Salut, sunt Costin, am 27 de ani si sunt din Dambovita. Povestea mea cu porumbeii a inceput din copilarie, cred ca de pe la 6 ani si a tinut pana anul trecut in vara cand am hotarat sa plec la munca in strainatate si sa las porumbeii in grija parintilor. Cu bune si rele, de la porumbei adunati de peste tot in copilarie, la porumbei care incepusera sa dea rezultate in ultimii ani, cu toii au “disparut” in vara.
Desi ii lasasem inchisi si cu foarte multe rugaminti sa ramana inchisi pana ma intorc, nu a fost deloc asa. O vreme am facut columbofilie prin telefon, din care sa scoata pui, din care nu. Ce oua sa lase, pe care sa le sparga si tot asa… Am aflat ca porumbeii mei nu mai sunt.
“I-au mancat pisicile!” Nimic mai trist, imi venea sa ma “teleportez” acasa sa vad cu ochii mei. Multe zile de atunci nu am fost bun de nimic… chiar daca asta suna nostalgic si eu am o varsta… . In octombrie m-am intors, tot drumu m-am gandit ca poate nu e adevarat si ca poate mi-au spus ca nu mai sunt doar ca sa nu ii mai stresez la telefon cu discutii despre porumbei.
Dar nu a fost deloc asa… nu am intrat bine in curte ca direct la crescatorie m-am dus. Ce sa vad, un cotet pustiu si murdar in care doar cuiburile si cojile de oua din vara imi mai aminteau ca acolo ar fi fost porumbei. Si totul in asa scurt timp. Nu pot sa imi invinovatesc parintii pentru ca si ei au varsta care o au si ii cred cand imi spuneau ca au griji mai importante pe cap decat porumbeii mei. Desi la momentul respectiv “turbasem” de nervi.
In speranta ca din puii scosi in vara s-au pierdut cativa, astept primavara poate mai “apare” vreunul sa ma motiveze sa ma reapuc luindu-i pereche ;). Am fost de mai multe ori in targ, in ideea sa imi cumpar macar o pereche sa ii mai aud prin cotet, dar cand ajungeam sa aleg parca niciunul nu corespundea criteriilor mele. Asa am ramas eu fara porumbei! Poate vi s-a parut plictisitoare povestea mea dar vroiam sa o impartasesc cuiva. Vant in pene pe 2015!!!
Inainte…
Dupa…
Lasa o modalitate de contact si in toamna iti scot 2 perechi de tardivi daca vrei si daca crezi ca ” corespund criteriilor tale”
O sa reincepi, cu siguranta. Nu-i un capat de lume. Dar e destul de trist cand cei apropiati nu ne inteleg.
Nu prea e bine sa ne obligam apropiatii sa se ocupe de porumbei, daca nu sunt catusi de putin pasionati. Ii chinuim. De cand m-am reapucat de porumbei, ma ocup de ei 365/365, 24/24. Daca trebuie sa lipsesc de acasa o fac doar pentru 1-2 zile in care porumbeii stau la post negru.
Mi-ai adus aminte de copilarie si de prima pereche de porumbei, un rosu si o cuca, luati cu mari greutati din banii mei de elev parlit. Depusesera oua in caricatura de cusca improvizata si aflasem eu ca dupa 17-18 zile trebuie sa iasa puii. Ii asteptam cu mare nerabdare. In penultima zi am vazut un ou putin ciocnit, cred ca nici nu am dormit in noaptea aia. A doua zi dupa ore, am rupt usa fugind de la scoala sa ajung sa vad puisorii. Surpriza! Bunicamea aflase ea de la prietenele ei imbecile ca “porumbeii sunt paguba la casa omului” si s-a gandit sa ne scape de aceasta problema asa ca a aruncat ouale la gunoi. Ce senzatie a fost in sufletul meu de copil cand am gasit cuibul gol si am aflat motivul, e imposibil de descris in cuvinte. In cateva secunde de la extaz la agonie…
Incercarea de a opri inmultirea porumbeilor a fost un esec total pentru ca m-a indarjit maxim si in cateva luni curtea colcaia de porumbei.
eu lucrez in bucuresti si porumbei sunt in provincie la tandemul meu. Nu ajung decat de 2 ori pe luna si stau cate 1-2 ore. Ar fi bine daca nu ai timp sa gasesti pe cineva cu care te intelegi bine sa faceti tandem. Oricum poti gasi colegi de club care te pot ajuta cu pui. Oricum nu o sa te lasi . Mereu vei avea senzatia ca iti lipseste ceva.
pt pozitia 1 : cand am scris treaba cu “criteriile mele” ma refeream la faptul ca una e sa iei porumbei de la cnv care are grija de ei…si alta sa iei din targ, care majoritatea sunt bolnavi si vai de ei.multumesc pt oferta ta! ne gasim pe fb Pacuretu Constantin ;)
Si eu am pierdut porumbeii cand am plecat la scoala militara, nu mai avea nimeni grija de ei. La sfarsitul lui 2014 m-am apucat din nou, dupa 6 ani, e boala grea asta :), o sa iei si tu altii.
Triste sunt povestioarele de acest gen……..crescatorie plina de porumbei…..in scurt timp – pustie!!! Nu imi ”pica” bine genul de povestioare cu finalul asta!!! Am incercat si eu sa renunt, si eu sunt plecat din tara, ai mei au grija de porumbei, sunt 100 % ca ii deranjeaza aceasta ”extra-preocupare”!!! Si totusi nu pot sa renut la ei!!! Nu am cum !!!
Sunt sigur ca daca ai revenit in tara definitiv in cateva luni o sa ai puisori in crescatorie!!!
Andrei, mi-a placut mult de tot finalul la ”mica ta povestioara” !!!!
Sanatate la toata lumea si sa auzim numai de bine!!!!
Nu dispera,si eu am fost in proportie de 50% in situatia ta atunci cand am fost plecat din tara.Cum spunea si Andrei,nu le poti imputa parintilor nimic,asta este ne ajuta si pe noi cum pot.Ptr mine ca li se da apa si mancare,este suficient.Columbofilia prin telefon este aproape imposibila,si mie acum un an mi-au scapat toata matca afara,am trecut peste…Indicat ar fi sa ai un vecin columbofil pasionat(cum am eu) care trece din cand in cand pe la tine si te ajuta. Pasiunea trebiue sa continuie….you never walk alone.Cu o pereche de pui te pot ajuta eu in vara,tinem legatura!
ms CrisRace.daca nu mai plec sigur o sa-mi iau
Salutare.Pot sa-mi exprim parerea de rau vizavi de poveste dar trebuie sa fim realisti. Sunt personae care isi lasa copii acasa ca sa plece in cautarea banilor,sigurantei pt ziua de maine. Porumbei o sa-i faci negresit si sunt sigur ca vei gasi ceea ce cauti dar gandestete ca bunastarea ta e mai importanta de cea a porumbeilor. Sunt multe modalitati pt a renunta in favoarea viciilor sau hobby-ului dar cand tragi o linie vei realiza ca munca si sacrificiile pe care le faci pt porumbei sau mai stiu eu ce viciu, ai fi facut destule calatorii, concedii, mese in restaurant s.m.a.d. Daca din porumbei castigi si ceva bani atunci se merita sa investesti dar daca e doar la nivel de hobby atunci mai bine ramane asa. Nu va uitati la vedetele columbofiliei romanesti sau a celei mondiale pt ca cei care au bani castigati usor nu se uita la mii de euro pt ca oricum ii fac la loc dar noi muritorii de rand, ce facem? Ore suplimentare, duminici pierdute ca sa ce? Pune pe o foaie si scrie cat faci pt tine si cat faci pt porumbei, sa vedem cine o duce mai bine? Parerea mea………. Sa auzim de bine
Stiu cum este, din pacate. Cred ca mare parte dintre noi au avut parte si de momente neplacute, poate nu chiar atat de neplacute dar au fost.
Tin minte ca de fiecare data cand venea vorba de porumbei, aveam certuri cu parintii care bineinteles ca imi vroiau binele dar totusi nu ma intelegeau si nu imi permiteau sa cresc porumbei. Cu trecerea timpului, situatia s-a schimbat si acum, cat timp sunt plecat la facultate au ajuns chiar sa aiba grija de ei. Cu toate ca niciodata nu am avut probleme tot ma simt “incomplet” cand stiu ca sunt departe, vine sezonul puisorilor, vremea cand trebuie sa le dam drumul pe afara, cand sa ne bucuram alaturi de ei de libertate.
Succes si nu disperati, va veni timpul cand vom intra pe site si vom citi o alta poveste dar de data asta mai vesela, o poveste care ne vesteste un nou inceput.
Vant in pene!
Trist, dar asta e viata, trebuie sa trecem peste si sa mergem mai departe. Eu am porumbeii la tara la 50 km distanta de mine (stau la bloc). Merg la ei la sfarsit de saptamana, in timpul saptamanii se ocupa de ei mama mea si bunicul, ei sunt mai apropiati de porumbei. Bunicul se ocupa de matca (adapat, hranit si uneori tratamente) iar mama de zburatori (antrenament, adapat, hranit si tratament) dar sincer nu e ca si cum as fi eu langa ei. Ma multumesc si asa pentru ca nu am gasit inca o varianta sa-i am aproape. De rezultate nu am pretentii, uneori sunt multumit si daca i-mi vin, nu pot sa le cer mai mult. Costine probleme cu pisicile am avut si eu. In 2013 in vara porumbeii au fost lasati deschisi peste noapte si a intrat peste ei o pisica. Nu stiu cati a mancat dar dupa acesta intamplare am ramas fara 10 pasari, le-am gasit fulgii si cateva inele in sura din apropierea volierei. Daca vrei iti donez cu placere o pereche de maturi, tocmai am terminat cu tratamentele si i-am vaccinat. Contacteaza-ma pe: radescu_mariuss@yahoo.com.
Din experienta iti spun:acum este ocazie buna sa renunti la porumbei chiar daca este greu. Ca sa renunti iti trebuie o motivatie beton,ex. tau de a pleca afara, etc. NU poti sa ingrijesti de porumbei prin telefon sau cu ajutorul unei persoane. Daca nu ai porumbeii in preajma ta , mai bine fara ei, nu faci rezultate, nu ai control,sunt chinuiti. Nu te lasa amagit de unul-altul , ca iti vor da perechi de pui, pt. ca te vei apuca dinou si vei constata ca nu sunt ca porumbeii tai.
De unde din DB esti? daca vrei in primavara iti pot da catva pui de la zburatori
Stefan, com. 10: nu e chiar asa simplu sa te lasi, chiar daca se lasa acum de ei tot se va apuca mai devreme sau mai tarziu
“MICROBUL”, “PASIUNEA”, sau vorba unora “NEBUNIA” te va aduce din nou lângă porumbei.
Dar mare atenţie mare cu porumbeii lăsaţi în grija cuiva(să le dea apă şi mâncare),să nu intre vreo boală că-i mai dureros să primeşti câte o veste că la două, trei zile ţi-a mai murit un porumbel. (Îţi spun din propria experienţă) Te duci până la porumbei şi nu ştii ce să le faci , încerci fel de fel de medicamente iar rezultatul este dezastruos.
Daca ai fi lasat porumbeii liberi aveai voliera plina – ai tai nu se stresau ca trebuie sa le dea de mancare, isi gaseau singuri.
Am trecut printr-o situatie similara pentru 6 luni – plecat in Italia – s-au pierdut in numar nesemnificativ.
de pisici, dihori si sobolani duc lipsa pentru ca am 7 caini in curte peste zi. poate un caine sa ii prinda pe jos cand nu sunt acasa, dar asta e motivul pentru care nu stau liberi toata ziua decat la weekend. cand sunt acasa si porumbeii coboara pe gazon, niciun caine nu se apropie de ei. toti se uita la mine si eu la ei si e ok. bine ca la inceput au avut niste tentative dar si-au dat seama imediat dupa reactia mea ca nu-s cotofene sau gugustiuci si acum stau cuminti. porumbeii pe gazon, cainii pe marginea lui. porumbeii inchisi, cainii pe gazon.:) nici de hoti nu mi-e teama. ziua 7 caini: un labrador, un springer de vanatoare pentru pasari si restul maidanezi :), iar noaptea e o alta poveste. mai am inca doi intr-un tarc care sunt eliberati doar noaptea si uneori la weekend. unul e de talie mare, ciobanesc ceva are in el si e corcit cred, cu un lup. plus inca o ea care seamana perfect cu Border Collie si dupa cat alearga desi e batrana, asta e.:) pana acum uliul nu mi-a luat decat un porumbel de pe cotet. si asta pentru ca aveam un pom in spatele volierei. pom pe care l-am taiat in iarna asta. si ce credeti, a coincis si cu ziua in care nu era niciun caine liber prin curte. de cate ori am avut cainii liberi prin curte nu a dat niciun uliu in ei, desi ii vedeam acolo sus. in concluzie cainii mei isi fac treaba bine. prind serpi, sobolani, pisici, aproape tot ce misca prin curtea aia si e neautorizat. cum prind cate ceva in gasca, ramane langa victima doar cel care ii da lovitura fatala. sta si il pazeste pana vad ce isprava a facut.:) anul trecut in primavara, unde credeti ca pazea unul dintre ei pisica? sub voliera. mi-a parut rau de pisica, dar bine pentru porumbei.
zi frumoasa!
si am uitat ce e mai important. daca pana la toamna mai vrei sa cresti porumbei, am sa iti dau si eu o pereche de pui. :) ti-as da mai multi, dar sunt la inceput. adresa mea de e.mail flesmar@yahoo.com
salut!
Costin,stiu prin ce treci acum pentru ca odata ce te apropii de cotet si vezi ca e gol,suparare mai mare nu-ti trebuie. Am trecut si eu prin ceva asemanator de doua ori, dar am mers pe o zicala” PORUMBEI SUNT SI OR MAI FII”.La mine au fost furati gasind cotetu gol a doua zi,am stat o luna fara ei dar vedeam ca imi lipseste ceva. M-am apucat iar de ei,cand credeam ca va fi mai bine la o etapa de 500 de km din 10 angajati doar 2 au sosit alti 8 pierdere ala lovitura.In momentul respectiv am iar 16bucati cu pui si maturi, ,sfatul meu pentru tine ar fi:ai un cotet destul de spatios si bun zic eu ,care ar fi pacat sa nu ai macar o perche ba chiar mai multe de porumbei .Daca ai prieteni s-au crescatori in zona ce zboara bine cu porumbeii cumpara ceva de la ei ,mai cu ce te ajuta colegii de mai sus treci si peste asta.
Alt inceput, alti porumbei dar sunt sigur ca patania asta te va ambitiona si mai tare.
Majoritatea trecem prin asa ceva…Si eu am patit cand am plecat din tara, mi-au disparut cei mai frumosi porumbei…am crezut ca inebunesc cand m-a sunat fratele sa imi zica, mi-a ramas doar 2 pui din porumbeii care ii iubeam cel mai mult si am rugat pe un var sa ii creasca cu mana..din care 1 imi traieste si azi, o femela micuta care imi aminteste de parintii ei…Cand trecem prin asa ceva ti se rupe parca sufletu, cand ajungi sa iubesti pasarile si sa te gandesti mereu la ele..
Daca o sa ai nevoie de pui in toamna poti lasa un numar de telefon si o sa te ajutam daca doresti.
Mult succes!
” Stoica” com. 9 – ați spus lucruri de valoare. Ordinea priorității persoanelor, ființelor și lucrurilor din viața noastră trebuie să aibă o ierarhie care de multe ori e tulburată de interferențele necontrolabile pe care nu le gestionăm corect. În consecință, după vreme îndelungată de observații am constatat că după vârsta de 40-45 de ani ne putem ocupa cel mai fructuos de sportul acesta. După ce cresc puțin copiii, merg la școală, trebuiesc dași la un sport, instrument etc. Ierarhia investițiilor trebuie de asemenea luată în considerare. Un copil e o investiție pentru o viață. Nu poate fi pus în plan secund, și să primeze investițiile columbofile. Un bătân columbofil mi-a spus odată : pasiunea nu trebuie să depășească rațiunea! Atenție!!!
am patit acu 12ani sami manance dihorul toti porumbei am renuntat intre timp am terminat scoala facultatea m am insurat am un copil si totusi conjunctura a facut sa ma apuc iarasi de porumbeii . si nu regret nici un moment ca dihoru ia mancat pe totii putea sa manance si pe caine si pe pisica nu ma suparam ,, cu destinul nu te pui” asa cred eu
Uite ce cred eu, nu vreau sa te supar mai rau sau sa iti bag cine stie ce idei in cap. Dar…..povestea cu matzele care ti-au ras porumbeii nu o prea cred. Nu ca ai fi tu vre-un mincinos. Nu ca ar fi parintii tai mincinosi. Doar ca asa simt eu…..
Eu am avut de doua ori doua pisici diferite in cotet. Iti dai seama ca nu a scapat niciuna vie. De fiecare data eu am fost plecat la munca si le-am gasit dupamasa pe la ora 18. Una chiar in boxa, clocind :-)) . Iti dai seama ca in tot cotetul era PANICA TOTALA, puf si pene peste tot. Tin sa precizez ca dimensiunile compartimentului erau de 1.7×2.5 pe 1.8h, destul de mic. In compartimentul asta tineam, pe-atunci, cam 35 de porumbei, extrem de multi. Sti cati porumbei mi-au omorat matzele? UNU , (1), unu fratzica…..au fost mai multi agatzati si jumulitzi, dar doar unu mort. Deci, spre deosebire de dihori, pisicile nu prea au avut succes la vanatoare! Matzele erau parca si mai speriate decat porumbeii. Odata ce si-au dat seama ca nu mai pot iesi cred ca s-a instalat panica si in ele. Daca a fost intradevar asa macel trebuie sa fie totul plin de sange in voliera !
Acum, eu cred ca parintii te iubesc si iti vor binele dar si eu am trecut prin asa ceva. Avand TOATE HOBBYURILE POSIBILE si cateva vicii, dealungul timpului am avut pesti de acvariu, papagali, sarpe, porumbei, caini, pescuiesc, am fumat, etc. si de fiecare data parintii mei SE BUCURAU cand renuntam, de buna voie sau datorita mortii animalelor, la hobbyurile mele. Dar de fiecare data le-am reluat in diferite momente ale vietii. Astfel de placeri nu trec nici cu medicamente.
O data curvar, chiar si impotent, tot ganduri de curvie ai! Daca taicatu fumeaza zi-i ca te lasi de porumbei cand se lasa el de fumat!
Iti urez succes in continoare si sper sa gasesti pasarile care sa iti placa si sa iti dea satisfactii!
Aratau super pasarile , pacat !
Sper sa nu te certi acum cu ai tai, ca n-are rost ! Chiar cand vei afla adevarul tot in zadar va fi !
Bafta !
Salut Costin , pe mine nu m-a plictisit povestea ta dar , m-a intristat sa vad cum munca ta de cativa ani s-a pierdut . Eu sunt din Bucuresti si daca vrei iti donez doi masculi pe albastru , unul din 2013 si unul din 2014 , pe care-i am in acest moment fara boxe si fara porumbite .
Observi ca nu am spus ” daca vrei sa reincepi cu cresterea porumbeilor ” pentru ca acest ” microb ” , aceasta pasiune nu are sfarsit decat odata cu noi .
Daca-i vrei ma poti contacta la tel 0728823538 .
poate te lasi de ei si scapi de batai de cap si nervi.daca nu ar fi fiinte ci lucrui multi ar putea sa se lase de ei
iti dai seama ca nici in momentul de fata nu cred ca a fost vina pisicilor in totalitate.Dar ce pot face…Am gasit 2 inele in timp ce faceam curatenie in voliera.Clar ceva a si omorat din ei…dar a fost doar inceputul…restul, D-zeu cu mila! daca i-a dat cuiva si daca sunt inca vi si acel cnv o sa vrea sa-i invete, ma voi trezi cu ei in sputnik la momentul potrivit,SPER ASTA!!!
era toamna si nu primavara si Lord, cred ca ai dreptate!:)
trebuie de mers m.departe!
Daca doresti te pot ajuta cu 3 pui tardivi din porumbeii mei de matca . Intra la mine http://rakuta.sunphoto.ro/ si lasa mi mej sau suna ma.
Costine si mie mi s-a parut povestea cu matele cusuta cu ata alba (dar am decis sa tac pentru a nu-i invinovatii pe parintii tai dar vad ca altii au spus-o) deoarece am patit-o si eu si nu aveau cum sa manance matele toti porumbeii (dihorul omoara tot ce misca dar trebuia sa-i gaseasca morti in cusca) Mai degraba parintii tai stiu ceva si nu vor sa-ti spuna crezand ca daca nu mai ai porumbei te vei lasa de columbofilie, dar asta e boala grea si odata virusat nu mai scapi toata viata. Acum nu trebuie sa te superi pe parinti pentru ca ei ne vor binele dar uneori nu ne inteleg pasiunile si viciile noastre. Pe cand eram elev aveam mari probleme cu familia din cauza porumbeilor nu aaveam voie sa tin mai mult de 8-10 porumbei deoarece “mananca degeaba si nu produc nimic”. Atunci cand m-am angajat nu am mai avut probleme de genu asta deorece le cumparam singur mancare, medicamente, etc. DAR de cand m-am insurat am luat-o de la capat, ma cicale nevasta ca eu as cheltuii bani de pomana cu porumbeii, ca de ce tin asa mult, ca de ce ii zbor, etc. si du tata munca de lamurire pana cand m-a inteles cat de cat. Toata treaba este sa nu exageram (cum fac unii dintre noi) cu aceasta pasiune, pe primul loc trebuie sa fie familia, problemele de zi cu zi (care nu se mai termina) si apoi porumbeii. Daca as castiga banii din cresterea porumbeiilor sa da o importanta mai mare acestui lucru dar nu este decat un hobby si nu ar trebui sa exageram, parerea mea. Costine asa cum am zis iti pot dona o pereche de maturi din matca mea, in caz ca vrei sa o iei de la capat acum. Pot sa-ti pun si poze cu ei, contacteaza-ma pe mail : radescu_mariuss@yahoo.com.
Dar daca trebuie sa pleci din nou din tara mai bine te reapuci de porumbei cand te stabilesti definitiv intr-un loc sau pe o perioada mei indelungata, nu e o idee buna sa faci columbofilie prin corespondenta. Mi-e mie greu ca-i vad doar la sfarsit de saptamana dar sa stai plecat cu lunile. Nu are rost, te chinui si tu gandindu-te mereu la ei si porumbeii. Iti doresc succes in tot ceea ce vrei sa faci si vat in pene tuturor columbofililor in sezonul 2015.
Daca te hotarasti sa te retragi din strainatate definitiv ma poti contacta pe adresa de facebuc marian boldeanu si te voi ajuta neconditionat sa refaci o parte din porumbei,pana atunci mult succes in tot ceia ce faci.
TOTI CRESCATORI AU AVUT LA UN MOMENT DAT O ANUME PROBLEMA
CU MULTI ANI IN URMA AM INELAT PRIMAVARA 40 DE PUI SI SOBOLANI IA CARART CATE UNU PANA IAM PUS OTRAVA SI LAM GASIT MORT DA PUI NU MAI ERAU
ASTA E..
salut , cu 2 perechi de porumbei te pot ajuta eu
neinelati , yearlingi … pui din zburatori … e cotetul arhi plin .
daca te intereseaza lasa ceva sa te contactez
frumosi porumbei
daca vrei are andrei mailul meu, iti dau doua trei perechi din matca imprumut. contacteaza-ma.