Mai putem vorbi de un simplu hobby ? Eu cred ca da! Sau…???
Ganduri pe care va invit sa le discutam,contradictoriu dar fara cearta:

– Cand s-a inventat telegraful, porumbeii mesageri au ajuns someri. Adaptati la situatie au devenit “sportivi” s-au “calul de cursa a omului sarac” cum se spune in Bazinul Ruhr.
– Cand minierii au pariat pe porumbei a fost vorba de sume foarte mici.
– Despre Josef Mohr ( crescator din Aachen/D a carui porumbei pe langa Bricoux se gasesc la inceputul columbofiliei in Romania) stim ca a castigat in 1920, cca 80 de marci pe saptamana ca angajat si 48.000 da marci pe an din pariuri. O suma relativ modesta.
– In columbofilie e ca la box, multi se bat/zbat si doar putini ajung campioni.
– Astazi premiile ajung la 200.000 si pretul porumbelului la 250.000 (vezi Sudafrica)

Datorita Chinezilor, “barbati adevarati” = “copii mari” care, avand bani, isi cumpara jucaria preferata oricat ar costa, preturile explodeaza. Cred ca si cei de la Pipa se mira cati bani dau Chinezii. Unde te uiti numai licitatii. Cati din cei care acceseaza acest site, oriunde ar locui , participa…??
– In tarile cu traditie columbofila scade numarul membrilor in fiecare an, tinerii nu prea au interes. Nu scade insa calitatea si parca nici numarul porumbeilor.
– Sa nu se creada ca in Vest toti columbofilii sunt bogati, dimpotriva marea majoritate sunt oameni simpli cu relativ putini bani.
– Pasiunea nu exclude businessul.!!!
– Rezultate bune nu ajung, credibilitatea este un factor esential!!
– Chinezii au concursuri pana la 3000 km.
– Pana acum toate produsele de calitate care s-au vandut scump in China s-au intors candva la noi ca produs de masa si pret mic. Vom vedea peste 20 de ani descendentii campionilor chinezi la pet-shop cu € 2,99..?
– Sa particip si eu la acest circ? Sa ma duc la ornament? Sau trimit totusi un pui la columbodrom ..?
– Quo vadis, “sport” columbofil? Stie cineva…?
– Astept completari si pareri.

Merci. Felix