In timp ce majoritatea colegilor au inchis deja porumbeii, unii mai sonati printre care si porumbei.ro, fac lansari de tardivi la antrenamente. Duminica dimineata pe o vreme superba am plecat la drum cu un coleg de club, sa lansam puii de la ~20 km.
In zori am insfacat cutiile si m-am pus pe prins tardivii. In cateva minute, cei 25 de muschetari erau imbarcati. Am pus un CD cu muzica de adrenalina, si da-i sa mearga. Pe drum ne-am bucurat de niste peisaje superbe oferite de zona noastra premontana, cu sosele serpuite printre paduri rosiatice de toamna.
Ajunsi la destinatie, ne-am pregatit de “etapa” – asa cum am decis, lansari individuale, cate unul de la fiecare, in total 60 de bucati.
Zona era destul de degajata, avand totusi padure in ambele parti, si cam banuiam ce monstri inaripati salasluiesc pe acolo. Si totusi, am venit sa lansam, nu?
Colegul, mai curajos si cu porumbei mai multi, a spart gheata cu o frumusete de porumbel al pacii. Porumbelul cu o postura superba, de un alb imaculat si de un calm surprinzator, s-a asezat linistit langa cutii.
Dupa ce a fost incurajat de noi, a zburat. Dupa ce a disparut la orizont, am lansat si eu unul, la fel de “naravas”. Acesta a tinut sa-i lase colegului o amintire pe parbriz inainte de a pleca.
Apoi lansarile au mers mai bine timp de 2-3 porumbei.
Si totusi, ce facem, se poate? Stanga padure, dreapta padure, toamna… Pai? Si inevitabilul s-a produs. Lanseaza colegul o minunatie de negru baltat, se inalta si pleaca bine. E randul meu asa ca incep sa cotrobai dupa porumbei prin cutie. Apoi replicile noastre au fost ceva de genul: “stai nu mai scoate ca se intoarce… vine cam tare… baaaa, e uliu dupa el!!!! acelereazaaaa baltatuleeee! baaaa aproape l-a ajuns… scapa… acuma il ia, e gata… nuuuu…. mama ce l-a fentat…. nuuu spre padure maaaa… l-a luat?!… ratare! hai ca se ridica… gata, a scapat!”
Era o placere sa vezi uliul planand ofticat si porumbelul licarind pe cer tot mai sus victorios.
Am mai lansat cativa. O parte dintre porumbei ne-au pacalit, intorcandu-se la locul de lansare dupa ce lansam altul, sau se mai intalneau pe traseu, aparand sus de tot cate 2-3.
Mereu mi-au placut lansarile individuale pentru ca poti sa le observi strategiile. Aveau feluri diferite de a zbura… unii dadeau ture la locul lansarii pana se inaltau si apoi plecau, altii se inaltau in timp ce plecau direct; unii plecau in directia buna, altii in directia opusa, pentru ca mai apoi sa se intoarca. Unii pur si simplu nu prea vroiau sa plece.
Porumbeii trebuiau sa aleaga intre 2-3 vai care se deschideau intre dealurile impadurite.
Mai multi dintre ei s-au intors din drum plecand in directia opusa grabiti… si apoi se vedea torpila cum accelera dupa ei. Adrenalina maxima. Ratau ulii intr-o veselie. I-as putea linisti si pe pasionatii de rapitoare care se vaitau ca acestea sunt in scadere. La un moment dat erau pe cer 3 sau 4 ulii. Si nu povesti, ca ulii gainari, etc… erau ulii de porumbei, care tocmai ratasera cate un lansat si se ridicau pentru a astepta o noua lansare. Am vazut si un uliu planand spre marginea padurii, tinand ceva in gheare…
Unul din ulii care ratase plana deasupra padurii de langa noi si spre vaile pe unde trebuiau sa plece porumbeii se vedea un altul. A venit replica nemiloasa a colegului: “Andrei, e randul tau.” :)) Bag mana adanc in cutie sa gasesc un “favorit” si il lansez. Are noroc si dispare repede din peisaj fara incidente.
La un moment dat s-au intors 4 porumbei care s-au intalnit pe traseu. Si veneau spre noi cam repede. Iata de ce:
Lansarile curgeau… La fiecare lansare ma gandeam ca majoritatea erau din oua pe care am vrut sa le arunc dar m-am intors din drum.
A mai aparut un coleg de club care a lansat tot stolul deodata si a plecat, nu ca noi care am pierdut cam 2 ore.
Cand se vedeau ulii pe cer scormoneam cam mult prin cutii dupa “favoriti”… cand credeam ca e unda verde, mai lansam cate un preferat. La un moment dat cand s-a degajat cerul de pirati, am lansat un pui care imi placea mult: talie mica, usor, iute. A pistonat vioi direct spre vai in directia buna si ne uitam la el cum ia linia padurii… cam jos. Deodata iuteste si pierde din inaltime brusc indreptandu-se spre padurea rosiatica de pe marginea vaii. Eu n-am mai vazut nimic dar colegul mi-a spus ca a vazut o “umbra” in picaj dupa el. Uhh. Nasol.
Cutiile sunt aproape goale. Mai am de lansat “Variolista” si “Cuca”. Nu le-am lasat la urma fiind favorite ci pentru a nu fi aduse de ceilalti si sa vina doar daca se descurca pe cont propriu. Variolista ia victorioasa calea aerului (colegul mi-o apreciaza: “de ce zboara asa stramb?”) … se inalta si pleaca fara incidente. Cum era proverbul… “Berzei chioare ii face Dumnezeu cuib”. A fost singurul pui care mi-a facut variola, intr-o forma destul de urata, pe umerii aripilor, pe ochi, pe cap, arata oribil. A crescut la carantina si a iesit la zbor cu mult dupa varsta normala, cand s-a vindecat. Desi arata oribil asa buboasa mi-a fost mila sa o sacrific mai ales pentru ca era foarte vioaie. Pot sa spun ca dupa ce am gasit-o acasa dupa aceasta aventura m-a incercat un sentiment de satisfactie.
In fine, inchei seria lansarilor cu CUCA, o “panarama” care nu zbura deloc pe acasa, o scoteam fortat si pana ieseam sa o dau la zbor intra imediat la loc. O obeza puturoasa, cu un zbor zgomotos si mancacioasa cat 10. De la primul ei antrenament la vreo 4 Km imi venise a doua zi.
Momentul lansarii, cu acest “jewel of the sky” aruncandu-se exploziv in lupta!
Dupa vreo 3 ture la locul lansarii pleaca, culmea, in directia buna, dar destul de jos… cred ca ulii deja vedeau o friptura ambulanta. Deodata se indreapta spre ea de sus un porumbel in picaj… numai ca nu era singur, ci cu un uliu dupa el. Ce-o fi zis? “Ia-o pe grasa asta, poate scap eu.” S-au indepartat si nu am mai vazut nimic.
Tot drumul m-am gandit cati voi gasi acasa. Surprinderea a fost mare cand acasa erau 23 de pui, lipsind CUCA si favoritul care coborase in padure cu uliul dupa el. In timp ce ii bifam in caiet, ma mai uitam cu coada ochiului la ei si i-am observat ca privesc spre cer prin plasa. Venea ceva de sus. Nu era CUC asa ca am inceput sa ma entuziasmez. Picaj bubuit pe sputnik – favoritul cu ochii cat cepele si aripile desfacute, intra instant si se duce la apa.
A doua zi a venit si CUCA (fix la ora mesei!). Si colegul ii avea pe toti asa ca a fost o etapa reusita. Sper sa mai facem si la anul, eventual in mai multi. Popcorn, berica (fara alcool) si lansari… Apropo: dupa etapa, cuca a inceput sa prinda gustul zborului, iese nefortata cu stolul si nu mai coboara printre primii din zbor.
“Disclaimer“: Acesta NU este un bun exemplu pentru incepatori.
porumbei.ro
Sa tot faci asa ceva!
Desi ma ocup de ornament am savurat povestirea. Ps. CRED K O SA MA APUC SA CRESC ULII ,sa.i antrenez k prea se fac de rusine.
frumos articol. mi a placut. felicitari.
Felicitari!
Intradevar vremea in ultima perioada a fost superba.Anul acesta m-am grabit si am inchis prea devreme porumbeii si am montat cauciucurile de iarna pe masina.La anu’ nu o sa mai fac gresala asta.
Vant in pene celor care mai sunt pe afara,repaus placut celor care au trecut la programul de iarna!
La faza cu ulii ma gandeam si eu……prea alearga dupa o”friptura”o cam merita atunci cand reuseste s-o prinda!!!
Glumesc,eu am ornament si daca nu as avea o pozitie buna va dati seama ca ar fi”frigiderul”rapitoarelor,ar lua tacticos cate unul ori de cate ori ar vrea!
asa tot s mergi s lansezi
Foarte frumoasă povestirea, plină de normalitate în timpurile acestea când parcă toată lumea columbofilă este “bolnavă” de licitații!
Andrei nu esti singurul sonat acelasi antrenament vreau sa il fac eu duminica,daca e vremea frumoasa.
Nu am vazut niciodata uliu sa imi atace porumbeii. Voi care cresteti porumbei in asemenea conditii aveti inima rezistenta. Eu as ingheta pe loc …
Abia astept sai zbor si eu pe ai mei, acum sunt inchisi pt k a inceput semanatul graului :(
e bine sa ii antrenezi cat de cat si tardivi, sa nu bagi in iarna totusi un porumbel care sar putea pierde de la 25 km.
foarte frumos de unde iati lansat cumva malu ?
@zona arges: corect, malu’, la pod. E deja un fel de Barcelona a antrenamentelor din zona noastra.
@MV: pai sa strangeti bani si sa fiti pe faza, o sa urmeze pe PIPA o SUPER licitatie cu pui ORIG. DIRECT din CUCA si VARIOLISTA. NU RATATI ACEASTA OCAZIE UNICA!
foarte frumos povestit articolul, deasemenea si pozele superbe!
succes!
Stiu un exemplu de porumbel extrem de fricos sa iasa afara la zbor, caruia ii placea sa stea numai in boxa. S-a dovedit un porumbel excelent la zbor, si concluzia a fost ca avea un simt de conservare foarte puternic, se simtea bine si in siguranta doar inauntru, lucru care il facea sa vina foarte repede acasa.
Ce poze frumoase !!, ce culori de toamna !!
Si articol foarte placut, zici ca esti acolo la lansare! BRAVO.
Un articol interesant si placut. Felicitari!
Felicitari pentru porumbei dar si pentru poveste!
Pentru inceput vreau sa iti spun ca povestea m-a prins atat de tare incat mai ca nici nu am clipit pana ce am citit-o pana la capat.Imi si imaginez peisajul superb oferit de frunzele copacilor arami si zborul porumbeiilor alergati de uli.Un adevarat trailer pentrtu columbofilie.
Ma bucur sa aud faptul ca ti-au “clasat” bine si sper ca la anul sa ai rezultate de la ei :).Si eu le-am dat un zbor general , in care am zburat tot volierul acum cateva saptamani.Din 42 zburati doar 1 nu mi s-a mai intors.
Spor in continuare si Vant in pene!
”pai sa strangeti bani si sa fiti pe faza, o sa urmeze pe PIPA o SUPER licitatie cu pui ORIG. DIRECT din CUCA si VARIOLISTA. NU RATATI ACEASTA OCAZIE UNICA!”
mai poti adauga : UNICA IN ROMANIA !!!!!!!!!!!!!!!!!
COPIE LA INDIGO A TATALUI !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
OCAZIE UNICA !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :-)))))))))))))))
@ 13
dl.Andrei ati facut o reclama mult mai elevanta decat cea de la Dry Cocker.
Sunt sigur ca puii din cele 2 vedete se vor vinde mai bine decat Dry Cocker!
*Pamflet*
:))
Defapt se vor vinde impreuna cu cate un drycooker gratuit, din motive lesne de inteles…
super antrenamentul si f bine relatat plus ca a intervenit si adrenalina (atacurile de ulii),pacat ca multi dintre noi,printre care si eu i.am inchis de ceva vreme asta e.succes in continuare porumbei.ro
eu vin in tara peste o saptamana mi-as dori sa prind un asemenea timp sa imi antrenez cativa tardivi…sa speram ca ajuta domnu…
Chiar astazi am lansat si eu de la Sighisoara 41 de tardivi si pot sa spun ca a fost un antrenament bunicel! Plus ca a fost o zi superba de toamna si am putut admira niste peisaje de basm!
foarte tare asa ceva mai rar dar si timpul permite mai ales peisajul
Super tare,asta da.Asa trebuie,nu sa inchideti din iulie. :-)
Si eu am dat azi drumu pentru un coleg de la bacau la o gramada de 12 porumbei care au fost impachetati la cutie aerisita, celalalt lot de inca 15 vraghii, la sauna fiind, au ramas sa fie lansate maine dupa ora 10 sa se ridice ceata in bacau.
Curios totusi ca desi am lansat in jur de ora 5 , pana in ora 17, si s-au grupat rapid in stol si au disparut din raza mea vizuala totusi n-au ajuns in decurs de 2 ore desi distanta mare n-ar fi decat de 50-60km aerian….sa ii fi incomodat ceata subtire ce era in zona destinatiei? La anu’ sper sa fac si pentru mine antrenamente d-astea cu rachete chiar de pe lacu’ rosu/ ceahlau….traseu accidentat sa vedem ce vine de acolo..
Frumoasa relatare!Au fost si cei trei muschetari de la mine la antrenament?
Andrei cam cat costa un pui din ”VARIOLISTA”?Nu de alta dar am vrut sa opresc dintr.un mascul mai special un tardiv pt matca si frate zici ca au avut draci pe ei,numai aia au facut varsat,amandoi puii da forma de aia urata.Asa ca ma gandeam ca un pui cu variola de la mine cu un pui din variolista ta pusi in pereche ar da niste prototipuri sa rupem gura targului.
PS:Acum fara gluma,de unde dracu a venit varsatu’ asta frate ca nu am mai avut la pui de cand eram mic.
felicitări pentru antrenamentul reușit – iarna columbofililor este lungă și plictisitoare – în prahova sunt mulți columbofili de iarnă…succes în pregătirea înaripaților…!
frumoasa povestioara,eu iam si inchis deja, ca am vazut ca da uliul,mai e un pic si ii despart,si la hilbernat dupa aceia.
@Catalin: a fost solzatul. Negrul s-a pierdut la alt antrenament iar pe albastru l-a luat uliu acasa (cred).
@fane: imi pare rau dar sunt deja rezervate primele serii de pui. :)) Probabil ai avut ceva carente la puii respectivi de au facut boala. La mine asta fusese crescut doar de un parinte, era mai pricajit.
Andrei, pe ăla care ţi i-a ratat pe cucă şi favorit ar trebui să-l cheme Piţurcă. Că prea are stofă de “selecţioner” ratangiu!
Foarte frumoasa relatarea,adrenalina maxima.Bafta
Ma bucur ca aveti toti puisorii acasa!!! Am fost foarte captivat de povestioara ta, super!!! Si pozele –beton!!! Parca ma vedeam acolo cu voi, asa de bine ”le-ai zis” cu povestitu’ asta!!! Abia astept sa imi vad si eu ”campionii” peste o luna !!!
Sanatate domnilor!!!
@Andrei,mai dai in p…a masii cu,carentele lor,ceilalti tardivi nu au avut nici pe naiba,plus ca sunt din porumbei,cu o imunitate f buna.Nu am avut niciodata probleme cu parinti sau bunicii lor.In mai multe crescatorii am auzit anul asta de probleme cu varsatul.Se pare ca variola a revenit in forta:)
ati inceput sa-i faceti concurenta serioasa colegului cu valea mortii,lasind la o parte gluma un articol acaptivant de la inceput pina la sfirsit ,felicitari !!!
E frumos articolul postat…,felicitari!!
dovada de curaj si nu unul nebunesc,felicitari lansare si eu ma gandesc la o lansare maine(dumineca) de langa vama….
Felicitari Andrei, credeam ca stii doar sa “bagi strambe” dar vad ca ai talent literar si scrii ca un adevarat columboFIL.
Eu am pierdut 1 din 63 de pui la un zbor de 50 km dar apoi am pierdut jumatate din ei din alte cauze, principalul este ca am invatat ceva, la anul trebuie sa-mi vaccinez inclusiv puii cu Columbopolivac.
Am matca beton, la anul sa va tineti, iese si Adrian din barlog cu puii !
Imi place stilul articolului, ne lasa si pe noi sa mai fabulam.
Week-end placut tuturor !
banuiam eu … am lansat si eu odata de acolo ………
FRUMOASA PREZENTARE,FELICITARI
eu personal i am obligat sa traga de fiare ca i am inchis de mult timp din cauza rapitoarelor!!!
Felicitari pentru poveste; zic si eu ca multii altii care au scris mai sus “parca am trait si eu experienta aceasta”.
Este bine realizata atat relatarea cat si exprimarea,povestind atat de simplu momente atat de dificile cum ar fi…atacul uliului…Variolista….Cuca….etc
Felicitari inca o data pentru poveste si mai asteptam si altele la fel de captivante
Sanatate la porumbei!!!
Cu respect si admiratie
Gabriel C.
Din Laicai i-ati lansat?
Lansarea a fost de la Malu cu Flori sunt de acolo si cunosc zona destul de bine,am si porumbei si particip si la concursuri cu ei!!!
Mda, andrei tu ai avut sosiri bune 100%, de aici de unde am lansat eu pentru un coleg, dintr-un grup de 12 bucati au ajuns 2….si din seria ce am lansat-o de dimineata azi, din 15 are 12 sositi, ce e drept sosiri mult mai bune la pui, si vreo 2 batrani nu au ajuns, probabil uliu le-a facut de petrecanie unora, totusi stolul ala care nu are decat 2 sosiri din 12 ma intreb unde or fi, nu e nici un triunghi al bermudelor prin zona, doar doar ceata sa-i fi pus pe un zbor pana la epuizare si negasind destinatia din cauza ei, cine stie unde sa fi ajuns, ca pe siret acolo cand se pune ceata, de la roman la focsani tot ceata e, alta explicatie n-am, totusi astia de azi au sosit cum s-a ridicat ceata, prima parte, sper sa-i soseasca colegului si din restul 13 lipsa macar vreo 10 sa zic ca a avut o etapa buna, data viitoare ne invatam minte, nu mai lansam daca la destinatie avem ceata, trebuia eu sa astept pana in dimineata sa ii lansez pe toti, insa nu ne-am gandit ca se lasa asa repede ceata inapoi.
Laicai, Malu cu Flori, cum vreti sa-i ziceti.
Frumos, am citit cu drag :).
adevarul este ca acesti pui un procentaj mare din ei se vor pierde la primavara daca nau fost testati in anu nasterii cit de cit…
eu unul nu i-am mai zburat..insa ii tin deschisi si acum..uliul ataca mereu, de cateva ori pe zi..insa nu prea aretimp sa leia urma..in cele mai bune cazuri se apropie cat de cat de ei..insa am observat ca se adpteaza ff repede(porumbeii)..cel putin ai mei..zboara doar uniti, si pleaca foarte repede de acasa, la o inaltime apreciabila..se sperie chiar si de porumbeii straini, care zboara singuri..astfel incat nu reusesc sa-i ajunga prea curand:)))..sunt multumit de ei..si am sa-i tin deschisi, cel putin pana pierd vreunul..(nu asta e intentia)..bafta..
se vede ca simti columbofilia la maxim…io zic sa ii mai dai o sansa la CUCA si sa o tii la dieta putin si la anu sa o bagi la echipa la maraton:)
Exceptional articol, frumos Andrei frumos !
Foarte frumos articolul,timpul a fost prielnic pt. asemenea lansari ,depinde totusi de relief deoarece rapitoarele au inceput sa-si faca aparitia.Am facut si eu o lansare de genul acesta pe data de 25 octombrie de la Urziceni aprox.90km ,am angajat 30 pui tardivi ,acasa intorcandu-se 28 .Au facut 2ore si 15min,mentionez ca puii au mai fost zburati pana la Ploiesti .Am uitat sa va spun ,fac parte din Clubul Dove Campina afiliat la UCPR si voliera o am in comuna Cornu jud.PH.Daca timpul va tine cu noi,eu personal voi zbura porumbeii pina cand iarna-si va arata “coltii” ,aici ma refer la porumbeii tineri (pui) ,porumbeii maturi au fost inchisi si separati pe sexe in data de 15 Octombrie.Va doresc multa sanatate !
Am prieten care pe 27.10 2013 ,a lansat .la bucata 47 pui,de la BUZAU,aproximativ 100 km aerian. Sositi 27,inca asteptam si pe ceilalti.
frumos articol …esti un pui de Ion Creanga-Amintiri de columbofilie:):)
Duminica asta ora10.30,antrenament 10 pui tardivi 25km,lansare cate unul la 5min.Sositi pana la ora 12.30 doar 7,sper sa fi venit si restul ptr ca nu i-am mai putut astepta.
Cata001 mi-ai luat cuvintele ……..fix acelasi lucru doream sa spun si eu , imi place foarte mult cum povestesti si atunci cand citesc parca ma aflu si eu in acel loc si vad toata actiunea , imi imaginez cum a fost si imi place la nebunie . Sa mai faci asemenea articole ( nu ca celelalte nu ar fi bune ) dar asta e superb !!!
Bafta , multa sanatate si …….spor la zbor incontinoare!!! :)) : ) :))
ps: mihaita pitigoi intradevar porumbei.ro e un bun orator:) are talent de ion creanga la povesti din columbofilie:)
Stiti ce este foarte interesant? Faptul ca majoritatea dintre noi nu avem nici o mila fata de puii din primele 2 serii, ii angajam fara mila la zboruri dure si de demifond, fond pt ca ni se pare ca avem prea multi si dupa ce ii topim tinem puii tardivi pe care ii putem zbura doar 2,3 zboruri de 50-80 km maxim pt ca cineva trebuie sa ocupe boxele goale pana in celalalt an la primul concurs cand vor fi iarasi goale caci tardivii isi vor gasi repede altele in alta parte. Va regasiti?
Nu ma regasesc. A zbura puii la fond mi se pare exagerat. Si demifondul e mult. La noi in zona cel putin, trandul e de a reduce tot mai mult distantele la care se zboara puii, si asta o fac si zmei care anii trecuti ii rupeau in 2 pe pui cu etape care mai de care mai grele. Cu totii am inteles ca puii sunt niste copii. Iar… maratoanele cu puii sunt niste aberatii sinistre de care nici nu are sens sa discutam. Daca apare un pui dupa 5 luni esti mare vedeta si cam atat. In rest sute sau mii de pui omorati aiurea.
Frumos.. porumbei. ro eu ii am liberi nonstop nupot sa nu spun ca mai dispare cate unul si iti pare rau dupa el. Dar cred ca si libertatealor conteaza ca si a noastra.au strategiile lor pt a scapa de rapitoare normal ca mai exista si inevitabilul. Si culmea toti se plang ca ne mananca uliul un porumbel..dar.. in schimb la concursuri pierd cu zecile si nu am auzit pe unul sa se planga…
mi- a placut antrenamentul de toamna si de cuca ta
si mie mi s-a intamplat sa imi atace uliul porumbei alegandu-se cu giarele goale
Super poveste!