareaza, automat ceilalti pleaca dupa el. Astia mici sun un fel de kamikaze da si cand scapa parca ii vezi cu alti ochii cand sti prin ce au trecut.
Intr-adevar cu soimul e mult mai greu chiar si cu maturii. Pe la sfarsitul lui mai anu asta, dupa cateva etape cu maturii intr-o dimineata am scos porumbeii la zbor, au iesit in tromba din cateva ture s-au ridicat, ma uitam dupa ei, la un moment dat vad ca se intorc brusc, mi-am dat sema ca urmeaza un atac, ma uit in drepta spre munte si vad soimul cum plecase dupa ei, l-am urmarit cu privirea dar porumbeii nu-i mai vedeam la orizont deoarece cotisera in stanga si din cauza casei din fata mea nu-i mai observam, am facut repede cativa pasi dupa casa, ma uit dupa stol liniste, rasuflu usurat, ba se pare ca au scapat, dar am inteles repede ca nu a fost asa deorece nu am mai vazut soimul. La aterizare am observat ca lipsea un mascul de 2015. La cateva zile mai tarziu la eliberarea de seara ma suna mama, si-mi spune ca e rau, dupa ce le-a dat drumu i-a fugarit de i-a luat dracu, rezultatu unu intepat in aripa, unu spintecat de-i iesisera matele (eu nu stiu cam a mai vetit porumbelul ala acasa, a doua zi a murit) si unu l-a luat. Mi-a spus mama ca intra in picaj dupa ei pana jos deasupra caselor. Dupa atacurile astea am zis ca e jale, am belit-o dar s-a mai linistit mi-a mai luat cativa pui mici si un sarb. Cu sarbu e alta poveste, mi l-a dat o cumostinta il gasise prin padure lovit in piept si era slab mort, cand am mers dupa el am primit cadou si inelul cu clema de concurs a masculului de 2015, prima victima a soimului (atac observat de mine pentru prima oara dar cred ca au mai fost si inainte). Am mers cu sarbu acasa i-am dat niste electrolit, vitamineral si dupa vreo 3 saptamani s-a refacut si a iesit afara, nu m-am sinchisit sa-i pun bilet, i-am lasat clema pe picior, am zis ca treba lui sa faca ce vrea. La primele zboruri in jurul casei am observat ca nu e refacut complet deoarece nu tinea pasu cu solul si dupa vreo 3-4 saptamani la o eliberare de seara a puilor (il tineam cu puii) a dat soimul, picaj de la inaltime cu aripile lipite de corp, sincer cand l-am zavut nici nu mi-am dat sema ce dracu e, cand a deschis aripile m-am ars, a mai dat de cateva ori din aripi si a agatat sarbu, porumbelul s-a zbatut si a scapat. Dupa atacu asta ma asteptam sa plece dupa pui dar nu, nu a mai dat in ei, a plecat. S-a facut seara tarziu, sarbu nu s-a intors, am incercat sa-l gasesc dupa ce au intrat puii dar nu am dat de el, A venit a doua zi, cand l-am vazut m-am bucurat, dar bucuria a fost de scurta durata deoarece avea beregata spintecata de sub cioc pana la gusa, era franjuri, nu aveam ce sa cos, probabil ca soimul l-a agatat cu ghiara de gat si astfel a reusit sa-i faca ditamai pizda. L-am mai tinut o saptamana si apoi am fost nevoit sa-l sacrific deorece slabise rau, nu mai putea sa se hraneasca nici sa bea apa.
Acum in perioada asta soimii nu mai sunt in zona, ar fi bine sa nu mai revina dici in primavara dar nu cred ca o sa am eu norocul asta.
ca tot suntem la capitolul rapitoare, azi dimineata pe bulevardul Ion Mihalache din Bucuresti, un tip se plimba cu soimul pe mana dreapta. soimul avea capul acoperit cu acea caciulita din piele. :))) tocmai ce trecusem pe langa un stalp in care se adunau trei fire din trei directii diferite si pe care, stateau o suta de porumbei. :)
@Victor: nici in centru nu ai scapat de rapitoare si fire. :))) Ce i-as trage eu caciulita pe ochi la asta de aici sa mai ia si el o pauza de publicitate. :D Pe vremuri (ca urmaresc chestiile astea din scoala) erau mai mari soimii nene. Mult mai mari. Nu stiu ce selectia naibii s-a intamplat pe aici ca unii zici ca sunt cat porumbeii si au o viteza supersonica.
@Marius: haoleu, daca in luna Mai ataca asa… Cati crescatori ai in zona? Normal in perioada aia se distribuie atacurile si nici nu le simti daca sunt multe stoluri, mai ales ca incep sa iasa la zbor puii si e plin cerul.
Mie un lucru imi e foarte clar: majoritatea pierderilor de la etape sunt din cauza rapitoarelor. Si cand zicem ca porumbeii sunt prosti, sunt prosti la supravietuire nu la orientare. Cred ca la fiecare Km de zbor, plutonul ramas isi incaseaza minim un atac. Daca la plecare sa zicem ca pleaca un stol de 5000 in aceeasi directie, daca nu e pe campie meciul, cred ca dupa o ora nu mai sunt nici 500 impreuna si nu pentru ca nu ar tine pasul, dar ii toaca neincetat, ii imparte, le schimba directiile, etc. Cel mai “misto” e de astia ai nostri care pe finalul etapei urca in munte. Daca vin pe jos ii ataca o haita de ulii, daca vin pe sus ii ia soimul pana sa inteleaga ce s-a intamplat. Eu cred ca fiecare porumbel care a incheiat sezonul la noi e un super supravietuitor chiar daca nu a realizat norme. Cei cu norme sunt supermani, batmani, spartani, Chuck Norrisi.
Andrei, sunt singurul pe o raza de 5 km care concurez porumbeii. Concurez e cam mult spus deoarece nu pot avea pretentii de la porumbei in conditiile astea , mai ales ca nici nu stau langa ei, pentru mine cel care apuca iarna in cotet e bun, nu ma intereseaza clasari sau nu stiu ce norme, eu ii tin de placere, cel mai mult i-mi place sa-i vad cum zboara acasa, sa-i vad cum se descurca cu rapitoarele, am virusat-o si pe mama, ea are grija de ei, tata e mai pasiv dar nici nu se opune, el e cu apicultura. Mai sunt niste gutani la cateva case la 1 km distanta de mine. Mai are un baiat la vro 2 km de mine voiajori (majoritatea de la mine) dar nu-i concureaza, in rest e pustiu. Eu fiind chiar langa munte normal ca primii porumbei vizati sunt ai mei si porumbeii obositi de la concurs care trec prin zona dar si pe-ai mei ii plezneste cand se intorc de la etape. Anu asta a fost o etapa pe o vreme de cacat, o ceata de nu vedei bine nici la 100 m. In ziua aia a fost jale, erau multi porumbei pe casele din jur, au coborat deorece nu puteu sa mai iesa din acea zona cu ceata iar cei care bojbicaiau in zbor prin ceata i-a tocat uliu si soimu, in ziua aia a fost festin. Ai mei au inceput sa apara spre dupa amiaza cand s-a mai ridicat ceata si restu a doua zi si bineinteles ca am avut si pierderi. Anu asta dupa ce s-a casatorit s-a mutat la vreo 3 km distanta de mine un baiat care concura intr-o comuna apropiata, ghinionul lui e ca sta intr-o vale inconjurat de padure, s-a ales prafu de puii lui in vara asta, vroia sa-si mute tot efectivu la noua locatie dar a renuntat, a lasat doar matca iar zburatorii o sa-i tina tot la vechia locatie. La imbarcari mai fac misto colegii de mine, zic ca eu am porumbei kamikaze. Cu vro 20 de ani in urma langa mine a stat un columbofil cu rezultate destul de bune la nivel judetean dar si national la vremea lui dar a divortat si s-a mutat. M-am intalnit cu el acum vreo 5 ani de zile si i-am spus ca am porumbeii acolo si intentionez sa-i concurez, a zambit si a zis ca o sa am mari batai de cap cu rapitoarele. El a fost fortat de imprejurari sa duca porumbeii la socrii deorece nu avea unde sa-i tina, omu e foarte pasionat de porumbei, are si acum porumbei, nu poate renunta la ei, discutiile si problemele in familie tot de la porumbei au pornit si in cele din urma a divortat, a sacrificat aproape toti porumbeii, a mai oprit cateva pasari pe care le-a tinut intr-o debara la bloc pana a facut o alta crescatorie in curtea unei rude langa Rm. Valcea. Nici el nu-i lasa liberi iarna si in primavara la primele eliberari era nasol, pierdea multe pasari. Imi placea enorm de mult sa stau de vorba cu acea persoana atunci cand locuia langa bunicii mei.
Asta e, ce pot sa fac daca nu am alta posibilitate unde sa-i tin am ales singura varianta pe care am avut-o la dispozitie decat sa nu am porumbei dar sper ca intr-o zi sa ma pot muta de la bloc si atunci o sa-i am langa mine si poate intr-o alta locatie.
@53. Eu cred ca stolul este rarit pe perioada zborului de catre bolnaviciosi, de cei cu probleme de respiratie, grasi, nemotivati, tardivi, …in general de porumbeii cu probleme.
Intr.un stol de minim 5000 de porumbei, impactul psihic al atacului unei rapitoare este minim.
Porumbeii cand pleaca de la locul de lansare, pleaca cu viteze foarte mari, cei mai motivati, dupa care stagneaza iar spre final de casa accelereaza la maxim. Aici facem referire la etapele de viteza, demifond si la inceputul sezonului.
In plin sezon si spre final, pasarile rapitoare au deja prada destula.
Ne putem referi la etapele de maraton, cand porumbeii sosesc seara tarziu, extenuati si mai au de parcurs cativa zeci de km prin munte. Aceia pot fi victime intr.o oarecare masura dar sa nu uitam de porumbeii care fac maraton palmares 4 ani si zboara pe munte.
Azi am avut atac de soim. A inceput anul asta mai devreme decat de obicei. Au scapat toti dar 2 sunt usor raniti si majoritatea obositi. Interesant ca primii care au venit acasa au fost batranii. Veneau pe rand. Dupa o vreme a aparut un grup care n.a coborat imediat dar nici soimul nu a mai dat in ei si ma gandeam ,na mi.a prins ceva dar pana seara ,s.au adunat toti. Inseamna ca ori a prins altceva,ori a luat o pauza. Nu.mi dau seama ce soim poate fi,pt ca Soarele,imi dadea in ochi iar atacul a avut loc in acea directie.
Na si ma bucuram ca la mine.i liniste?
De maine stai cu morcovu la fiecare eliberare. Enjoy! :))
Mie mi-a luat altul ieri. Au trecut peste mine destul de jos soimii pereche chitaind, si apoi au venit de sus porumbeii dupa ce dansasera acolo multe fente. Concluzia mea… sunt mai multi soimi in zona.
Chiar ma gandeam la tine,pai porumbeii dc pleaca in linie dreapta,automat ajung la inaltime,deasupra vaii iar soimului ii convine inaltimea. La mine s.au inaltat si a dat in ei dar dupa ce a revenit grupul,la nivelul caselor,ia lasat in pace. Gutanii nu se inalta decat rar cand vine femela de porumbar si atunci am vazut ca ataca soimul,in rest se chinuie sa prinda ceva si in conditiile astea,mai bine da in ai mei care se inalta. Asta o fi din aia veniti din N cum zice Andrei K. O fi coborat probabil din cauza zapezii,frigului. Inainte de a ninge la mine,am vazut aproximativ 300 de garlite coborand si ele si am stiut ca vine frig.Partea proasta ii ca pana la primavara nu va pleca.Posibil sa vina si altii. Aici ii raiul pt rapitoare
Se inalta pentru ca sunt prea multi si prea tineri. Anii trecuti iarna incepusera sa plece la nivelul caselor, zici ca erau cai care sareau peste obstacole la concurs, asa copiau arhitectura. Acum ii vad ca si dupa multe fente cu soimul pe sus, stolul vine si coboara foarte lent, gen mai zboara vreo 10 minute sus deasupra crescatoriei. Timp suficient in care daca nu a luat nimic si a ratat la picaj, se ridica iar si vine si ii ataca. Daca dominau batranii, odata scapati de atac picau bombe. Acum pica doar cativa tineri, cei mai slabi, pe care ii termina ritmul ala alert si de lunga durata. Mai zboara sus si pentru ca jos ii ataca doar… 2-3 ulii simultan. Niciun an nu a fost asa. O sa aiba o surpriza colegii cand ii vor elibera in primavara.
Garlitele au trecut si pe aici cu V-urile lor, cu sutele, acum vreo luna. Erau foarte sus. Ma intreb daca pe ele le ataca soimul acolo sau sunt prazi prea mari. Ca de rapide sigur nu sunt asa rapide.
Nu cred ca le ataca. Odata am vazut o intalnire rate -soim. Ratele veneau de la Sud,soimul de la Nord si urma sa se intalneasca,dar ratele l.au vazut si parca ,s.au curentat si s.au intors inapoi din directia din care au venit. Soimul nu a fost interesat ,venind in urma lor. Ma gandesc ca nu le are treaba,dar femela de porumbar da. Am vazut cand a prins la vecini rata de casa matura si am mai vazut odata ,tot femela ,calare pe un cocos matur ,la marginea satului. Nu mi.a venit sa cred,ce face foamea?
Si eu ma mir ca nu da porumbarul in gaini prin curte, sunt prazi mult mai usoare. Probabil stie ca nu are cum sa le care, si daca sunt eu pe acolo in curte nu le poate manca (le las libere doar cat sunt eu afara, au program ca porumbeii).
Azi mi-a mai curentat unu soimul. Dar a lucrat frumos, cu atac la vedere, ordonat. A venit calm langa ei, erau destul de jos. A simulat un atac, i-a agitat dar nu vroiau sa urce. A mai intrat odata in ei mai tare, si gata, au inceput sa urce rapid. Ajunsi sus, s-a indepartat putin, a luat avant si i-a spart ca la biliard, dar tot fara sa urmareasca vreunul. Jumatate de stol ramasese grupat, restul erau cate 2-3 pe tot cerul. A plecat dupa unul care zbura singur spre munte si s-au departat de abia ii mai vedeam. Nu stiu ce l-a descurajat dar l-a lasat in pace, si s-a intors spre 3 bucati care zburau foarte sus spre sud. Parctic a plecat in partea opusa a orasului. Au disparut la orizont. Partea interesanta e ca in timp ce picau de sus cate 1-2, la un moment dat au aparut si 3 grupati, nu stiu daca erau cei 3 dupa care plecase soimul. Poate ca in cel plecat spre munte a dat si perechea soimului si l-a luat si atunci el a plecat dupa cei 3. Numai ei stiu ce se intampla acolo sus si povestile lor vor ramane nespuse, stiu doar ca ma uit cu nesat si admiratie la astia care se intorc si mai incheie o noua zi.
Pe mine ma incearca,sentimente de egoism. Probabil nu.i voi mai lasa afara. Cel putin azi nu i.am eliberat. Cerul era ticsit de pasarari si ar fi zburat ca nebunii si sigur ataca soimul. Dc ii tin prea mult,iar nu.i ok. In schimb am avut atac la gaini. 3 bucati decedate ,dupa ce cainele vecinului a venit sa se distreze…
Asa cum ai zis si tu Andrei, anul asta se pare ca e mai rau decat cel precedent in privinta atacurilor. Din cate tin minte anul trecut ti-au luat rapitoarele 14 porumbei, cei mai multi au fost victime ale soimului. Anul asta pana in prezent ai contabilizat cati au cazut prada rapitoarelor?
Cel mai rau e ca soimii vaneaza in pereche sau in grup daca or fi mai multi in zona ta si sunt ai dracului de insistenti, e foamea mare. Da vecinul tau, cel care zbura porumbeii iarna trecuta cu tine, anul asta de ce nu i-a mai lasat afara? Daca ar fi mai multe stoluri atacurile nu s-ar concetra doar pe porumbeii tai si pierderile ar fi mai mici.
Am deja 19 luati, cred ca toti de soim, desi atacuri de uliu au fost mult mai multe. Dar anul asta am inceput cu exagerat de multi, si majoritatea tardivi cruzi (din unii am scos 2 serii de tardivi), anul trecut erau mai multi pui de primavara zburati si la club. Mai am 69 la lupta.
Toata dimineata m-am uitat azi pe trapa pentru ca cea luata ieri era impecabila, nu intelegeam de ce a luat-o cand mai am prin stol minim 10 clienti pe care nu ii vad iesiti in primavara. Era prima de care chiar ma ofticam pentru ca imi dadea peste cap toate observatiile. La pranz cand am venit din oras am vazut pe trapa o mogaldeata zgribulita. Bai nene, parca am avut sosire de la maraton, asa m-am bucurat. Era obosita si avand in vedere ora la care a venit, cred ca a urmarit-o pana foarte departe ieri. Eh, i-a halit la soim macar un 10% din battery. :))
Ii are si colegul la lupta, vreo 20, si inca un junior care sta langa el. L-a ciugulit si pe el de cativa. Ai lor zboara impreuna dar mai pe jos, la nivelul caselor, nu pleaca asa departe si nu se mai unesc cu ai mei. Noi asta vrem sa reusim, sa ii unim ca in fiecare an, dar porumbeii nu mai vor. Sau mai bine spus, se inalta ai mei ca tampitii prea sus mereu. Dar ei sunt jos in oras iar eu sus pe deal la buza padurii, uneori eu sunt la atacul #5 de uliu si colegul imi spune ca ai lui fac plaja lejer pe casa. :)) Sau: ai lor zboara in oras, ai mei sunt puncte cu soimul peste oras. Cand mai stam pe whatsup sau telefon vede bine de acolo ce se intampla si ma anunta: vezi ca vine uliul acum din oras spre tine, a trecut de rau, accelereazaaaa, uita-te pe directia brazilor, mai are putin, picaj picaj!!…. eu in timpul asta belesc ochii si nu vad nimic, creste pulsul, cotofana face spume la gura de carait, porumbeii incep sa stranga stolul, sa accelereze si apoi din directia de unde mi-a zis el vad torpila rosie cum vine. :D Adrenalina… cel putin cat aia de la etape. Cand e ger crunt eu nu ii mai scot (am si cu vreo 2 grade mai putin decat e jos in oras) si merg la el pentru show.
Oho pai ai ceva tardivi anul asta. Eu cred ca si numericul conteaza, eu am observat la ai mei ca daca stolul e mai mic se descurca mai bine la atacuri, parca se sincronizeaza mai bine. Pai e de inteles de ce ai pierdut mai multi, tardivii aia mici nu au experienta unui pui eclozat in primavara si mai ales daca a si zburat cateva etape. Asa am avut si eu anul asta 6 tardivi eclozati la sfarsitul lui august (mereu zic ca nu mai scot dar ma mananca in cur in fiecare an si mai reproduc si ceva hrana suplimentara pentru rapitoare), pana la sfarsitul lui octombrie a mai ramas doar 1 si ala era trisor, eu ii scoteam afara pe toti si asta a invatat repede cum sta treaba cu uliu si pleca in stol dar cand porumbeii se inaltau se rupea de stol si se punea pe o casa din apropierea mea iar cand venea stolul acasa, hop si el. Tin sa precizez ca eu nu am avut niciodata mai mult de 70-80 de bucati cu tot cu matca, anu asta mai am doar 40 din care 16 sunt la matca. Sincer am mari emotii la primavara cad o sa-i eliberez ca nu stiu cati or ramane pana incep etapele.
Nasol ca ai tai se inalta asa sus, dar probabil ii ajuta si uliu, ataca uliu jos, porumbeii se sperie si se ridica unde ii ia soimu in primire. Asa pateam si eu, jos dedea femela de porumbar, se ridicau puncte si apoi incepea distractia, am avut si atacuri in picaj ale soimului la altitudine mica, putin mai sus de nivelul caselor.
Mereu zic ca o sa scot mai multi pui la anul si o sa-i las si eu mai mult afara dar in fiecare an nu ma indur sa-i tin mai mult de sfarsitul lui noiembrie si-i inchid. Daca i-as avea langa mine cred ca m-as incumete sa-i las afara toata iarna, dar asa daca nu-i vad eu cum se lupta cu inamicu parca nu are nici un chef, mai ales ca o mai am si pe mama care ma toaca mereu la cap in toamna cu intrebari de genu “ii mai las afara?” si “cad ii inchidem?”. Ea nu-i cunoaste dar ii numara si ma suna cand dispare cate unu si-mi zice “ce fac le mai dau maine drumu?” Sa vezi ce distractie e la vreo etapa din timpul saptamanii ca o stresez cu telefone sa o intreb cati sunt?, mai venii ceva? si stau ca pe chimpi si ma intreb care o fi venit? De ceas, cand nu pot ajunge eu la tara, se ocupa un prieten, coleg de club.
Sincer te invidiez dar in acelasi timp si admir curajul tau de a revenii in Pitesti (stiu ca ai stat cativa ani in Bucuresti) pentru a putea creste din nou porumbei. Sper sa pot face si eu lucrul sta intr-o zi.
Sunt la Campulung la munte, nu in Pitesti. Daca nu lucram pe net, era mai greu dar tot gaseam o solutie chiar daca insemna sa stau la o casa taraneasca veche si sa traiesc din agricultura. Nu imi place traiul intre betoane si munca la patron toata ziua. Am ales venituri mai mici si timp liber mai mult pentru ca viata e scurta.
Da, stolul mare e nasol. Cand se nimeresc in zbor mai putini, in jur de 20, au viteza mult mai mare si intoarceri mult mai bune. Tardivii mai au marele dezavantaj ca se nasc in perioada cand umbla cele mai multe boli, in special paramixo. Cum eu nu ii tratez de nimic “preventiv” unii mai slabuti au pierdut trenul. Boala grea asta cu tardivii. In fiecare an spun ca nu mai scot, cand vine toamna, zbang plin de coji de oua pe jos… anul asta record, 70 de tardivi eclozati. Nu ma mai fac bine…
Am gresit cand am scris Pitesti. Vechea crescatorie o aveai in Pitesti sau tot la Campulug?. Apropo il mai ai pe Ambasador?
Andrei nici eu nu iubesc viata asta intre betoane dar sunt fortat de imprejurari sa locuiesc la bloc, locul de munca si un copil mic ma fac sa locuisc inca aici dar sper sa scap curand deoarece nici sotia nu iubeste viata la bloc, amandoi am crescut la casa. Sincer nu as vrea nici sa locuisc in oras la casa, detest aglomeratia, dimineata cand vin la munca i-mi fac un car de draci in trafic.
Cel mai nasol in zona in care am crescut,acolo unde vreu sa ma intorc, e sa gasesti un loc de munca, am incercat dar nu am reusit inca, dar daca rezolv problema asta ma voi muta in secunda doi.
Asta e situatia, pana la urma in viata e greu sa le ai pe toate si sa-ti merga lucrurile ca unse, uneori mai trebuie sa facem si compromisuri.
Numai aici am avut crescatoriile. Ambasadorul inca rezista la 14 ani, e destul de ramolit dar am scos o multime de pui din el si anul asta. E o atractie ciudata a locului unde ai crescut, probabil cum e si la porumbei… suntem voiajori, tot acasa tragem.
Anul trecut am avut o porumbita care la a 3 etapa mi.a venit franjuri,a agatat.o rau soimul. Am tinut.o acasa,sa se refaca si pe final de sezon cand mai erau 2-3 etape ,am angajat.o iar . A venit,urmatoarea etapa,bang iar franjuri si sa incheiat sezonul. Ma tot minunam ,ce dracu are de tot dau rapitoarele in ea. Era ok,sanatoasa. Anul asta incep sezonul si de la prima etapa a inceput sa claseze si sa vina tot mai bine. O bag la primu fond ,nu.l claseaza,zic la asta.i plac doar scurtele. A doua etapa de fond ,bang loc 2 . Na sa.mi bag. A treia etapa o bag si astept sa vina …….si acum . Sunt convins ca a facut.o lata. Sigur a prins.o seriful. Si stau si ma gandesc ce drac avea ca era printre varfurile mele(mai modesti per ansamblu). Asta ,ca zicea.i Andrei ca la unii te astepti sa.i ia iar la altii nu.
Am vazut ieri iuda,(soimul)era satul. Zbura relaxat iar porumbeii din localitate erau sus si tot dupa el ,ca dupa uliu. Cascam ochii ,ca nu le are treaba. Asta n.am mai vazut.o.
Pe ai mei n.o sa.i mai vada,nici satul,nici flamand
https://www.google.com/search?q=i+wonder+why+birds+stay+in+the+same+place&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiW48qg0IfYAhWKDpoKHR_hCzIQ_AUICigB&biw=1280&bih=669#imgrc=WfuZ2c_fnNeSKM:
Salut! Ce formatie unita…se cauta si se unesc sa zboare in stol chiar daca soimu e calare pe ei , se vede ca sunt caliti….personal cred ca negrutu ala s.a sacrificat , e greu de inteles dar eu cred asta, am mai vazut si la ai mei asta, de obicei era unu mai batran care cadea de momeala ptr soim…rupea formatia si o lua la sanatoasa , imediat apareau acasa si momeala aparea tarziu rupt in freza de atata zbor…daca urmariti soimul in ultima faza desprinde 2, unu se duce dupa stol si celelalt face 2 fente si il supara si mai tare….e frumos cum ii poti urmarii de acolo…se vede tot tot…eu alergam in gradina sa am asa vizibilitate…de langa case vedeam ce se intampla 3 secunde…urmaririle astea ma atrag cel mai tare…nu ma luati gresit…iubesc porumbeii…dar imi place sa.i vad in actiune limita…unde sunt multi soimul prinde repede ceva …dar intr.un grup mic nu are tot timpul sansa…nici el nu e in forma max tot timpul…si marele lui avantaj e neatentia gugulanilor…ii arde imediat…ai pasari curajoase….libertatea pe care le.o oferi le face asa…cunosc bine zona…mai si ia dihania cate unu ametit doar nu face el foamea…dar momentele astea cand scapa ii face pe innaripatii nostri invincibili in ochii nostri… Numai bine!!
Very nice video! The best training for pigeons without casualties. https://vimeo.com/233659585
Hello Mr I like your video racing pigeons vs raptors any chance you can let me know what the equipment using for zooming in and out using telephone phone us some zoom can you send me a link please in my email thank you
Sont RX10 Mark III