Comasare a 3 topicuri propuse:
1. Stefan: Am auzit de curand pe profesorul meu in columbofilie zicand: ”am imperecheat pe Sionul batran cu fiica lui ca sa scot alt Sion original. In ultimele articole citite am inteles ca asta nu e consagvinizare ci imperechere in linie. As vrea sa stiu daca a mai incercat cineva astfel de imperecheri si daca puii au mers bine? Eu am incercat in 1999 asa ceva iar puii rezultati aveau niste culori ciudate. Masculul s-a pierdut dupa ce a iesit afara insa femela la zborul de Zagreb din 2000 care a fost catastrofal a fost sigura care a venit in prima zi de la mine din cotet la numai un an. Astept pareri. Va salut.
2. Bogdan: Este adevarat ca nu este bine sa imperechezi porumbeii daca au aceiasi ochi? De exemplu daca au amandoi ochiul pe alb? Multumesc anticipat.
3. Ruben: Ce se intampla daca imperechem doi frati vitregi, adica pui care au acelasi tata dar nu si aceeasi mama? Sau mai bine zis, se poate face asa ceva si daca afecteaza cu ceva puii rezultati din aceasta incrucisare?
VA SPUN EU CUM STA TREABA.DACA IMPERECHEM MASCULU A CU FEMELA B,PUII REZULTATI DIN EI VOR MOSTENII URMATOARELE CARACTERE:
–PUIUL FEMELA VA MOSTENII INTELECTUAL 100% PE TATA,IAR DE LA MAMA VA MOSTENI DOAR CARACTERELE DE BUNA REPRODUCATOARE,CULOARE,EVENTUAL OCHI,IN REST TOTUL DE LA TATA
–PUIUL MASCUL VA MOSTENI 50% DE LA TATA SI 50% DE LA MAMA,ASA CA IMPERECHIND PE SION BATRAN CU FIICA LUI CLAR FEMELA PUI,CARE VA REZULTA VA IESI 100% SION,IAR MASCULUL PUI,DEPINDE CU CE FEMELA A FOST IMPARECEAT SION BATRAN ,CAND A DAT O PE FICA LUI.CE POT SA VA SPUN ,IMPERECHERILE TATA–FICA, MAMA–FIU DAU PUI F BUNI IN SPECIAL PT REPRODUCERE, NU AS BAGA ASEMENEA PUI LA ZBOR,SUNT PUTINI LA NUMAR CARE MERG ,DAR SUNT MULTI CARE NU PREA MERG,SE FAC ASEMENEA IMPERECHERI,CAND VREI SA PASTREZI UN PORUMBEL BUN,DAR SI AICI EXISTA NISTE RISCURI CU PRIVIRE LA GENE….,IN FINE,AR TREBUI CA DIN ASTFEL DE IMPERECHERI SA IASA PUI CU BAGAJ GENETIC ,CAL PUTIN LA FEL DE BOGAT CA AL PARINTILOR.CU RESPECT
@ Bogdan: nu are ce sa se intample, din 2 parinti cu ochii albi rezulta pui cu ochi albi 100% garantat si atat.
de acord cu porumbei.ro dacaa imperechezi 2 cu aceeasi culoare la ochi garantat vei scoate pui cu acxeeasi culoare a ochilor
Bogdan: si la mine in Costesti – Arges toti columbofilii cu experienta spun k nu este bine sa imperechezi porumbei cu aceeasi culoare a ochilor………..insa parerea mea este ca daca am un mascul cu rezultate f. bune la maraton si o femela la fel de buna la aceeasi categorie iar coincidenta este ca ambii sa aiba aceeasi culoare a ochilor eu zic k nu culoarea ochilor este un impediment in realizarea perechilor ci factorul cheie pe care ma bazez eu este performanta…………k si dak am un mascul puternic cu ochiul pe alb si o cioara cu ochiul pe rosu nu cred niciodata ca o sa rezulte campioni doar pentru faptul ca au ochi diferiti.Cu respect va urez vant in pene!
Din cate stiu, e garantat doar pentru ochii albi pentru ca-s caracter recesiv, la fel ca si culoarea albastra.
Cel mai bine e sa luati la studiat ,,REBUSUL ZBURATORULUI” a lui Alfonz Anker, decit sa va luati dupa profesori gen IONI:
VA SPUN EU CUM STA TREABA.DACA IMPERECHEM MASCULU A CU FEMELA B,PUII REZULTATI DIN EI VOR MOSTENII URMATOARELE CARACTERE:
?PUIUL FEMELA VA MOSTENII INTELECTUAL 100% PE TATA,IAR DE LA MAMA VA MOSTENI DOAR CARACTERELE DE BUNA REPRODUCATOARE,CULOARE,EVENTUAL OCHI,IN REST TOTUL DE LA TATA
?PUIUL MASCUL VA MOSTENI 50% DE LA TATA SI 50% DE LA MAMA,
Unde ai citit asemenea aberatii? Nu de alta dar sa stim si noi ce carti sa NU citim
Apropo de ajutor ar fi si GENETICA de clasa a XII a pentru studierea modului cum se transmit genele
Pentru incepatori cred ca cel mai simplu e
sa imperecheze pe cel mai bun cu cea mai
buna si verificarea acestor produse s-o faca cosul.
La imperechiere in linie cred ca ne putem gandi cand
avem deja supercampioni in cotet si dorim sa conservam
anumite calitati.
Foarte simplificat:Masculul are doi cromozomomi XX iar femela
XY.CromozomulX contine cele mai multe informatii genetice.
Femela mosteneste cromozomulX numai de la tata si il da mai
departe numai la fii si nu la fiice.Astfel se poate “socoti” cam
ce se mosteneste de la cine si daca ai o nepoata dupa fica
unui campion s-a cam dus linia.
Cred ca trebuie sa citim multa genetica moderna si sa combinam
aceste cunostinte cu experinta crecatorilor cu talent.
Daca cumparam pui reprodusi in linie cred ca trebuie sa verificam
daca linea respectiva este rezistenta la consanvinizare sau nu.
Sper ca colegi mai competenti vor mai completa sau vor cotrazice
constructiv cometariul meu.
Mircea,Galati
Va salut cu drag pe toti si in special pe dragul nostru”porumbei.ro”.
Am vazut procentele mostenite de puii din acelasi cuib:100%fiica pe tata si la baiat :50%pe tata+50%pe mama.Bine,zic eu,dar ce facem cu doua cazuri la mine anul acesta,ca au scos ambii pui masculi,cum mai impartim procentele,ce si cat mosteneste de la mama si ce si cat de la tata.mie imi este greu sa ma pronunt,iar cat priveste fratii vitregi spun eu ca este OK daca ii imperechem,bineinteles daca sunt de calitate,puii vor fi sanatosi si de calitate.
Succese si inima buna.
Ducu, frumos este sa contrazici cu argumente, nu doar de dragul de a o face si a jigni. Nici eu nu sunt de acord cu cele spuse dar n-am acum suficiente cunostinte sa ma bag.
Din cate stiam eu, absolut orice caracter este reprezentat de 2 gene, cate una de la fiecare parinte, si in urmas se exprima cea dominanta; altfel spus, sunt 50% sanse sa mosteneasca unul dintre parinti, la fel cum sunt 50% sanse sa iasa mascul sau femela. Cartea lui Anker intr-adevar face multa lumina in subiectul asta.
Pentru “torraiolo”….din cate stiam eu masculul detine genele “XY” si femela “XX”! Daca ai citit tu altfel sa ne spui si noua cum se numeste cartea! Privind imperecherea in linie,eu unul nu as face asa ceva pentru ca am vazut multe cazuri in care puii rezultati au avut mutatii genetice si nu cred ca acei porumbei “deformati” pot fii buni reproducatori vreodata!
cine are cartea lui Anker(tradusa),o caut de mult si nu o gasesc,0721074545
@” Eugen Savu”
Este vorba de pasari nu de mamifere.
Vezi si unul din primele articole pe acest site:
“Bazele genetice ale culorilor…. “din 2006
Cu stima !”torraiolo”
eu nu cred ca un mascul rezultat dintr o pereche poate mostenii mai mult sau mai putin ca femela din acelasi cuplu…dupa parerea mea la amandoi puii mostenirea genetica este 50%, 50%. Dupa cum spuneti voi puiul femela mosteneste intelectual100% tatal si culoarea de la mama, dar stiti si voi ca sunt cazuri in care sunt unele femele care seamna identic cu tatal lor la culoare. Si la oameni, dintr-un negru si o femeie de culoare alba 6 cazuri sunt in care copilul va iesi negru, 6 cazuri in care va iesi complet alb, si 3 cazuri in care va iesi mulatru. Dupa parerea mea in momentul cand o se incruciseaza 2 adn-uri, nu cred ca se tine cont ca la femela sa dea mai mult sau mai putin de la unul dintre parinti si invers , deci cred ca la treaba aceasta cu mostenrirea genetica nu se poate vorbi in procente , cred ca este vorba si de nimereala.
Pentru dl. Eugen Savu,
Fara suparare, Torraiolo are dreptate, masculii au doi cromozomi sexuali mari denumiti Z iar femelele au un cromozom Z si unul mic W, numiti asa pentru a fi deosebiti de cei ai mamiferelor. Asa ca, spre deosebire de mamifere, la pasari sexul viitorului organism este determinat de ceea ce mosteneste de la mama. Totusi, marea majoritate a informatiei genetice se gaseste pe restul cromozomilor considerati autozomali, in asa fel incat nu putem spune ca este o diferenta semnificativa intre informatiile genetice mostenite de la fiecare parinte.
Si referitor la consangvinizare, exprimarea lui Torrailo e una bine aleasa: unele linii dau rezultate mai bune prin consangvinzare in timp ce altele nu. Motivul este ca, atunci cand consangvinizam, incercam ca la porumbeii obtinuti sa avem aceleasi gene bune fata in fata. Numa ca, uneori ajung fata in fata si unele gene “proaste” care pot afecta vitalitatea, prolificitatea, rezistenta la infectii sau la efort.
Un porumbel chiar extraordinar de valoros poate avea destul astfel de gene “proaste” ascunse ce se vor manifesta la descendentii lui consangvini. Un atul, poate nu la fel de bun, poate avea mai putine astfel de gene in asa fel incat descendentii lui consangvini sa fie mult mai buni ca ai celuilalt. Asa ca putem sa zicem ca linia lui e mai rezistenta la consangvinizare decat a primului.
Cu stima.
interesant subiect si ma bucur ca ati abordat astfel de probleme interesante . de invatat bafta in continuare
se spune k nu se imperecheaza porumbei pe ochi alb si porumbe scurt cu unul tot scurt, se imperecheaza porumbel scurt cu unul lung
pt mircea de la pozitia 9.am 2 porumbei(frati gemeni-masculi)care se caomporta destul de bine in zbor,dar si la cresterea puilor.nu cred ca e o problema ca cei 2 pui dintr-o pereche sunt de acelasi sex
iar pt eugen savu,te lamuresc:masculul are cele doua gene XX,iar femela XY
bai fratilor, mai lasati “indicatiile pretioase cu frazele alea ca se mostenete 100% sau 50%, sau culoare are importanta.
am 2 argintii, fara nici un grad de rudenie, anul asta dupa multe tentative de a scoate pui, am avut surpriza ca din astia 2 argintii sa dea un albastru stropit., sau din 2 negrii sa scoti rosu si breaz….asa ca nu noi decidem alegerea culorii. NATURA DECIDE!!!
asa ca singurul care “spune” c poate e pasrea : rasa, gene, cat de bine e intretinuta.
unde scrie ca femela pui mosteneste 100% de la tata .Ea poate sa mosteneasca pe mama si pe tata dar si 50+50 % din ambii pariinti(pt.ioni)
Genetica este un domeniu atat de complex si atat de cercetat in prezent incat e’ greu sa emiti teze cu valoare de adevar absolut.
Referitor la consangvinizare, se vorbeste mult pe aceasta tema. Unii sunt de acord cu ea (chiar si consangvinizare stransa) altii nu (desi, in fond, asa au aparut toate rasele de animale domestice) insa, cu toate acestea, imi pun frecvent intrebarea – daca consangvinizarea este benefica pentru o populatie de animale (in sensul ca in urma ei rezulta produsi care, cel putin teoretic, sunt la fel de buni daca nu chiar mai buni decat genitorii), de ce nu se intalneste si in natura (la speciile de animale salbatice), ba din contra este evitata pe cat posibil prin diverse mijloace?
Ca si argument, urmariti studii facute de populatii de animale din specii pe cale de disparitie, care, datorita numarului mic de indivizi au ajuns la consangvinizare fortata.
Vedeti cu ce s-au confruntat cercetatorii!
In speta, malformatii congenitale, rezistenta scazuta la boli, putere scazuta de adaptare la schimbarile de mediu, aparitia unor caractere (fizice sau comportamentale) nespecifice speciei, capacitate scazuta de a fecunda (spermatozoizi “lenesi” sau cu malformatii – fara “codita” sau avand-o prea scurta ori prea lunga), si cate si mai cate!
Studii facute “pe” populatii de animale!
Daca nu ne pasioneaza subiectul, nu e problema…”natura decide”. Insa decide pe baza unor reguli bine stabilite. De exemplu, doi argintii pot da albastru, dar 2 albastri nu vor da niciodata un argintiu.
Da-mivoisa tecontrazic Andrei……….anul acesta am scos dintr-o pereche de doi albastri numai argintii………..4 la numar…….si m-am oprit pentru ca nu suport aceasta culoare………..dar te asigur k pana la al 6 nivel al arborelui genealogic nu au nicio legatura cu aceasta culoare…….mai departe nu mai stiu…………si treaba cu cat mosteneste puii de la parintii lor,parerea mea este:
1. dintr-un mascul X si o femela Y se va obtine puiul Z (femela sa zicem) cu 50% gene mama……..50% gene tata;
2. dintr-o imperechere intre masculul X si femela Z se va obtine puiul W (femela sa zicem) ce va detine de data aceasta 75% genele masculuilui X si doar 25% genele femelei Z ;
3. in ultima imperechere obtinem in mod logic ceea ce ne-am dorit……..imperechem masculul X cu femela W si nu rezulta decat puiul M care este de fapt intreaga capacitate a campionului pe care vrem sa nu il pierdem……masculuilui X………asa cred eu k se fac imperecherile pe linii pentru a putea pastra un campion
Treaba cu imperecherile e destul de complicata.Primul lucru ar fi,columbofilul trebuie sa hotarasca ce tip de porumbel vrea sa tina.Daca vrei porumbei mai mari de exemplu,ce rost are sa imperechezi unul mare si lung cu unul mic si scurt?O sa obtii ceva intermediar,ceea ce nu vrei sa ai in principiu.Odata obtinut tipul de porumbel preferat si daca si performantele sportive te multumesc,poti incepe sa ii consangvinizezi,bineinteles numai pasarile de top ale crescatoriei.Acum,cit de mult se merge cu inrudirea si cum se face selectia produsilor,nu stiu ca nu am ajuns inca asa de meserias la porumbei!
pt porumbei.ro am avut eu din 2 albastrii un argintiu. masculul din acea pereche era scos din 2 arginti:P
Partea de “cromatica” a geneticii (daca ma pot exprima in acest fel) cu siguranta intereseaza foarte mult pe columbofilii care cresc porumbei de agrement. Desigur, acolo culoarea joaca un rol esential (alaturi de forma/lungimea ciocului, a cozii, etc). Citeam undeva ca, spre exemplu, e’ o adevarata munca in cazul Jucatorului de Timisoara pentru a obtine o pasare cu o culoare deosebita. Sa zicem ca aici e’ mai multa matematica, lucrurile fiind (in mare parte) clarificate.
Insa, in cazul columbofililor care cresc voiajori, banuiesc ca factorul culoare este unul secundar (daca nu chiar unul lipsit de importanta) si atunci …… intram pe un teren cu multe necunoscute, altfel a r fi fost foarte simplu – campionu’ + campioana = campioni (100 %) insa, din pacate, vorba poporului “dintr-o iapa boiereasca poate iesi una tiganeasca si invers”.
La asta ma refeream cand spuneam ca “genetica este un domeniu atat de complex si atat de cercetat in prezent incat e? greu sa emiti teze cu valoare de adevar absolut”.
ce facem cu gutanu de culoare alb jucat pana la moscova la maraton ,unde al clasificam la bolsevicii rataciti.
Da, in legatura cu pere chile formate din doi frati sau ceva de genu. Si eu am avut o pereche formata asa iar puiul a iesit de o culoare ciudata si fara nici umpic de puf.Adica el nu a avut niciodata puf.Dar acum el e un mascul frumos si in toamna va fi zburat
Dar perechile formate di porumbei cu aceeasi culoare la ochi…mi se pare o aberatie
domnule ducu dumneavoastra a-ti spus nu ne luam dupa “profesori gen ioni” dar dupa cate am observat dumneavoastra a-ti scris aceleasi cuvinte ca ale lui domnul ioni.cred ca a fost un copy si apoi un paste.
Anker spune ca din 2 albastri nu vei scoate niciodata un solzat. Nu spune despre argintii insa nimic, s-ar putea sa aveti dreptate. Eu totusi asa citisem in alta sursa, ca doi albastri dau doar pui albastri la fel cum 2 ochi albi dau numai ochi albi.
ducule,ma copile,cand ii avea tu atatia ani de columbofile ca mine sa vb,si citeste cartea lui Anker,baiatule…….orice mare crescator din Ardeal(pt ca vad ca doar aici sunt marii crescatori),iti va spune acelasi lucru,ceea ce am scris mai sus este adevarat,si asculta ducule,chiar am predat si am fost profesor,dar din cauza unor ,elevi obraznici ca tine am renuntat.va rog cei care se pricep la genetica sa vb aici si nu toti incepatorii cu cas la gura.
ANKER spune ca solzat este dominant fata de albastru, iar rosu este dominant fata de albastru. Asa ca din 2 albastri sa iasa argintiu mai rar.Dar si la porumbei exista femele care calca strimb in relatia conjugala.
In legatura cu comentariul meu anterior ,da am dat copy/paste pt a sublinia ce a scris IONI, pt ca nu mi-a placut exprimarea:
VA SPUN EU CUM STA TREABA (consider ca mai corecta ar fi fost o exprimare de genul:eu am citit/auzit ca ……..)
medalion a scris:
“ce facem cu gutanu de culoare alb jucat pana la moscova la maraton ,unde al clasificam la bolsevicii rataciti.”
Il clasificam la “iapa boiereasca iesita din cea tiganeasca”! =)) =))
@corbu 22
Consangvinizarea este benifica daca se pastreaza vitalitatea.
Exista stoluri de gutani in ruinele unor gospodarii parasite
care arata ca gemenii,sunt extrem de consangvinizati numai
rar vine un pui din alt stol sau unul aduce perechia din alta parte
selectia dupa vitalitate o fac uliul gerul si foamea.
In cotet crescotorul trebuie sa faca selectia.
@ corbu 28
Crescatorii de rase de porumbei de culoare(sunt cca 50 de rase)
se pricep la genetica si au facut adevarate minuni dar au stiut
sa pastreze si vitalitatea porumbeilor.Din pacate aceste rase nu
sunt raspandite in RO ,sau gresesc?
Cine nu are carte lui Alfons Anker poate citi pe net in engleza
Frank Mosca pigeon genetics
io spun ca din 2 albastrii poti scoate un alb…si nu glumesc, am dovezi concrete( albul are doar putin in vf cozii culoarea albastra)
am observat ca sunt mai multi ducu pe acest site asa ca sa stiti eu sunt cel de la comentul cu numarul 30 , cu ID-ul ducu_3in1
De acum imi voi scrie numele ducu 3in1
Pentru “porumbei.ro” (32), “ducu” (34) are dreptate, exista si femele care calca stramb. Unii zic ca, intr-o crescatorie obisnuita, procentul este de 15-20%. Totusi, in exmpemplul dat de “flo_ra1986” (25), este cam mare proportia: 4 din 4 (!) ca sa accepti ca numai asta poate fi cauza.
Oricum, in partea de cromatica, ca sa il citez pe “Corbu” (28). exista o midificare recesiva autozomala care poate face ca, din doi albastri, sa iasa puii asemanatori cu argintiii, iar sansa ca ea sa se manifeste este mult mai mare in cadrul imperecherilor consangvine, ca in exemplul lui “flo_ra1986” (25).
Cu stima
nu daca imperechem 2 porumbei de aceslasi ochi nu are nimica!!
Dina Mergeani:
Nu a zis nimeni k am scos doar 4 pui………………am scos 5 pui din care 4 argintii si unul albastru…..dar nu sunt multumit deloc de cei argintii pentru ca au un penaj foarte prost………scurt si ingust pe cand cel albastru este exect ce mi-am dorit de la aceea pereche.
pentru toti cei interesa-ti am cartea lui ANKER ALFONS tradusa si costa 80 de lei copia si o trimit prin posta oriunde in tara.tel:0744356080
o cititi si astfel poate invatati cate ceva
Pentru “flo_ra1986”
Poti sa imi trimiti fotografii cu aceasta familie de porumbei (parintii albastri si puii argintii – cati mai ai din ei….) la adresa mea de mail cptare@yahoo.com? Multumesc anticipat.
pt porumbei.ro
daca in cazul a 2 arginti = 1 albastru…….la faza ca din 2 negri a iesit un rosu si un breaz…..asta cum se numeste? a decis cineva sa iasa asemenea pasari cu asa culori? nu! asa a fost “scris” acolo undeva in gene…..si daca vrea cineva sa se convinga pasarile sant vii si sanatoase.
Pentru Tiberiu (44),
“porumbei.ro” are dreptate, natura decide dar pe baza unor reguli bine stabilite. Culoarea rosu si pete albe pe corp apar atunci cand un porumbel mosteneste astfel de trasaturi (care sunt recesive!) de la ambii parinti. Cand un porumbel are numai cate o gena pentru fiecare din aceste trasaturi recesive, atunci el nu prezinta in fenotip vreun semn al prezentei lor (probabil asa cum este cazul parintilor negri). In schimb, daca la unul din pui se intalnesc doua astfel de gene, mostenite cate una de la fiecare parinte, atunci el va prezenta aceste trasaturi.
Daca tot pasarile tale sunt vii si sanatoase, trimite-mi fotografii cu toate pe adresa mea de mail.
Phiii…………cite mai afla omul!Problema e………… cine are dreptate?
in fond exprimarea mea este f corecta, conteaza caracterele pe care le mostenesste puiul de la parintii lui,si i mai dau un sfat lui ducu sau cum l o fi chemand,ar fi bine sa ti vezi de gramatica ta si sa ti pui frau la,limba, nu sa ma inveti cum sa scriu si sa vb,oricum sunt ferm convins ca ti pot da lectii si la porumbei si la exprimare,asta ca sa ti vezi lungul nasului……de 4 ani de cand activez pe acest site,am incercat ,cand cu cearta,cand cu binisorul sa explic,dar nu mai are rost,pt ca aici dai peste tot felul de oameni…. care vor si ei sa scrie,sa apara pe site.asta e .
salut nu vreu sa mi se ia in nume de rau dar deunde stie lumea atit de bine ca un porumbel are 50% de pe tata si 50% de pe mama ,de ce nu poate sa fie ex. 40% cu 60% ,aud diversi oameni care se uita la ochiul porumbelului si spune:ex. 30% ianssen ,50% bricoux si 20%fabri .domnilor genetica e grea si pe deasupra e foarte complexa cel putin din punctu meu de vedere o combinatie din punctu meu de vedere cind faci tata cu fica puiu rezultat nu trebuie zburat este bun reproducator si urmeaza cea mai mare problema cu ce il vei face il lucrezi tot in neam sau il inperechiezi cu un porumbel strain multumesc
DINA MERGEANI, citeste te rog ce am scris la 20, nu am spus ca n-ar exista niste reguli stabilite atunci cand decide natura ce culoare va avea puiul .
problema e ca nu noi dam verdictul final , adica nu noi decidem ca daca maine imperechez 2 negri sa iasa tot negru……poate ca noi am vrea sa iasa tot negru, dar daca dupa legea naturii puiul ala iese breaz, ce dracu ii mai faci? ii dai cu vopsea?
deci “undeva” se stabileste culoarea puiului.
stiu pe cineva care are voliera plina de albastrii, si totusi din cand in cand mai rasare cate un rosu .
Pt. Ioni – Vad ca faci ce faci si tot in scandaluri te bagi…iti recomand sa te mai abtii si sa nu mai izbucnesti una doua… si referitor la “orice mare crescator din Ardeal(pt ca vad ca doar aici sunt marii crescatori)” inseamna ca nu ai trecut prin zona moldovei… In rest spune ce vrei ca la genetica nu ma prea pricep dar stiu ca D-ul Dina Mergeani se pricepe si ar trebui sa bagi si tu la cap, nu sa sari una doua cu gura la hartza.
Am scris cu greu acest mesaj pt ca nu vreau sa mai intru in nici o polemica, de ceva timp sunt mai mult cititor decat comentator dar am vazut ca te-ai aprins iara…si nu am reusit sa ma abtin. (ps. : nu-ti raspund la nici o alta provocare chiar daca o sa spui ca sunt las si etc. ce vrei tu)
Cu respect,
Mirel
d le Mirel,nici nu stiu cine sunteti ,si de ce va bagati,si nu cred ca v am permis sa ma luati la ,,per tu,,?sau ne cunoastem cumva?nu mi amintesc …asa ca topicul pe care l ati scris mai sus,ma lasa perplex, din moment ce eu am scris adevarul,nu inteleg??v am jignit cumva?nu cred.cat despre Moldova,nu inteleg unde bateti,n am nimic cu nimeni.si ce as avea de bagat la cap?aud??cand am sarit eu la harta?? cine m a facut,,profesor,,in ghilimele?,aud?,cine m a luat tare si mi corecteaza gramatica si exprimarea mea si mi da lectii de genetica??,nestiind ca am in familie medici,si ca prieteni de ai mei au stat de vb cu elevii d lui Alfons Anker,aud??si nu fac pe nimeni las,d le Mirel,….oricum sunt f dezamagit,incerc sa fac un bine si sunt luat peste picior,iar daca ma apar,tot eu sunt cel vinovat.FELICITARI d le Mirel….
Pentru Tiberiu,
Dupa cum ziceam la mesajul 39, “exista o modificare recesiva autozomala care poate face ca, din doi albastri, sa iasa puii asemanatori cu argintiii, iar sansa ca ea sa se manifeste este mult mai mare in cadrul imperecherilor consangvine”.
Aceasta modificare este cunoscuta de mult timp si e denumita “red-phase recessive opal”. Ea se manifesta numai daca un porumbel are doua astfel de gene, mostenite cate una de la fiecare parinte. Dar cum parintii pot fi albastri ca in exemplul dat de tine, ajungem la urmatoarea concluzie: pentru acest caracter fiecare dintre parinti are doua gene, una normala pentru culoarea albastra si una mai slaba pentru acest tip special de rosu/argintiu. Asa ca, atunci cand o astfel de pereche are pui, acestia pot mosteni:
– o gena normala de la tata si una normala de la mama si ei vor fi albastri;
– una normala de la tat si una modificata de la maam (dar mai slaba decat cea normala) si vor fi tot albastri;
– una modificata de la tata si una modificata de la mama si, de asemenea, vor fi albastri;
– cate o gena modificata de la fiecare parinte si atunci puii vor fi argintii/rosii, sansa teoretica pentru asa ceva fiind de 1/4.
E intru-totul adevarat ca in aparitia acestor combinatii functiuneaza intamplarea (“nu noi dat verdictul final” asa cum bine ziceai tu), ea fiind ce cea care determina in ce grupa de mai sus se va incadra unul din puii lor. Dar e la fel de adevarat ca nu o sa obtii niciodata un porumbel rosu/argintiu recesiv opal din parinti care nu au cate o astfel de gena. Uite asta e o regula de necontestat asa cum este si cea care zice ca din doi maronii/ciocolatii nu o sa scoti niciodata un pui albastru/negru.
Asa cum ziceam la mesajul 45, ca sa scoti un pui breaz din doi negri e musai ca ambii parinti sa aiba cate o gena mai slaba pentru un asemenea caracter. Dar numai intamplarea e cea care determina care dintre pui va fi asa, sansa aparitiei unui astfel de pui fiond, cum exemplificam si mai sus, de doar 1/4.
Cu stima
La cazul trei de mai sus ar fi trebuis sa scriu:
– una modificata de la tata si una NORMALA de la mama si, de asemenea, vor fi albastri;
Pt D-nul Ioni inca o intrebare pt ca vad ca se pricepe la genetica si as vrea sa ma mai lamuresc cu inca o chestie:
Deci imperechem Sionul batran cu fiica lui iar din puii rezultati puiul femela va fi pur Sion.Bun.acum imperechem Sionul batran cu puiul femela care a rezultat din prima imperechere si care este pur Sion.Puii care vor rezulta vor fi toti Sioni puri?
Cu respect
Fane
astept un raspuns
http://fanica.sunphoto.ro
Nu am mai intrat de mult pe site, insa ma bucur ca exista! Felicitari si sanatate tuturor!
Am intrat pe alte site-uri, de alt profil – flori si acolo toti sunt la unison, se felicita reciproc, numai bravo, excelent, f f f f frumos, extraordinar, etc.
Si nu cred ca-i bine. Atata timp cat nu-si spune fiecare parerea, chiar daca nu-i foarte documentata, nu cred ca-i un site constructiv, nu ai ce invata, nu mai exista perfectionare, insa fara a se ajunge la jigniri!
Bafta!
Ma bucur ca avem intre noi pe cineva cu asa cunostinte de genetica precum este Dina Mergeani.
mai am mult de invatat cu privire la genetica,dar iti pot spune ca,DA,daca imperchezi Sion pur cu nepoata pura din el si fica lui,atunci puii rezultati vor fi tot Sion pur.dar sa nu uitam ca la baza fiecarei linii de porumbei stau una sau mai multe pasari din alta linie,asa ca…….
D-le Dina Mergeani,ce ne puteti spune despre calitatile de zburatori,despre inteligenta lor obtinute prin imperecheri?in ultimele comentarii s-a discutat mai mult despre culoare.
multumesc frumos domnule Ioni.Ma ocup de porumbei din 96 ,i-am zburat in perioada 2000-2005 in 2006 am renuntat la ei din lipsa de spatiu[balcon],iar in 2008 m-am apucat iarasi la socrul meu in curte si acesta e primul an in care zbor iar,am numai yearlingi si cum ar veni sunt din nou un incepator.Imi place sa cred ca stiu destul de multe despre porumbei,citesc tot ce este nou,intreb columbofili mult mai experimentati ca sa fiu tot timpul la curent dar genetica nu este punctul meu forte,am foarte multe de invatat.Deci profesorul meu columbofil a avut dreptate cand mi-a spus povestea cu Sionul.Nu degeaba are 86 de ani si creste porumbei din 1945.El este si a fost singurul columbofil corect care mi-a dezvaluit tainele acestui sport si mi-a explicat totul de la oul de porumbel pana la al antrena corespunzator ca sa il faci campion.
As dori sa intrati pe http://fanica.sunphoto.ro si sa imi spuneti ce parere aveti.
Cu respect
Fane
IONI…. Sion (HOMOZIGOT, cred eu) x Fiica (HETEROZIGOTA) = ?, puii Sion vor fi??? Cititi cu atentie mesajele (Dina Mergeani) cred ca e cel mai priceput din topicul acesta stie genetica. Iata un link care cred ca va ajuta sa vedeti cine, la a cita generatie si cit %, mosteneste din parintii sai: http://www.biologycorner.com/bio4/notes/mendel.html
Ptr. dl. Cristuinea Florin (58),
Nu imi dau cu parerea despre ce nu cunosc. Totusi, calitatile de zburator si inteligenta au un determinism poligenic asa ca sunt foarte greu de cuantificat. In acest sens, exista un studiu al unor cercetatori maghiari care demonstreaza ca simtul orientarii caracteristic porumbeilor voiajori este determinat de efectul sumat al mai multor factori care, ?n marea lor majoritate, au transmitere preponderent recesiv?. Aceast? afirma?ie se bazeaz? pe observa?ia c? prima genera?ie de meti?i ob?inu?i din porumbei voiajori cu porumbei obi?nui?i prezint? o pierdere semnificativ? a acestei capacit??i.
Unii dintre factorii care intervin ?n apari?ia unui bun sim? al orient?rii sunt perceperea c?mpului magnetic terestru ?i a pozi?iei soarelui pe cer ?mpreun? cu o bun? memorie vizual? ?i olfactiv?. Totu?i, de?i poate fi mult ?mbun?t??it? prin antrenament repetat, aceast? tr?s?tur? este ?n special determinat? genetic.
Este de re?inut faptul c? acest sim? al orient?rii nu este numai apanajul porumbeilor voiajori, ?i unii din porumbeii din alte rase put?nd avea calit??i oarecum similare a?a cum sunt unii tippleri sau unii pesc?ru?i orientali.
Cu stima
domnilor,nu stiu de ce incercati sa ma convingeti,…de ce…??si eu si multi citind cartea d lui Anker am aflat acestea,si nu uiati ca acesta pe porumbeii lui,a verificat totul…,daca eu gresesc,si poate si profesorul meu in columbofilie,ma indoiesc…..,totusi eu cred ca am dreptate….,oricum sper ca m am exprimat corect,ca m am saturat de corecturi
d le Fane,aveti porumbei frumosi,acum depinde de imperecherile facute,antrenamente si felul in care i zburati.oricum par sanatosi.vant in pene.
Pentru ioni62 si eu sunt de aceeasi parere ce scrie in cartea lui Anker a verificat pe porumbeii lui (imperecheati dupa anumite criterii, pe o perioada lunga de timp) ,facind treaba asta e clar ca pui rezultati au culoarea pe care si-a dorito el; multi din noi nu stim ce culoare are bunicii porumbelului pe care il detinem..
eu cred…shi din cate am citit,mi-au mai zis,unu,altu…ca se int ca shi la oameni…nu este o regula la culoare sau la bagajul intelectual.cand se face copularea ajunge cel mai puternic shi agil spermatozoid la ovul,atunci nimeni nu stie ceea ce poate sa se int…nu este o regula cu 50% sau 100% de la mama/tata…acolo intervine genetica shi “norocul” ca daca in cazul in care porumbeii componentzi ai perechii au ceva in comun shi ai “ghinionul” ca acel spermatozoid sa aiba ceva in comun cu ovulul avand in vedere ca shi femela are legaturi indepartare,dar ce cont ca le are cu masculul…deci…niciodata nu se stie…pot iesi porumbei care nu se pot tzine pe picioare sau porumbei care “ies prin plasa”…deci aici intervine legea naturii care nimeni,repet,nimeni nu o poate schimba shi treaba ca e mamifer sau nu ptr mn nu exista…are loc aproape acelasi proces…deci…incercati shi vedeti ce iese,daca nu va convin primele 2 serii de pui schimbatzi perechea;)
eu asa am mai procedat
urmaresc indeaproape saitul shi stiu cam tot ce se int pe aci:-p
shi unele chiar imi plac:)
vyctor,gresesti si inca rau de tot,nu ai drepate in nici un fel,dar eu ma m saturat sa mi mai bat capul cu toti….
si invata vyctor sa scrii romaneste,sau ai ramas corigent la Lb Romana,caci din cate prosti ai debitat in ,,discursul,,tau,.eu am tras anumite concluzii,apoi invata sa nu te contrazici singur,….,,,,nimeni nu stie ceea ce poate sa se int?nu este o regula cu 50% sau 100% de la mama/tata?acolo intervine genetica shi ?norocul?…………invata ce inseamna cuvantul genetica,,,si invata intai sa deschizi o carte,….am totusi o rugaminte,explica mi de unde se trage cuvantul ,,shi..si ,,tzine.,,,astept raspuns.
La capitolul calit??i/abilit??i nu m? bag pentru c? nu am urm?rit aspectul, devreme ce nu particip la concursuri.La capitolul culori, am avut anul acesta cele mai mari surprize :
mascul cuc (aproape alb) + femel? neagr? = 2 vine?i (alba?tri, cum le spune?i voi), un alb ?i un cuc
mascul stropit cu pene albe+ femel? cuc (aproape alb?) = trestiu, doi argintii, un v?n?t, doi cuci ?i mai vedem :))
mascul trestiu + femel? albastru deschis spre cenu?ie = numai stropi?i
Nu se pune problema consagniviz?rii ?n niciunul din cazurile de mai sus.
Unde se gasesc profesorii astia in columbofilie? Sunt profesori doar de voiajori sau predau si la ornament si agrement?
Buna ziua, am sa ofer cateva informatii utile celor interesati despre aceste aspecte legate de genetica, gene, cromozoni si segregarea caracterelor. alaturi de ele exista foarte multe publicatii vis-a-vis de segregarea caracterelor la pasari sau despre genetica pasarilor (care este aceeasi indiferent de specia de pasari).
va doresc numai bine!
Mostenirea caracterelor in cazul interactiunii genelor
Teza ca o gena determina un singur caracter si un numar relativ mic de gene din fiecare cromozom nu poate sa explice marea diversitate de caractere care se mostenesc ereditar. In acelasi timp este bine cunoscut faptul ca genotipul fiecarui organism reprezinta un sistem complex. Genele interactioneaza intre ele, fapt determinat de organizarea genomica a materialului ereditar.
Se deosebesc doua tipuri principale de interactiune a genelor: interactiunea genelor alele si interactiunea genelor nealele.
1. Interactiunea genelor alele.
Sa ne amintim ca se numesc alele acele gene care ocupa aceiasi loci (locusuri) in cromozom. Se disting urmatoarele varietati de interactiune a genelor alele:
a) dominatia completa;b) dominatia incompleta;c) letalitatea;d) codominarea;e) alelism multiplu.
a) Dominatia completa.
In cazul dominatiei complete o gena domina complet o alta gena. In acesta situatie sunt valabile legile lui G.Mendel, iar homozigotii si heterozigotii nu se disting fenotipic. Drept exemplu de dominatie completa poate servi mostenirea culorii galbene si verzi a bobului de mazare (gena culorii galbene domina gena culorii verzi), mostenirea culorii ochilor la om (gena culorii ochilor caprui domina gena culorii ochilor albastri) etc.
b) Dominatia incompleta.
Dominanta incompleta este un fenomen de interactiune dintre genele alele, care determina la formele heterozigote (Aa), aparitia unui fenotip intermediar al formelor homozigote parentale (AA, aa). Acest fenomen vine in concordanta cu legile lui G.Mendel si a fost descris chiar de C.Correns la planta “barba imparatului” (Mirabilis jalapa). La incrucisarea plantelor cu flori rosii (AA) si a plantelor cu flori albe (aa), in prima generatie (F1) toti heterozigotii (Aa) aveau plante cu flori roze. La incrucisarea hibrizilor F1 (Aa) intre ei, in generatia a doua s-a obtinut o descendenta alcatuita din circa 25% de plante cu flori rosii, 50% de plante cu flori roze si 25% de plante cu flori albe (fig.1).
In cazul dominatiei incomplete raportul de segregare fenotipica coincide cu raportul de segregare genotipica: 1AA : 2Aa : 1aa.
Fenomene similare de mostenire a caracterelor au fost descoperite si la alte organisme, inclusiv la plante (culoarea boabelor de porumb, culoarea florilor de gura-leului etc.) si la animale (culoarea penajului gainilor de Andaluzia, tipul parului la om etc.).
Fig.1 Segregarea in cazul dominatiei incomplete in bazavarietatilor de Mirabilis jalapa (barba imparatului).
c) Letalitatea.
Raportule de segregare mendeliene sunt conditionate de faptul daca gametii care poarta alelele unei gene se unesc intre ei randomizat si daca gametii si zigotii sunt in egala masura de viabili si vigurosi. Letalitatea conditioneaza abaterea de la segregarea clasica mendeliana. Ea reprezinta moartea zigotului sau a unor organisme in diferite etape din dezvoltarea lor, inainte de a ajunge la varsta reproducerii.
Fenomenul de letalitate este provocat de actiunea unor gene care se impart in mod conventional in:
gene letale (cauzeaza o mortalitate de peste 90%);
gene semiletale (cauzeaza o mortalitate intre 50% si 90%);
gene subvitale (au o letalitate intre 10% si 50%);
gene cvasinormale (au o letalitate sub 10%).
De regula, genele letale cauzeaza moartea organismului in primele stadii de dezvoltare. Celelalte grade de letalitate sunt determinate de natura genomului, interactiunea dintre gene, conditiile mediului.
Genele care provoaca fenomenul de letalitate pot fi dominante sau recesive, in stare homozigota sau heterozigota.
Letalitatea determinata de gene homozigot dominante a fost descrisa inca in anul 1905 de catre L.Cu?not. La incrucisarea soarecilor de culoare galbena in F1 a rezultat o segregare dupa culoare, de 2:1 (in loc de cea teoretica asteptata de 3:1). 2/3 din descendenti aveau culoarea galbena, iar 1/3 ? culoarea neagra (fig.2).
Acest raport conduce spre concluzia ca 25% din descendenta de culoare galbena au decedat pana la nastere, fapt ce s-a confirmat mai apoi in urma disectiilor facute la femelele gravide de soareci galbeni. Din embrionii formati, 1/4 (cu genotipul GG) se opreste din dezvoltare si se resoarbe, in timp ce restul embrionilor se dezvolta normal generand pui viabili.
Fenomenul de letalitate completa s-a constatat si la alte animale: vulpile platinate, oile Karakul cu blana brumarie, crapii oglinda etc.
Fig. 2. Letalitatea determinata de gene homozigote dominante laincrucisarea intre soareci de culoare galbena.
Letalitatea determinata de gene homozigot recesive a fost semnalata de E.Baur in 1930 la Antirrhinum majus. In cadrul acestei specii de planta cu frunze verzi exista o varietate “aurea” cu frunze de culoare verde-galbuie.
La incrucisarea unor plante “aurea” in F1, s-au obtinut trei tipuri de plante: aurea, de culoare verde si de culoare galbena (fig.3).
Fig.3. Letalitatea determinata de gene recesive homozigote la incrucisarea Antirrhinum majus var. aurea
Plantele cu frunzele de o culoare galbena (aa) pier in primele faze ale vietii, dupa epuizarea substantelor de rezerva din seminte.
Letalitatea poate fi determinata si de gene in stare heterozigota. De exemplu, gena Epiloia la om, intr-o singura doza, determina cresterea anormala a pielii, multe afectiuni mintale si tumori, astfel ca organismul heterozigot pentru aceasta gena moare foarte tanar.
De mentionat ca letalitatea poate fi influentata si de conditiile de mediu (raze ionizate, temperatura etc.).
d) Codominarea.
In cazul codominarii, genele unei perechi alele au o valoare semnificativa.
O gena nu suprima actiunea altei gene, iar daca ambele sunt prezente in genotip, atunci ambele se exprima fenotipic.
Drept exemplu tipic de codominare, poate servi mostenirea grupelor sanguine in cadrul sistemelor ABO si MN.
Cele patru grupe sanguine, in sistemul ABO, sunt determinate de prezenta a trei alele a unei gene, si anume: IO, IA, IB. In acest caz, grupa I(O) sanguina este determinata de gena recesiva IO(IOIO), grupa II (A) ? de gena IA(IAIA sau IAIO), grupa III (B) ? de gena IB(IBIB sau IBIO), iar grupa IV (AB) ? de genele IA si IB (IAIB).
Gena recesiva IO nu determina sinteza proteinelor specifice (antigenelor) in eritrocite. Gena IA este dominanta in raport de IO si determina sinteza in eritrocite a antigenei A. Gena IB domina asupra genei IO si determina sinteza in eritrocite a antigenei B. Prezenta in acelasi genotip a genelor IA si IB determina existenta ambelor antigene A si B. In acest caz genele IA si IB nu se suprima reciproc, ci sunt egale sau codominante.
Evident, mostenirea grupelor sanguine nu se supune legilor mendeliene. De exemplu, la casatoria unei femei cu grupa I (O) sanguina cu un barbat cu grupa IV (AB) sanguina, copiii vor avea fie grupa II (A), fie grupa III (B) sanguina.
P IO IO x IA IB
F1IAIBIOIA IOIIIB IOIII
Codominarea are loc si in cazul mostenirii grupelor sanguine in sistemul MN. Acest sistem este determinat de prezenta a doua alele LM si LN. Gena LM determina prezenta in eritrocitele umane a antigenei M (grupa sanguina M), iar gena LN ? a antigenei N (grupa sanguina N). Prezenta ambelor gene in genotip determina grupa sanguina MN (eritrocitele contin ambele antigene M si N).
e) Alelism multiplu.
Multiple se numesc acele alele care sunt prezente in populatii in mai mult de doua forme. Ele apar in urma mutatiilor multiple ale unui anumit locus al cromozomului. In acest caz, de rand cu genele dominante si recesive, mai apar si o serie de alele intermediare, care se comporta fata de gena dominanta ca gena recesiva, iar fata de gena recesiva ca gena dominanta. Drept exemplu de alelism multiplu poate servi o anumita forma de mostenire a culorii blanii la iepuri.
La iepuri, culoarea complet neagra a blanii este determinata de gena dominanta A, iar culoarea alba este caracteristica homozigotilor recesivi (aa). Culoarea sura (“sensila”) este caracteristica homozigotilor dupa gena ach , iar culoarea de himalaia (culoare alba a blanii, iar marginile urechilor, labelor, a cozii si a nasului sunt negre) ? homozigotilor dupa gena ah.
In acest caz, gena A domina celelalte gene (ach, ah si a), gena ach domina genele ah si a, dar este recesiva fata de gena A, iar gena ah domina gena a si este recesiva fata de genele A si ach. (A>ach>ah>a).
2. Interactiunea genelor nealele.
Gene nealele se numesc acele gene care ocupa diferiti loci in cromozom. Se disting urmatoarele tipuri principale de interactiune a genelor nealele:
complimentaria;
epistazia;
polimeria.
a) Complimentaria.
In cazul complimentariei, prezenta intr-un genotip a doua gene dominante (recesive) nealele determina aparitia unui nou caracter. Ca rezultat, pot fi obtinute noi abateri de la legile mendeliene.
1. segregarea 9:3:3:1 (mostenirea culorii penajului la papagali).
La papagali, culoarea penajului este determinata de doua gene nealele: A, ce determina prezenta pigmentului galben si B, ce determina prezenta pigmentului albastru. La incrucisarea papagalilor de culoare galbena cu cei de culoare albastra toata descendenta va avea penajul de culoare verde. In schimb, la incrucisarea papagalilor de culoare verde intre ei in descendenta se va obtine o segregare dupa culoare de 9:3:3:1 (fig.4).
PAAbbpapagaligalbenixaaBBpapagalialbastriF1AaBbpapagaliverzi ABAbaBabABAABBverziAABbverziAaBBverziAaBbverziAbAABbverziAAbbgalbeniAaBbverziAabbgalbeniaBAaBBverziAaBbverziaaBBalbastriaaBbalbastriabAaBbverziAabbgalbeniaaBbalbastriaabbalbi
Fig.4 Diagrama segregarii in cazul complimentariei la incrucisareaa doua rase de papagali.
2. segregarea 9:7 (mostenirea culorii boabelor de porumb).
La incrucisarea a doua soiuri de porumb, ambele cu boabe necolorate, dar cu genotipuri diferite (aaCCRR si AAccRR) in F1, se obtine o forma noua cu boabe colorate (AaCcRR). In F2 apar doua grupe fenotipice in raport de 9:7 (fig.5).
PFenotip:Genotip:necolorataaCCRRxnecoloratAAccRRF1Fenotip:Genotip:coloratAaCcRRGametiiF2ACRAcRaCRacRACRAACCRRcoloratAACcRRcoloratAaCCRRcoloratAaCcRRcoloratAcRAACcRRcoloratAAccRRnecoloratAaCcRRcoloratAaccRRnecolorataCRAaCCRRcoloratAaCcRRcolorataaCCRRnecolorataaCcRRnecoloratacRAaCcRRcoloratAaccRRnecolorataaCcRRnecolorataaccRRnecolorat
Fig. 5. Mostenirea culorii boabelor la porumb.
Aparitia in F1 si F2 a unui caracter nou (boabe colorate) este determinata de prezenta concomitenta a doua gene nealele complimentare A si C, care numai impreuna pot determina aparitia culorii aleuronei.
3. segregarea 9:3:4 (mostenirea culorii blanii la iepuri).
La iepuri, culoarea blanii poate fi determinata de doua gene nealele complimentare (C si D). Gena C determina prezenta pigmentului si respectiv culoarea blanii (fie neagra, fie sura). Gena D determina repartizarea uniforma a pigmentului pe lungimea firului de par (culoarea sura), iar gena d ? repartizarea neuniforma a pigmentului la baza firului de par (culoarea neagra).
La incrucisarea unei iepuroaice albe (ccDD) cu un iepure negru (CCdd) in F1, descendenta avea culoare sura (CcDd), iar in F2 se obtine o segregare dupa culoarea blanii in raport de 9:3:4 (fig.6).
PccDDiepuroaicaalbaxCCddiepurenegruF1CcDdiepurisuriCDCdcDcdCDCCDDsuriCCDdsuriCcDDsuriCcDdsuriCdCCDdsuriCCddnegriCcDdsuriCcddnegricDCcDDsuriCcDdsuriccDDalbiccDdalbicdCcDdsuriCcddnegriccDdalbiccddalbi
Fig.6 Diagrama segregarii in cazul complimentarieila incrucisarea a doua rase de iepuri.
b) Epistazia.
Epistazia reprezinta un asemenea tip de interactiune a genelor nealele, cand o gena suprima expresia altei gene. Epistazia poate fi determinata de gene dominante (epistazie dominanta) sau gene recesive (epistazie recesiva).
1. epistazia dominanta.
Actiunea epistatica a unei gene dominante nealele a fost semnalata de H.Nilsson-Ehle inca in 1909-1911. La incrucisarea plantelor de Avena fatua cu boabe negre cu Avena sativa cu boabe albe s-a obtinut o descendenta cu boabe negre (fig.7).
Fig. 7. Actiunea epistatica a unei gene dominante nealele la incrucisarea intreAvena fatua (boabe negre) ? A.sativa (boabe albe).
Plantele dezvoltate din aceste boabe au produs la randul lor in F2 boabe in raport de 12 negre : 3 gri : 1 alb.
Gena N determina culoarea neagra, iar gena G ? culoare gri, ambele gene recesive ? culoarea alba. In acest caz, gena G determina culoarea gri numai in absenta genei N.
Mostenirea complimentara este proprie si unor caractere umane.
Pentru dezvoltarea normala a auzului la om, sunt necesare doua gene nealele. O gena (de exemplu A) determina dezvoltarea normala a melcului, iar alta gena (de exemplu B) ? dezvoltarea normala a nervului auditiv. La homozigotii recesivi (aa) nu se va dezvolta melcul, iar la cei cu genotipul bb ? nervul optic. Astfel, oamenii cu genotipurile A-bb, aaB- si aabb vor fi surzi.
Doua gene nealele complimentare determina sinteza interferonului la om. O gena este localizata in cromozomul 2, iar alta gena ? in cromozomul 5.
Sinteza hemoglobinei umane este determinata de prezenta a patru gene nealele complimentare. Fiecare gena determina sinteza unei catene polipeptidice a hemoglobinei.
Epistazia dominanta poate fi intalnita si la pasari, spre exemplu, la rasele de gaini albe Leghorn si Wyandotte (fig.8).
Fig. 8. Diagrama segregarii in cazul epistaziei de dominatie la incrucisareaa doua rase de gaini: Leghorn alb ? Wyandotte alb.
Gena C determina prezenta culorii penajului gainii (negru sau altfel colorat), iar gena recesiva c ? culoarea alba. Insa expresia culorii este determinata de o alta gena nealela I, care inhiba actiunea genei C. In acest caz, in F2 se va obtine o segregare dupa fenotip de 13:3 (13/16 din pui vor fi albi si 3/16 din pui vor fi colorati).
2. epistazia recesiva.
Acest fenotip poate fi observat la mostenirea culorii parului la soareci. La incrucisarea a doua rase: una de culoare neagra (AAcc) si alta de culoare alba (aaCC), in F1 toti indivizii au fost de culoare cenusie (AaCc), culoare caracteristica tipului salbatic. Cand indivizii din F1 au fost incrucisati intre ei, au rezultat in F2 trei fenotipuri in raport de 9/16 indivizi de culoare cenusie: 3/16 indivizi de culoare neagra si 4/16 indivizi de culoare alba (fig.9).
Fig. 9. Segregarea caracterelor in cazul epistaziei de recesivitatela incrucisarea a doua rase de soareci.
Rezultatele se datoreaza faptului ca gena recesiva aa in stare homozigota este epistatica fata de gena C.
c) Polimeria
Polimeria sau poligenia reprezinta fenomenul cand un caracter cantitativ sau o insusire calitativa este determinata ereditar de mai multe gene nealele cu actiune asemanatoare si simultana. Aceste gene se numesc polimere sau poligene si, de regula, se noteaza cu aceeasi litera.
Polimeria poate fi:
comulativa ? cand intensitatea fenotipului depinde de numarul de poligene dominante;
necomulativa ? cand intensitatea fenotipului nu depinde de numarul de poligene dominante.
In ambele aceste cazuri, segregarea in F2 are loc in raport de 15:1 (daca caracterul respectiv este determinat de doua poligene).
Fenomenul polimeriei comulative a fost observat de cunoscutul genetician si ameliorator H.Nilsson-Ehle. Incrucisand soiuri de grau cu boabe rosu-intens cu soiuri de grau cu boabe albe, in F1 el obtinea plante cu boabe de un rosu mai deschis.
In F2 se obtinea o segregare dupa fenotip in raport de 15:1 (15 combinatii cu boabe colorate si o combinatie cu boabe albe). Intensitatea culorii depinde de numarul de gene dominante A1 si A2 (fig.10).
Fig. 10. Mostenirea culorii bobului la Triticum in cazul polimeriei comulative.
Bravo bogdan!
Buna lectia de genetica dar daca profesorul de columbofilie nu intelege mare lucru si spune din extraordinara lui experienta ca nu ai dreptate sa stii ca asa este, el rareori se inseala si atunci este pt ca a avut putin ghinion.
O intrebare de habarnist: cum se transmite simtul de orientare la voiajori? Prin ce mecanism din cele de mai sus?
Daca lucrez cu porumbei de ornament este ok ce ai zis mai sus, orice caracter morfologic poate fi controlat conform scelor expuse mai sus, dar principala caracteristica a voiajorilor si a porumbeilor de zbor nu este vizibila. La porumbeii de joc este si mai greu pentru ca nici macar nu se stie ce este de fapt jocul.
Buna seara,
Mai sus (mesajul 58), a mai fost o intrebare similara legata de calitatile de zburatori si despre inteligenta voiajorilor. Acum, dl. Tanase are o intrebare mai mult retorica legata de simtul de orientare.
Tot mai sus (mesajul 28) “Corbu” a avut o exprimare reusita despre ce banuim ca se intampla in realitate: genetica este un ” teren cu multe necunoscute, altfel ar fi fost foarte simplu ? campionu? + campioana = campioni (100 %) insa, din pacate, vorba poporului ?dintr-o iapa boiereasca poate iesi una tiganeasca si invers?”.
Am si eu o intrebare similara pentru cei care cauta adevarul absolut: stie cineva cu adevarat cum se transmit, la oameni, calitatile fizice sau cele intelectuale? Sigur nu!! Cand vom avea macar unele raspunsuri la o astfel de intrebare vom sti si cum e treaba cu porumbeii nostri scumpi si dragi.
Cu mare probabilitate, trasaturile fizice ale porumbeilor (calitatile de zburatori) cat si cele ce tin de inteligenta lor au un mod de transmitere poligenic. Tot ce ne ramane de facut e sa incercam diferite imperecheri si sa le verificam urmasii atat ca valoare a lor cat si ca reproducatori. Ca sa parafrazez pe altii: testati, testati si iar testati!! Asta e deocamdata singurul raspuns.
Referitor la jocul porumbeilor, este dovedit astazi ca prezenta jocului este un caracter cu transmitere monogenica de tip recesiv. Jocul in sine are, probabil, tot o transmitere poligenica, astfel putandu-se explica diferitele variatii individuale.
Din expresia ?dintr-o iapa boiereasca poate iesi una tiganeasca si invers? – nu sunt de acord cu ultima parte “si invers”. Cel putin la porumbei, nu. Nu stiu la cai…sau la oameni. Dar ma indoiesc.
” Testati ,testati si iar testati ” si uite cum se duce dracului Terra cu tot ce a avut ea mai frumos !Bine ca nu este legal sa facem asta si pe noi , dar am merita…
Mai exact, de ce se duce dracului Terra?
Subiect frumos, dar as contribui si eu putin !…Ca sa o luam metodic : pentru Stefan, pct 1 din articol : nu stim daca e imperechere in linie, dar e consangvinizare, si inca una f.stransa, adica INCEST. Imperecherile in linie sunt tot consangvinizare, dar sunt cele intre indivizi care au UN ascendent comun, ori Sionul batran si fiica lui nu au un ascendent comun ci mai multi, adica parintii Sionului batran, si in oarecare masura bunicii lui !( afara de cazul cand Sionul batran face el insusi parte dintr-o linie a unui ascendent celebru…) Puii rezultati din incesturi pot sau nu pot sa aiba performante, functie de cum se preteaza la consangvinizare susa respectiva de porumbei. Dar, ca regula generala, consangvinizarea se foloseste ca sa-ti “construiesti” reproducatori, pentru zburatori se foloseste heterozisul. Pentru Bogdan, pct 2 din articol : cred ca a nu imperechea 2 porumbei cu ochi de aceeasi culoare e numai o prejudecata, fiindca eu cel putin nu am auzit niciodata de vreo corelatie ferma intre prezenta ,absenta sau densitatea pigmentului din iris si vreo calitate de natura sportiva sau reproductiva. Probabil ca, undeva, candva, cineva a pus in pereche de ex. 2 porumbei cu ochi albi si i-au iesit pui orbi sau schiopi si acelasi lucru l-a patit si vre-un vecin care avea porumbei din aceeasi susa. Probabil s-a activat vreo gena ( dl. Dina poate sa ne ajute mai mult ) si respectivii au corelat orbirea cu imperecherea intre 2 porumbei cu ochi albi. Dar asta nu inseamna ca toti porumbeii cu ochi albi sunt purtatorii respectivei gene…Sunt alte “semne” ale ochiului cum ar fi granulatia irisului, care da informatii despre circulatia sangvina sau anumite semne particulare ale unei “rase”(de ex.culoarea “marmorata” a ochilor la porumbeii Aarden), etc., care prezinta oarecare relevanta cand facem perechile . Pentru Ruben, pct.3 din articol : da, se practica asa ceva si asta este una din tipurile de imperechere “in linie”. Ambii porumbei au ascendent comun tatal ( dar implicit si bunicii din partea tatalui ). Caracteristicile puilor rezultati se vor gasi preponderent in acesta zona : tata, bunic dinspre tata, bunica dinspre tata, restul influentelor vor fi reduse ca aparitie statistica, asa ca aceasta imperechere se justifica daca calitatea celor trei era ridicata.
Despre procentele avansate de dl. Ioni o observatie : nu trebuie luate motamo …..ca ar fi prea simplu…ori noi vorbim despre viata, despre informatie genetica si despre miliarde si miliarde de combinatii posibile. Daca in exemplul de la comentariul 1 masculul A este Sionul batran sa zicem ( o rasa totusi veche si destul de diluata !) iar femela B este de exemplu o reproducatoare construita prin 2-3 incesturi consecutive tata-fiica (avand deci un coef. de consangvinizare de vreo 80-90%) aportul important al masculului este la clocit si la hranirea puilor, dar la zestrea genetica e cam subtire !….Si paradoxul geneticii e ca studiind-o ca sa te lamuresti ce ai de facut, iti dai seama ca – pe masura ce afli modul de actiune al genelor, dar mai ales cel de INTERACTIUNE MULTIPLA intre ele (cum bine veti observa citind cu atentie com.70 postat de Bogdan ),genetica este operationala pentru ingineria genetica dar mai degraba speculativa pentru crescatorul ameliorator (columbicultor).
Gandeste baiete , gandeste ca de asta ne-a dat Dumnezeu minte ! Nu pentru a prelua ceva gata gandit de altii si nici pentru a fi ceva de decor !
Pt. Torraiolo, com.8 : Nu am fost de acord si nu voi fi niciodata cu expresia “cel mai bun cu cea mai buna” !!! ce inseamna “bun” sau “buna” ???? e un termen atat de general incat defineste totul dar de fapt nimic ! Exista o suma de caractere pe care NOI le dezvoltam porumbeilor, in functie de scopul pe care-l urmarim. Din aceasta suma de caractere utile noua, fiecare pasare din crescatorie le are pe toate sau numai o parte din ele. Chiar daca le are pe toate, fiecare din aceste caractere are un anumit nivel, mai ridicat sau mai scazut. De ex. o pasare are: viteza, rezistenta, metabolism eficient,etc., dar limita ei de orientare se termina la 200 km (dar oare eu stiu asta ?). Daca pana acolo vine cu stolul care trebuie, pe finis ii bate pe toti si castiga concurs dupa concurs ! O pasare buna, veti zice ! Dar daca ceva se intampla in prima parte a concursului si ramane pe cont propriu, va veni acasa dupa cateva zile sau deloc. Acesta pasare trebuie pusa in pereche cu una care are un simt de orientare extrem de dezvoltat (dar si cu celelalte caractere la un nivel cat mai ridicat) ca sa putem spera la niste puii cu ceva castig la capitolul orientare.Ca sa ai succes la imperecheri trebuie sa imperechezi COMPLEMENTAR ! Cum se face asta ? In functie de ce porumbei cresti iti faci o lista cu toate calitatile utile pe care crezi ca trebuie sa le aiba respectiva rasa . De ex la voiajori : categ. de distanta, simt de orientare, rezistenta la imbolnaviri, constitutie, penaj, musculatura, circulatie sangvina, metabolism eficient, viteza ,rezistenta la efort, tipul de naparlire, recuperare dupa efort, mentinere in forma, echilibru psihic, atasament la cuib, etc.etc…vor fi tot mai multe criterii pe masura ce capeti experienta si sti ce vrei. Apoi sa tii un nr de porumbei pe care sa poti sa-i cunosti si sa-i gestionezi. Obsevandu-i la masa, la cuib, la antrenamente, prin diferite teste individuale sau in grup, in concursuri,etc si dandu-le la fiecare in parte note sau calificative in tabelul calitatilor utile, trebuie sa ajungi la nivelul de cunoastere la care sa-i stii exact fiecarei pasari din cotet potentialul real, plusurile, minusurile, limitele fiziologice si sportive. Sa nu imperechezi 2 pasari care au nota mica la acelasi caracter, fiindca ai sa-l diminuezi si mai tare ! Sangele strain se introduce extrem de rar si strict pasari care au la toate caracterele nivele peste alor tai si …mai mult, la caracterele la care ai tai au note mici nou venitii trebuie sa fie de nota 10 ! Daca introduci mult sange strain simultan si din mai multe origini iti mai apar milioane de noi posibilitati de combinare si nu ai sa mai intelegi nimic si toata viata o sa tragi lozuri in plic !
F. bine punctat porumbei.ro la com 10 : sanse 50% sa mosteneasca nu este acelasi lucru cu mostenire 50% ..!!!!
Pt. Cosmin, coment. 12 : cartea “Rebusul Zburatorilor” o gasesti la dl. Matei Romulus – 0749189405
@Marian: Ma gandesc dar nu prea ma ajuta capul. Nu vad ce legatura au selectiile in reproductie cu dusul la draci al Terrei.
@Adrian Cocu: cam asa ceva, “complementar” este cheia dar de multe ori nu poti gasi exemplare care sa iti bata tot efectivul la orice caracter, si atunci ma gandesc asa: il iei pentru excelenta intr-o anumita directie si incerci s-o imprimi la ai tai, indepartandu-i pe cei ce nu au primit noul caracter sau le-au pierdut pe cele din linia proprie deja stiute.
Pt Corbu, com.22 :te contrazic putin ! Exista o “inclinatie” naturala spre incest ! Am vazut mai demult un documentar socant in care un frate si o sora orfani si infiati in familii si orase diferite se intalnesc intamplator dupa multi ani si intre ei se naste o iubire pasionala. Explicatia era data tocmai de marea afinitate genetica care ii atragea inexplicabil unul spre altul desi ambii era casatoriti. Ulterior, cand au aflat au fost extrem de socati si astfel au devenit subiect de cercetare, cercetare care a scos la iveala ca fenomenul este mult mai raspandit decat ne imaginam. De fapt si in acceptiunea darwinista a evolutiei este putin probabil ca o aceeasi mutatie sa apara simultan la mai multi indivizi ai unei populatii si sa se fixeze prin imperecheri intre ei. Mult mai credibila pare varianta ca ea sa apara la un singur individ si avantajandu-l, acesta sa produca mai multi urmasi si mutatia sa se fixeze in populatie, inclusiv prin imperecheri consangvine intre descendenti.
Pt. porumbei.ro, com.24 : eu stiu ca 2 albastri pot da uneori argintiu , dar intotdeauna femela !
Pt. porumbei.ro, pct.82 : Andrei, cand vorbesc de efectiv de porumbei ma gandesc la un lot relativ uniform, oarecum stabilizat la majoritatea caracterelor la nivele valorice decente, nicidecum la o situatie de genul unul stie sa citeasca, unul stie sa scrie, unul stie sa socoteasca,etc…..Si o mica observatie de columbofil vechi : ORICAND vei gasi porumbei care sa-ti bata tot efectivul la toate caracterele, cu conditia sa nu-ti evaluezi pasarile sentimental ! Daca judeci dupa modelul “copilul meu e cel mai frumos si mai destept”…o sa ai tot timpul o perdea pe ochi….
Apropo, va recomand documentarul “Charles Darwin and the Tree of Life” [2009] de David Attenborough.
buna ziua din nou!
tin sa precizez ca am postat acest comentariu (care este un studiu si nu-mi apartine dar a carui idei le inpartasesc) din dorinta de a clarifica cateva aspecte legate de genetica!
bineinteles ca genetica este una din cele mai dificile stiinte care au existat vreodata si singura unde matematica nu-si are aplicabilitate!
cum au punctat si altii, munca de ameliorator este cea mai grea insa noi columbofilii nu amelioram fratilor, noi cultivam caractere, fizice sau abilitati psiho-intelectuale; la cele de mai sus va spun ca trebuie adaugata foarte multa munca de detaliu, trebuie intrat la detaliu la orice detaliu de la modul cum gainateaza pasarea si pana la caracterele fenotipice si coreland toate astea cu caracterele genotipice!
cam atat deocamdata, asa ca fratilor cumparativa pixuri si agende pentru ca aveti multe de notat si recititi din cand in cand ce ati notat; veti vedea ca o sa vedeti altfel lucrurile pe masura ce se umplu foile din agente!
salutari tuturor si bafta in ceea ce faceti !
p.s. exista 2 tipuri de columbofili: reproducatori si buni zburatori, vedeti unde va plasati pt ca este dificil sa le inbini pe amandoua!
” @Marian: Ma gandesc dar nu prea ma ajuta capul. Nu vad ce legatura au selectiile in reproductie cu dusul la draci al Terrei.”
Dar de echilibrul care exista in mod natural in natura ai auzit , nu ? Sau de efectele nefaste pe care joaca oamenilor de-a Dumnezeul ai auzit ? Sau de ce nu faci altceva mai direct , ca vad ca esti fara sa stii un adept fanatic al teoriei evolutioniste al dlui Darwin, urmareste-ti in fiecare zi cu multa atentie comportamentul porumbeilor tai ! Iar daca nu observi nimic anormal , n-am ce sa-ti mai explic eu, totul ar fi in van.Si mai gandestete putin, noi vrem anumite caracteristici ale lor pe care sa le”cultivam”, dar asta fara sa tinem seama de ce se intampla la nivel regional sau planetar de modificarile pe care zii de zi le observam cu totii, ci numai de dorintele exprese ale noastre. Atunci cand ai pus in discutie disparitia acestui site pentru ca nu mai aveai timp de el , ai uitat de un lucru. E usor sa faci un site dar cand acesta este un forum format din oameni cu personalitati si idei proprii ,el isi capata propria viata si personalitate si nu intotdeauna creste cum vrem noi. Asa si cu , cum i-ai spus ? ” selectiile in reproductie ” Ca doar noi oamenii nu avem nici o responsabilitate atunci cand am distrus rase intregi salbatice doar pentru a da posibilitatea de supravietuire a celor ” votate ” sau creeate de noi ori a culturilor de plante. Modificarile de cursuri de ape pentru” binele’ nostru sau defrisarile de padure pentru un nou teren de cereale sunt inofensive, nu asta crezi ?Esti inca tanar si de aia ai in fata toata viata de a vedea si altfel situatia, poate dupa ce-ti vei imbogatii cultura si cu alte “carti ” , de alta factura. Mult succes in viata ta viitoare si-ti doresc ca Dumnezeu sa-di dea cat mai multa cunoastere si sa scapi definitiv de sabloane !Daca teoria relativitatii nu reprezinta centrul de comanda in Univers, in nici un mod teoria darwinista nu este cartea de capatai a vietii !
Dl Cocu a facut afirmatia -” Daca introduci mult sange strain simultan si din mai multe origini iti mai apar milioane de noi posibilitati de combinare si nu ai sa mai intelegi nimic si toata viata o sa tragi lozuri in plic !” Nimic mai adevarat , intrebati matematicienii de meserie sau mai nou astrofizicienii si mai lasa-ti teoriile prafuite de timp care nu au reusit pana acum sa-si arate valabilitatea in natura . Ca pe hartie intotdeauna arata frumos , rezultatul e in schimb catastrofal !Si am inceput sa-l simtim putin cate putin.
De echilibrul natural am auzit… si sunt de acord ca se fac multe lucruri profund eronate. Insa noi aici vorbeam despre selectia la porumbei, nu despre vanarea uliilor de exemplu, pe care o incadrez la distrugerea echilibrului natural. Noi toti de aici, nu crestem porumbei de stanca, ci porumbei profund selectionati. Satinetii Dvs. nu cred ca se gasesc in mediul natural. Este asta o problema? Nu. Este un hobby care nu strica cu nimic mediul natural. Si atunci despre ce vorbim, si unde ne contrazicem defapt?
Cum nu sunt un adept al tonului acid pe care-l remarc, nu sunt adeptul “fanatic” al niciunei teorii dar imi place sa observ natura si filmul de care am amintit este foarte interesant pentru orice pasionat de natura. Se fac conexiuni interesante intre diverse specii de animale si evolutia lor in sute si mii de ani. Nu Dumnezeu a creat voiajorul, satinetul sau voltatul. Nu stiu cum se face dar mereu remarc fanatism la cei ce-l contrazic pe Darwin, si nu la ceilalti. Cum apare numele asta pe undeva, cum ies scantei. Nu ma pasioneaza nici maimutele…si nici oamenii prea tare si prefer sa nu ma bag in acea discutie. Dar restul chestiilor tratate de Darwin mi se par de-a dreptul interesante.
am 27 de porumbei si sunt obsedat de ei am porumbei de la varsta de 3ani acum am 9 . am3tipuri de rase gutani voiajori si jucatori mi sa intamplat sa mi se imperecheze mama unui pui care sa imperechat cu ea si au iesit aceleasi culori.
la revedere!!!
Imi pare rau daca ti-am lasat impresia ca as avea un ton mai acid si nici nu am nimic cu cei ce sunt adeptii lui Darwin.Din pacate am facut scoala intr-un timp in care teoria lui Darwin era litera de lege si tocmai de aceea incerc , mai ales tinerilor ca tine, sa atrag atentia si asupra altor puncte de vedere ce au fost minimalizate mult prea mult timp. Cat de faptul ca eu cresc niste porumbei ,care nu sunt de fapt satinettii pe care-i crezi, tocmai aceia ,anume satinetti, arata poate destul de bine ca ambitiile umane pot aduce prejudicii serioase speciilor respective. Frumusetea a triumfat la satinettii ,dar efectul a fost devastator asupra modului lor de crestere a puilor ,de multe ori cei ce au adevaratii satinetti ori blondinetti fiind nevoiti sa aiba ca doici alte rase de porumbei.Problema se poate vedea mult mai bine daca aceste rase create de oameni ar fi lasate sa traiasca in salbaticie, libere. Crezi ca selectia naturala le-ar da multe sanse? Cat despre voiajori , oamenii le-au accentuat tocmai calitatile fizice si mai putin cele estetice si de aceea cred ca interventia lui asupra stramosilor voiajorilor a fost mult prea mica pentru a putea aduce prejudicii importante acestei rase pe care eu unul personal o vad ca pe ciobanescul german, un caine pe jumatete lup!Cat despre joaca dea genetica , ar trebui sa luam exemplul parintilor bombei atomice. Oare din greseala au devenit adversarii propriei lor inventii ?Sau Nobel ? Sfatul meu este sa avem extraordinar de mare grija cand incercam sa ne jucam dea Dumnezeu si mai ales acum cand chiar avem si posibilitatea sa producem modificari reale !
In mod sigur sunt impotriva modificarilor artificiale aduse de oameni si ma intreb cand vom ajunge sa face cu porumbei ce facem cu alimentele si anume sa ii impartim in cei naturali si cei modificati genetic. Fiindca joaca dea selectia va duce intr-un final la modificari genetice de masa . Nu te pune pe ganduri lucrul asta? Pe mine unul da. Dar fiecare are propriul mod de a vedea lucrurile si trebuie sa ni le respectam si sa cautam sa le intelegem pentru a putea progresa. Asta cred eu ! Mult succes in viata ,iti doresc si multa cunoastere.
Tocmai de aceea nu sunt foarte atras de rasele de ornament…cred ca s-a mers prea departe. Si din acelasi motiv imi plac la nebunie voiajorii, pentru ca sunt o rasa la care nu numai ca s-a pastrat tot ce au adus din salbaticie, dar s-au si accentuat acele caractere care ii fac niste supravietuitori. Reprezinta singura rasa care rezista in zonele unde rapitoarele fac legea, o rasa cu o sanatate de fier si niste parinti exceptionali.
Iti multumesc ca inca o data ,de data asta prin vocea ta ,imi dati aceea speranta ca voi tinerii sunteti tot mai deschisi la lucrurile cu adevarat de valoare si nu sunteti obtuzi ca multi dintre noi cei mai in varsta. Poate o sa reparati voi ce noi am stricat. Numai bine !
Referitor la afirmatia domnului Cocu:”Daca introduci mult sange strain simultan si din mai multe origini iti mai apar milioane de noi posibilitati de combinare si nu ai sa mai intelegi nimic si toata viata o sa tragi lozuri in plic !?
Am facut un experiment de genul asta pe carieri. M-am chinuit multi ani cu ei si obtineam abia 3-4 pui pe an din 5 perechi si din astia abia daca era unu cat de cat aproape de ce imi doream. Toate erau pasari exceptionale pt ca achizitionam doar pasari foarte bune
si le imperecheam pe principiul completarii calitatilor. In urma cu doi ani am achizitionat multi pui din diferite orase din tara si din Ungaria. Anul trecut am obtinut cam 40 de pui din 14 perechi. Selectia anul trecut a fost facuta in afara de crieriile clasice(standard) si dupa vitalitate. Intre doi porumbei cu calitati sensibil egale avea intaietate la imperechere cel care a crescut pui singur, a scos multi pui sau zboara cu usurinta fara sa para jenat de zbor. Anul acesta deja am doua perechi care au crescut pana in acest moment 4 ture de pui, parca sunt gutani.
Prin aceasta infuzie in masa am obtinut in primul rand o mare vitalitate a pasarilor ceea ce a adus cu sine o sanatate mai buna si astfel pasari mai frumoase.Apoi problema varietatii genetice si a controlului caracterelor transmise urmasilor devine mai usor de suportat in cadrul unui lot omogen cu o medie calitativa foarte inalta. Astfel pe un lot cu caracterele primare ale rasei sensibil egale calitativ sunt preocupat de ameliorarea culorii, calitatile de parinti sau calitatile la zbor.
Deci merge si metoda asta daca nu esti socat cand din doi castanii scoti un cuc si mergi inainte cu selectia, cu timpul astfel de socuri devin din ce in ce mai rare. Cand lotul este relativ stabilizat genetic infuziile nu se mai fac decat punctual cu pasari aduse pentru ameliorarea unui anumit caracter.
sunt incepator si as vrea sa va intreb ce e intamla daca imperecheaz doua rase diferite ?///???? iese corcitura sau ce?
nu are nimic,dar nu prea e indicat.Dc ai imperechea curcan cu voiajor,ce crezi ca ar iesi,ceva foarte urat are si vecinu meu,ca si cum sar casatori tigan+romanca=zlatar.Singura varianta ar fi standard cu voiajor,ar da ceva cat de cat frumos.
porumbel rosu se naste numai daca unul dintre parinti a fost rosu,din 2 albastri nu se va naste rosu niciodata numai daca femela sa uitat adanc in ochii unui mascul rosu.sa nu va fie mila de cei 80 de lei pentru “rebusul zburatorilor”,merita.ANKER a fost genetician si columbofil,a studiat transmiterea caracterelor la porumbei nu la soareci sau flori.dupa parerea mea este cea mai buna carte de genetica pt. columbofili. cu respect gaby
toate comentariile trebuie citite de catre administrator ca sa nu se scrie tot felul de aberatii.informatiile utile sunt foarte putine.
este bine ce a spus ducu 3in1.este adevarat 100%.
Eu am vazut o chestie ciudata…..un porumbel avea un ochi de o culoare iar celalalt de o alta culoare
a inceput sezonul de ouat in primu rand io am deja si alti pui cat pumnu
cer scuze ca ceia ce vreau sa spun nu are legatura cu topicul dar am o intrebare daca am o pereche de porumbei si prima serie de pui iese un mascul iar a 2 serie de pui iese o femela si acestia se imperechiaza are vreo ceva eu stiam ca fratii de oua nu e bn sa se inperecheze
dar fratii de cuib nui nik daca se imperecheaza astept sfaturi de la columbofili ce au patit asa ceva si stiu despre ce e vorba…..
vreau sa aflu si eu de la columbofili cum se difera un porumboi de o porumbita?
buna sunt zuzu si vreau sa aflu si eu de la columbofili du ce porumboiul calca porumbita in cat timp se scot ouale? ji in cat timp ies puii?
Cam la 10 zile dupa imperechere oua si dupa 17-18 zile de clocit ies puii.
cresc porumbei din 06.07,2009 si nush ce inseamna Sion!
am si eu o intrebare.am 14 perechi si doar la doua am oua.toti porumbeii i-am imperecheat odata acum 14 zile.de nu scot si restul? am grit din belsug si vitamine in voliera si nimic
cum se difera porumbita de porumbel?
nu va suparati dar daca am ambii porumbei ji femela si masculul negrii sunt sanse sa imi scoata pui in mai multe culori? ast rasp urgent va multumesc
Da, depinde ce rude au in spate.
deosebirea unui porumbel de o porumbita poate fi greu sau usor.dar sa stii k porumbitele au ceva special fata de porumbei,iar porumbeii au ceva special fata de porumbite.stai linistit laurentiu k o sa poti deosebi porumbeii.daca esti incepator e bine k o sa inveti……
p mine mar interesa daka e bine sa bagi porumbei de aceias culoare aceias geana doar ochiu difera putin,daka dau pui buni,,,,,multumesc astept raspuns
buna si salut tuturor columbofililor.despre consangvinizare va pot spune ca domnul inginer cretulescu a folosit aceasta metoda (susa) cum i se mai spune si a avut rezultate exceptionale dar asta nu inseamna ca e la indemana oricui sa faca o consagvinizare .iti trebuie ani de experienta si ani buni ca sa ajungi la rezultate folosind aceasta metoda si mai ales o vasta cunostinta in cresterea si formarea unui porumbel.pacata ca domnul ing.cretulescu a desfiintat crescatoria dansului dar deh varsta inaintata isi spune cuvantul.eu am avut o pereche de porumbei de la domnul ing.cretulescu jannsen 100% M 509200/03 si F 509191/03 si toti pui din aceasta pereche mi-au mers actualmente sant si ei reproducatori in crescatoria mea masculul a fost vandut la un domn crescator din bucuresti iar femela la un tanar crescator din ploiesti si pui din acesti 2 porumbei merg in continuare /cea ce vream sa subliniez este ca daca sti sa faci o consagvinizare ca la carte veti avea rezultate foarte bune cu conditia sa cunoasteti calitatile si nu in ultimul rand defectele porumbeilor pe care doriti sa ii imperechiati .cu stima si mult respect
am si eu o intrebare daca la un jucator de galati mascul ii dau canepa calca mai repede porumbita?
ca mi-au mai zis niste crescatori ca pe masculii ii innebuneste dupa porumbita canepa. va rog un raspuns
pentru ducu comentariul 34
are dreptate si eu am avut un mascul cumparat de la un crescator bun din judet si il tineam filat masculul era albastru si femela tot albastra si nu stiam de ce miau iesit pui guti listi pana am observat k atunci cand erau dati drumul pe afara femela se calca cu un gut list ,in timp ce masculul ei nu putea iesi din voliera fiind filat
treaba cu okii nu o cred eu am imperekeat dupa cum sau clasat.bafta!
porumbei.ro te contrazic nu intodeauna din 2 porumbei cu ochiu al da pui la fel si nici din 2 cu ochiu rosu nu da la fel poate da cu ochiu alb cel putin zic din cunostinta de cauza k mie mi sa intamplat asa k nu are legatura asta bafta tuturor vant in pene!
am si eu o problena mi sa imperecheat 2 frati din acesi serie de oua frati de mama si de tata ce fac ii lasa asa s-au ii despart? va rog ajutatima si pe mine.
eu dupa ce am citit de 50 60 de ori rebusul lui anker am incercat sa imperechez porumbeii dupa culoarea ochilor si am avut rezultate f bune taiati cu alte lini de acelasi nivel
am si eu o intrebare…porumbeii jucatori de galati si sucatori de braila pot scoate pui si pe timp de iarna?
Da, dar nu e bine, puii nu se dezvolta corespunzator si le face rau si maturilor.
salut sa va dau un exemplu legat de trasaturile luate de mostenitori de la parintii lor: am avut o femela cuca imperechiata cu un mascul breaz, din ei am o femela breaza ca tatal cu rezultate bune la zbor la fel ca mama pe cand tatal ei era mai ”slabut” asa k a luat inteligenta de la mama si aspectul de la tata. cum explicati domnilor?
mascul breaz=ce culoare??
eu am avut din ntr-o femela solzata si un mascul toto solzat un pui solzat si unul rosu… depinde din ce parinti sunt scosi parintii puilor
dintr-o..ma scuzati!
pt pozitia 124 : la fel ca porumbita ta de pe site dar cu mai mult alb si pe albastru cam50/50
buna…as vrea sa aflu si eu cam in cat timp se poate imperechea 2 voiajori?
salut in cate zile se imperecheaza porumbelul cu porumbita ??? astept un raspuns sincer
Depinde de multi factori: de cand nu mai au pereche, ce varsta au, ce temperatura este, ce hrana primesc, etc.
sall mi am luat o porumbita din anul 2008 de la un pr care ia scos doar 3 perechio de pui acest pr sta la 6 km distanta de mne .Eu vrea sa mi ramna porumbitza si sa nu imi mai plece astept un raspons
Ce trebuie sa-i fac sa nu mai imi plce
As vrea sa stiu cum pot deosebii sexele doar aruncand o scurta privire asupra unui exemplar…Multumesc..
Salut , unde se poate gasi cartea Rebusul Zburatorului ??
PAREREA MEA: NU VORBITI AIUREA PE SITE DACA NU SANTETI PROFESIONISTI.SA ISI SPUNA PAREREA CEI CU FOARTE MARE EXPERIENTA IN COLUMBOFILIE…..NU DE ALCEVA ,DAR AI ZAPACITI PE CEI INCEPATORI…MERSI PT. INTELEGERE…
…PE PORUMBEL.RO IL URMARESC SAU MAI BINE SPUS AI AURAMRESC CAM TOATE RASPUNSURILE SI COMENTARILE DE PE SITEU SI ARE CEVA HABAR SAU MAI BINE SPUS CEVA EXPERIENTA ,NU STIU PRACTIC DAR TEORETIC SE DESCURCA.NU ESTE UN GENIU DAR VAD CA ARE HABAR.TINEO TOT ASA PORUMBEL.RO
sunt alex aqm 12 ani si mam apucat de columbofobie de la tatal meu as vrea sa stiu daca pot sa imperechez 2 cuci frati si cear iesi din ei am auzit ca ies handicapati
sunt florin si as vrea sa intreb daca este bai, daca perechea sunt frati