O patanie de pomina

Sambata dupamasa cand am iesit la porumbei sa ii hranesc, am vazut ca se uitau pe sus. Un porumbel solzat venea in picaj spre crescatorie. Bucurie mare… vreun ratacit revenit? Dupa un picaj ratat porumbelul se inalta punct si dispare. Trec 2 zile si uit de intamplare.

Luni – zi mohorata cu ceata, burnita, ninsoare. Dupamasa se insenineaza si iese soarele. Cand ajung acasa vad pe cotet un porumbel solzat. Iar inima in gat, fug in casa sa ma schimb sa ies la porumbei… arunc un ochi pe geam si vad ca porumbelul a disparut, porumbeii mei au tulit-o toti de la plasa in fundul boxelor, ciorile de pe deal s-au ridicat stol si cotofenele striga alarma de uliu. Pana ies totul se linisteste. Dupa ceva timp apare iar solzatul, de data asta pe cotetul gainilor. Ma apropii de el si vad ca seamana cu un pui de anul trecut, dar… nu e de anul trecut. Ce naiba?! Ma apuc sa il chem, vad ca vrea sa vina dar ezita. Are si o rana de uliu pe burta. Imi pierd rabdarea, si avand treaba in cotet intru si il las in pace. Cand ies, vad ca porumbelul disparuse iar.

Intru iar in cotet si dupa vreo ora il vad pe pamant schiopatand, in fata cotetului zburatorilor, uitandu-se la mine. Ii vad mai bine inelul si apoi imi dau seama ca seamana suspect de bine cu un porumbel de 2 ani de la matca (tatal puiului pe care il confundasem initial). Ma uit repede si constat stupefiat ca respectivul porumbel de matca lipseste!!! Ce naiba s-a intamplat?! Totusi nu eram 100% sigur desi il recunoscusem pe “Sobolanu” (caci asa il cheama), nu credeam ce vad. Ies repede sa deschid la zburatori. Pana am iesit, masculul era deja pe trapa (pe care nu a fost in viata lui). Am deschis si m-am retras. A intrat instant de parca era zburat la mine. Am stiut ca era cel de matca pana sa ii vad seria pentru ca dupa ce a intrat s-a dus imediat si s-a luat la bataie cu zburatorul din boxa care corespundea aproximativ ca pozitie cu boxa lui din matca.

Cu cateva zile in urma il mutasem de la matca intr-un compartiment de zbor pentru ca imi batea niste pui carora vroiam sa le dau boxa la matca. Fiind un porumbel foarte sperios, banuiesc ca a iesit pe langa mine intr-un moment de neatentie… le dau mancare si apa pe niste usi mici cu care sunt prevazute toate compartimentele, pentru a nu mai intra in cotet. Daca stau in dreptul usii nu au cum sa iasa pe langa mine si nu mi s-a mai intamplat pana acum. Nu am observat lipsa lui pentru ca il stiam alaturi de vreo 30 de yearlingi pe odihnitori V si nu le fac prezenta mereu mai ales ca sunt inchisi.

Masculul are o rana veche cu sange inchegat pe burta si o aripa improscata toata cu sange uscat. Dupa un an de matca, sa te trezesti iarna la munte printre rapitoare, nemancat si nebaut cateva zile…

N-am nici cea mai vaga idee cand si cum a scapat “Sobolanu” cu toate ca nu sunt chiar ignorant, observ fiecare vrabie care misca prin zona si sunt atent la detalii… totusi uite ca m-a pacalit.

Dar cum era daca nu se mai intorcea si cand aveam nevoie de el ma puneam pe cautat prin cotet ca nebunu?!

porumbei.ro

Categories Diverse

17 comentarii la “O patanie de pomina”

  1. Frumoasa intamplare, bine ca totul s-a sfarsit cu bine. Ce fel de usite spuneai ca ai pe care le dai de mancare? Sau unde sunt pozitionate?

  2. @Paul: cotetul e pe la 50 cm de sol, podeaua lui imi vine aproximativ pe la brau. De la podea pana in dreptul crestetului si lata cam cat mine e cate o usa pe fiecare compartiment, prin care bag adapatoarea, gritul, mancarea… observi si porumbeii mai bine, se imblanzesc, nu mai intri mereu in cotet. Practic porumbeii mananca langa mine si mainile mele de la intarcare in fiecare zi.

    E inventie proprie facuta din necesitatea de a limita intrarile in cotet dar acum n-as mai renunta la ea pentru nimic, e mega confort.

  3. @por.ro
    Super paţanie ! Asta e farmecul columbofiliei !
    Am o intrebare, “socatele” :-))) asta a zburat la tine sau e adus din alta crescatorie ?
    Sa sti ca “Sobolanul” are nume predestinat, sobolanii fiind foarte inteligenti si mai greu de ucis decat Bruce Willis ! :-))

    Bafta !

  4. E de prin moldova, a zburat ca pui acolo. Cred ca a vrut sa plece dar i-a facut uliul buzunar la piept si cand a vazut ninsoare, munte, chestii misto, a zis pas.

  5. Zilele trecute am avut o “emotie” asemanatoare. Fiind foarte ocupat vre-o doua zile le-a dat maica-mea de mancare porumbeilor si cand m-am dus eu la ei am vazut afara pe voliera un porumbel, bineinteles deja de departe imaginam scenarii, cand m-am apropiat sa-mi sara inima din piept, dupa culoare parea geamanul unei femele buna zburatoare si reproducatoare. Sa inebunesc de bucurie mai ales ca-mi paruse foarte rau cand l-am pierdut, daaaaar……., era doar sora lui care-i scapase mamei mele afara?

  6. Pe vremea asta un porumbel fara antrenament este 99% al uliului …el a avut noroc. Astea sunt cele mai frumoase povesti ,nu rezultatele! Bafta

  7. @porumbei.ro

    Aha suna interesant si cum ziceai mega confort. Ma gandeam ca daca nu intrii la ei asa des nu sunt blanzi dar din cate am vazut din alte clipuri de pe site sunt chiar cuminti si ascultatori. Numai ca ma gandesc ca daca ai coridor pana la compartimente e mai greu de aplicat… Cu toate astea eu tot as-i opta pentru hranirea lor din interior. Le dai frumos drumul la zbor, ii astepti cu mancare, ii lasi sa manance tot, sa se linisteasca si sa se aseze la locul lor, iar dupa ii iei la inspectat daca ai timp :).. Cel putin eu asa fac, 2 zile pe saptamana cat timp sunt cu ei :)

  8. Hmmmmm, senzatii unice.
    In 2013, in noiembrie am cumparat 2 masculi, un tinerel 2013 si celalalt de vreo 2 ani. Dupa o luna si jumatate de captivitate, fostul stapan ma intreaba daca il dau pe cel tanar inapoi. Accept si stabilim locul, undeva in Cluj Napoca, ne intalnim si ii dau porumbelul. Fostul stapan – mai era insotit de un barbat – ia porumbelul de la mine, se indreapta spre necunoscut si-i da porumbelul omului strain in mana.
    Ne luam ramas bun si ma refugiez in masina, gata sa plec dar mai raman, privindu-i. Intindeau aripi, scanau ochii, aprobau reciproc diverse, bla, bla.
    Necunoscutul scapa din maini porumbelul, asta se inalta si se aseaza pe un bloc. Ca din intamplare, apare un uliu in zona si porumbelul isi ia zborul grabit, fara sa fie urnmarit de rapitor. In sinea mea …. vedeam pupaza din tei a lui Creanga in varianta cu porumbei.
    Pornesc masina si merg acasa, iau familia si plec la parinti, unde imi tin porumbeii. Incep o curatenie cam fara chef si pe la ora 15.00 (ora mesei) fara cateva minute aud turuitul inconfundabil al masculului, era pe sputnic afara. De fapt, fostul stapan mi-a spus ca ii antrenase, pe traseul Bistrita-Cluj si ma asteptam sa plece spre Bistrita, fara probleme.
    El a ales sa vina la mine si sa intre, dupa 40-45 de zile de captivitate in care, este adevarat, se vede afara tot, fiind plasa metalica pe fatada si sputnice.
    Acuma, faptul ca s-a pierdut ulterior, la un zbor de 60 km aerieni si nu mai am niciun pui din el acasa, parca nu-mi vine sa cred ca a fost aievea…

  9. Ce bine ca ai aparut cu povestioara asta..ma saturasem de reclame si licitatii.
    Felicitari pt recuperare..eu n am avut noroc intr-un caz similar, tot solzat, tot mascul..doar ca era de 2009 si nu zburase niciodata.Probabil a zburat pana a crapat.

  10. Por.ro: “Sobolanul” il vei lasa la zbor sau se intoarce inapoi la matca
    Ar fi prea interesant sa faci si ceva rezultate cu el:))

  11. @Paul: am si culoar dar nu ma incomodeaza, e mai mult lasat deschis, porumbeii primesc mancare si apa pe culoar ba chiar pot sa inchid/deschid culoarul de afara (am mana lunga :)).

    @daniell: matca deocamdata si daca nu confirma pleaca la zbor. Am o zona mai usoara in sensul ca pana acum am invatat toti porumbeii cumparati si ulterior eliberati de la matca.

  12. @Dorel, Gherla

    Nu vreau sa iti rasucesc si mai tare cutitul in rana, dar ala era de matca…..zic eu. Porumbelul ala nu avea cum sa fie un idiot, din contra. Pacat!

    Bafta!

  13. Ceva asemanator am patit si eu in 2012. Am cumparat de la un culumbofil o DV- ista alba filata.In aceiasi zi a scapat si a zburat pe casa la un vecin ,iar seara a disparut. A doua zi a fost zarita de un prieten zburand prin zona . A treia zi dimineata am gasit-o pe sputnic. A fost o mare bucurie pentru mine avand in vedere faptul ca nu a dormit nici o noapte in voliera mea si a retinut locul de unde a scapat.







Comenteaza

Emailul tau nu va fi public. Campuri obligatorii: nume, email, comentariu. *