Revin la mai vechea mea tema de preocupare, si anume – salvarea raselor romanesti de porumbei. Spre bucuria mea, in ultima vreme tind sa se inmulteasca stirile cu crescatori de porumbei care, din patriotism local sau national, ori din nostalgie pentru rasele populare odinioara, incearca salvarea lor sau chiar refacerea de la zero, daca acestea sunt disparute total. Este cazul Zburatorilor Albastri de Cluj, a Jucatorilor Pestriti Baltati de Satu Mare, despre care am gasit articole si pe acest site, sau a Roller-ului de Lugoj.
Pornind de la acestea, m-am gandit sa propun prezentul topic, pe de o parte, din dorinta de a afla adevaruri despre rasele romanesti si situatia acestora. Mai sunt ele ce au fost? Cat din ceea ce a ajuns pana la noi putem considera ca fiind un rezultat al evolutiei firesti a rasei initiale si cat unul al dilutiei cauzate de lipsa unui numar suficient de exemplare? Iar, in cazul in care respectivele rase nu au avut o existenta continua de la formare pana in prezent, in ce masura s-a reusit refacerea lor?
Asta pentru ca in ultimul an am auzit vehiculandu-se ideea ca mai multe dintre actualele rase de prorumbei romanesti au avut episoade in care au disparut, pentru ca apoi sa fie refacute. Si nu ma refer la rasele mai putin populare in tara noastra, cum spre exemplu ar fi rasele de talie mare (Porumbelul Motat de Ploiesti, Porumbelul Mare de Calafat sau Porumbelul Urias de Salonta) despre care am mai scris aici, ci la rase precum Castanii de Craiova sau Gat golas. Nu stiu daca astfel de informatii sunt adevarate. Sunt curios insa sa aflu cate dintre rasele autohtone isi datoreaza existenta unui nou start si care sunt acestea?
Pe de alta parte insa, acesta fiind si motivul principal, am propus acest topic din dorinta de a afla noutati despre provocarea de a reface rasele periclitate. Pentru mine cel putin, ar fi interesant de stiut cate astfel de proiecte exista in prezent in derulare, ce rase de porumbei vizeaza, etc.
Va multumesc si va doresc pe mai departe cele bune si in 2014!
Referitor la pestritul baltat de Satu Mare , a aparut in ultima editie din 24 Januarie a revistei Geflügel Börse un articol frumos despre aceasta rasa .
Crescatorul este Hartmann Werner care are radacinile din Satu Mare .
Poze frumoase din crescatoria dansului gasiti la ; werner.sunphoto.ro
@barbeanu.sunfoto
Ma bucur ca cineva are interes pentru porumbeii
utilitari din Lugoj.
Banatul a fost o regiune multietnica cu foarte
multi iubitori de porumbei,probabil cu prima
asociatie( 1910).Nu stiu care este situatia astazi,
nu am fost de 40 de ani.
Referitor la rasele utilitare din Lugoj: Tillinger
(numele crescatorului)si Händl/Hendl(cuvantul
austriac pentru gaina),acestea nu au fost/sunt
rase omologate ci hibrizi utilitari destinate consumu-
lui.Imi amintesc inca bine cand acesti porumbei
au fost vanduti in piata de legume(nu cea de porumbei)
De altfel si Porumbelul de Saarland este o creatie
banateana a carui crescator(refugiat) a refacut
rasa mai tarziu.
In principiu porumbeii isi urmeaza crescatorii .Asa
Uriasul de Salonta s-a mutat in Ungaria,Pestritii de
Timisoara si Dungatii de Arad in Germania,Circanii
in Serbia.Rollerul de Lugoj a ramas!
Nu cred ca este greu sa refaci o rasa utilitara locala
sau regionala,mai ales daca stii ce rase au stat la baza.
Sper sa auzim ca ai avut succes.
În cartea “Rasele de porumbei din Romania” a lui Feliciu Bonațiu (editura Ceres ,1985) erau descrise 51 de rase, câteva erau dispărute de pe atunci, alte câteva pe cale de dispariție ( în 1985) iar pentru altele mi-se pare mult titlul de rasă. De exemplu : zburător orbețean rom., zburător cânepiu rom., zburător cafeniu rom., toate aceste trei rase au o singură varietate de culoare iar ultimele două se trag din orbețeni. Și exemple ar mai fi. Alt aspect ar fi că se numesc /zburători/ dar sunt doar de ornament. Hai România!
@Tuturor
Vă mulţumesc pentru informaţiile postate!
@dieter (comentariul 1)
Domnul Hartmann Werner are porumbei foarte frumoşi. Şi nu mă refer doar la Jucatorii Pestriţi Bălţaţi de Satu Mare, ci şi la celelalte rase pe care le creşte. Este admirabil efortul dânsului de a reface şi promova o rasă creată în locurile sale natale! Îi doresc din tot sufletul SUCCES!
@felix d´alsace (comentariul 2)
Cred că fiecare dintre dintre rasele/ hibrizii utilitari menţionaţi de dumneavoastră merită măcar un comentariu dedicat, dacă nu chiar un topic propriu.
Până de curând nu auzisem de Tillinger şi Händl. Din păcate nici acum nu ştiu despre cele două varietăţi mai mult decât am postat pe contul meu sunfoto. Aş fi foarte interesat să aflu cât mai multe despre aceste „rase”:
1. când au apărut (între ce ani au existat);
2. ce rase/ varietăţi au participat la crearea acestor hibrizi destinaţi producţiei de carne;
3. erau exclusiv rase lugojene sau se creşteau în toată zona de vest a României (în ce pieţe de legume/ în ce oraşe se vindeau? – tare mi-aş fi dorit să prind astfel de vremuri!);
4. aceste rase/ hibrizi de porumbei s- au înscris în regula de a-şi urma crescătorii în ţările de adopţie (este posibil ca cei plecaţi din România să mai crească aceste rase şi în prezent?)
5. există imagini cu astfel de porumbei?
6. unde se pot găsi materiale scrise despre ele (apar în vreo carte, revistă, etc.)?
7. mai există crescători care au avut sau încă au aşa ceva şi ar putea da detalii?
Referitor la Porumbelul de Saarland, nu am auzit de el în forma asta. E acelaşi cu Saar (rasă franceză creată prin 1950 din Romani, Bagdeţi şi voiajori)? Foarte interesantă informaţia că a fost creată de un bănăţean! De vreme ce spuneţi că a fost refăcută, ştiţi cumva să fi pre-existat şi o variantă originală bănăţeană a acestei rase?
Ca o paranteză, există şi o rasă de câine-lup numită Saarloos, însă creatorul acesteia nu cred că are legătură cu cel ai porumbeilor Saar, dar nu se ştie niciodată.
eu cred k i o provocare pt noi k porumbeii.
@ Barbeanu
Ma tem ca nu te pot ajuta intradevar.
Cand am fost copil si eu am crezut ca numai
voiajorii sunt porumbei si nu m-am interesat
de circanii din curtile vecinilor.
Cel mai bine acestia sunt descrisi aici
http://golubluks.tripod.com/id50.html
Huhnschecken mai aveau inainte si alte nume :Händl,
Porumbel de Linz,Porumbel Maghiar.Se pare ca
s-au raspandit din Ungaria spre nord dar si spre Banat.
Asa aratau acum 80- 90 de ani:
http://www.Hunschecken.de/30er.htm
Toti acest porumbei utilitari tip gaina zburau bine
in gradina vecinului dupa mancare. Erau porumbeii
taranilor si nu a cescatorilor de porumbei.De aceia
cred ca e mai bine sa vorbim de un tip de porumbei
si nu de rase.A contat productia de pui, nu aspectul.
Au fost tinuti impreuna cu gainile si au fost ft.robusti.
Prin incrucisare cu maltezi picioarele au devenit
mai lungi si zborul mai stangaci…au devenit si po-
rumbei de expozitie.
Nu cunosc crescatori.
@Barbeanu
corectare:
http://www.Huhnschecken.de/30er.html
in urma cu 6 luni am decis de a ma-i creste porumbei voiajori si retra gerea din clubul constantin brancusi motivele find multe le doresc numai bine membrilor cxlubului totodata tinind legatura cu ei.revenind la subiectul nostru de a creste porumbeiin continuare mi-a iesit in urmatoerele vizite in piata de porumbei 2 perechi de jucatori dublu motati de ardeal femele negre si masculi pistrit pe negru(bicolor) si rosu. ia-m dus in noua crescatorie unde am scos pui din ei bicolir pe galben negri dar surpriza a fost ca cei negri au devenitin timp bicolor (alb-negri)am inceput sa ma interesez de originea lor si a crescatorului pe care la-m gasit dar surpriza a fost ca acesti minunati porumbei dubli de ardeal provin de la un prieten din italia in prezent detin un nr de 25 exemplare 1 pereche de dublu moteti de botosani si1 pereche de trenati de bucuresti am revenit la vechea pasiune din copilarie numarul exemplarelor vor creste sint in necociere pt. 2 albi dublu motati.
@felix d´alsace (comentariul 2)
Mi-a rămas în minte principiul potrivit căruia „porumbeii îşi urmează crescătorii”. Mi se pare foarte adevărat. Poate de asta dispar atâtea rase locale, fie de tot, odată cu cei care le-au creat/ preferat/ apreciat, fie dispar din locul de baştină pentru a se reloca odată cu crescătorii lor. Nu cunosc situaţia raselor timişorene, însă este posibil ca Rollerii de Timişoara să nu se bucure de promovarea Jucătorilor de Timişoara tocmai sub influenţa acestui principiu. Poate în cele din urmă vor găsi şi la noi adepţi care să le mai dea un impuls, măcar pentru o generaţie-două, la fel ca în cazul Rollerului de Lugoj, având astfel şansa de a prinde vremuri mai interesante pentru rasele locale. :)
@Adrian (comentariul 3)
Cred că de cele mai multe ori rasele se fac din rase (aşa cum de multe ori cărţile se scriu din cărţi). De asemenea mai cred că doar cei care au domesticit specia au avut acces la surse pe de-a-ntregul primare, astfel că regula şi nu excepţia e ca rasele de porumbei să aibă surse secundare, terţiare, etc. Uneori sursele sunt necunoscute sau voit ascunse, alteori se cunosc mai mult sau mai puţin exact, şi sunt indicate ca atare.
Spre ex.: Texan Pioneer „conţine” 3/8 King Auto-Sex şi 5/8 Mondain Francez. La rîndul lor, Kingul Auto-Sex provine din Kingul Utilitar (= Duchess x Voiajor x Maltez x Runt), iar Monden Francez din Roman şi/ sau Montauban x porumbei câmpeneşti x guşaţi), care la rândul lor provin din alte rase, ecotipuri, varietăţi descendente, mai mult sau mai puţin îndepărtate, ale porumbelului de stâncă…
Astfel, în discuţie rămâne dacă aceste rase s-au idividualizat suficient de-a lugul timpului încât să poată fi considerate rase distincte…
Îmi amintesc că am citit aici (http://www.porumbei.ro/romania-tara-porumbeilor-de-zbor-de-feliciu-bonatiu/) – din păcate nu îl mai pot accesa, un articol în care acelaşi autor amintea 72 de rase autohtone de porumbei, dintre care 4 rase grele, utilitare – de carne. La „alte rase”, alături de Uriaşul de Salonta, Moţatul alb de Ploieşti şi Voltatul Rustic de Dobrogea, era inclus şi Moţatul de curte din Calafat, care e altceva decât Porumbelul Mare de Calafat, primul fiind rasă câmpenească iar al doilea rasă grea. Sunt curios dacă cineva cunoaşte detalii legate de această rasă/ hibrid/ sau ce-o fi fost el… A avut vreodată (Porumbelul Moţat de curte din Calafat) un standard sau o descriere mai detaliată?
@felix d´alsace (comentariul 8)
Referitor la „Circanul Bănăţean” (Banater Huhntauben), am citit cu deosebit interes şi plăcere articolul dumneavoastră postat mai demult aici (http://www.porumbei.ro/patrimoniu/).
Este foarte trist că Circanii (Porumbeii găină rustici BĂNĂŢENI) sunt sau vor fi omologaţi doar ca rasă sârbească (Banatski Pilicasti Golub); că mai există o linie maghiară (Magyar Csirkegalamb) la care ungurii au adăugat încă o rasă de tip porumbel-găină (Magyar Autosex Tyúkgalamb); în timp ce românii nu mai au nicio rasă de porumbei-găină, asta cu toate că în urmă cu un secol aveau cel puţin 2: Circani şi Händl! Merită amintit şi faptul că din totalul Banatului istoric (spaţiul de formare al Circanilor), România deţine cca. 2/3, Serbia cca. 1/3, iar Ungaria doar cca. 1%. (!!!) Tare, sau ce? Sau, cum ar spune domnul Adrian (comentariul 3): „Hai România!”
Referitor la Huhnschecken (pui cu bălţătură)/ Porumbel găină-griv – se numea Händl la fel ca Händl-ul lugojan doar datorită formei de găină comună celor două rase (fără nicio altă legătură între ele), sau Händl/ Hendl-ul de Lugoj era o variantă hibridă/ neameliorată a rasei Huhnschecke? Vă mai amintiţi culoarea Händl-ului de Lugoj? Avea desen asemănător cu cel al Huhnschecken-ul?
Aş fi interesat să aflu dacă în afară de (Moţatul de Ploieşti, Marele de Calafat) Uriaşul de Salonta, Circani, Hendl şi Tillinger au mai existat şi alte rase grele (sau hibrizi utilitari) originare din Romania. Vă mulţumesc!
@felix d´alsace (comentariul 2)
Aţi putea preciza sursele în care apar etimologiile raselor
Tillinger (numele crescătorului) şi Händl/Hendl (cuvântul
austriac pentru găină), respectiv originea Porumbelului de Saarland?
Mulţumesc!
@http://nutzzu25.sunphoto.ro (comentariul 7)
În ce sens?
@eugen tg-jiu. (comentariul 10)
Foarte tare! Felicitări şi mult succes în continuare!
@ Barbean
-Despre ” tillinger ” nu stiu mai nimic.
Pur speculativ :Este mai probabil ca acei gusati
sa fi fost din Boemia sau Silezia.(acelas spatiu
politic/economic, austro-ungar)
– Circanii rustici au fost majoritatea rosii
ca cei din articolul serb-suedez.Au fost si
de culoarea si desenul Florentinlor(stil Strasser)
Porumbei de tip Huhnschecken pur nu am vazut.
Presupun ca influenta variantei maghiare
de Csirkegalamb a fost dominanta.
Nu cunosc nici o sursa srisa. Va fi nevoie de
intuitie si fantezie.
-Cat a trait Mathias Holler,cel cu Saarlandtaube
s-a mai pomenit ca inceputurile au fost in Banat
(serb).Cei care cresc astazi acesti porumbei probabil
nici nu stiu unde este Banatul.
Inchei aici si-ti dorasc succes.
@felix d´alsace (comentariul 17)
Vă mulţumesv frumos pentru răspunsuri şi amabilitate! Tot ce aţi scris este deosebit de interesant pentru mine! Majoritatea sunt informaţii pe care le-am aflat în premieră. Din păcate astfel de detalii, precum originea Porumbelului de Saarland, cred că mai sunt cunoscute de puţini columbofili bănăţeni, de aceea poate că ar trebui spuse mai des, pentru a se afla şi/ sau a nu se uita.
De asemenea, poate că ar fi interesant un studiu despre rasele utilitare crescute cândva în Vestul Românieii. Eventual un studiu comparativ între fenomenul bănăţean al porumbeilor de carne (Hendl, Tillinger, poate chiar precursorul Saarlandtauben-ului) şi ceea ce se întâmpla în restul spaţiului politico-economic austro-ungar, şi chiar în S.U.A. unde, cam în aceeaşi perioadă erau selecţionate şi/ sau create rase/ hibrizi utilitari ca Horuneau (Voiajor x Runt x Carneau), Carmontese (Carneau x Monden x Maltez) Carhome (Carneau x Voiajor), etc..
Vă doresc toate cele bune!
Cunosc pe cineva care creste jucatori de satu mare aceasta rasa a fost disparuta nu mai avea nimeni pana a recreato un german/roman daca nu ma insel . http://razvaneltiplea.sunphoto.ro/Jucatori_pestriti_baltati_de_Satu_Mare
@Ionut (comentariul 19)
Este foarte interesant proiectul acesta, de refacere a Pestriţilui Bălţat de Satu Mare! Mi-ar place să aud aşa ceva despre cât mai multe rase. (Ca o paranteză, recent am auzit de un alt „Purzler” dipărut demult din peisajul columbofiliei bănăţene, şi anume Purzler-ul de Lugoj – oarecum asemănător Jucătorului de Vârşeţ, dar cu un joc unic, potrivit domnului Constantin Iorga, maestru emerit al sportului columbofil:
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=whXZ4qN5m_Q)
Dintre articolele la care se face trimitere pe pagina sunphoto.ro al cărei link l-aţi postat în comentariul 19, nu îmi dau bine seama dacă rasa se reface sau se salvează. Domnul Juhos Bertalan înţeleg că reface rasa pornind de la descrierea ei din anii ’60. Potrivit dânsului, rasa ar fi dispărut cu cca. 30-40 de ani în urmă.
De asemenea, în articole se face referire la un crescător din Munchen care ar avea „originali”.
Bănuiesc că este vorba despre domnul Werner Hartman (la care făcea referire domnul Dieter în – comentariul 1) care a publicat şi aici (http://www.porumbei.ro/jucatorul-pestrit-baltat-de-satu-mare/) un material succint, deosebit de interesant şi cât se poate de explicit referitor la demersul dânsului de a reface rasa.
Consider foarte tristă situaţia asta, care caracterizează mai multe rase româneşti. Sub influenţa modei sunt înlocuite cu rase străine pentru ca apoi să se încerce recrearea lor prin încrucişarea unor rase cu caracteristici aproximativ comparabile.
Cu puţine excepţii, rar văd să fi căutat cineva exemplare din rasa originală şi să şi vorbească despre experienţa asta. Aş fi tare interesat să aflăm detalii despre căutări ale unor astfel de crescători precum Domnii Urai Andras din Baia Mare sau Schmidt din Satu Mare şi povestea porumbeilor lor.
Vă mulţumesc frumos pentru comentariu!
Din păcate se pare că nu au găsit foarte mult interes temele de bază ale topicului. Nu se prea înghesuie nimeni să posteze informaţii nici referitoare la situaţia raselor autohtone care se bucură cât de cât de popularitate în momentul de faţă şi nici despre rasele pentru care s-a ajuns să fie necesară refacerea lor…
Cunoscand cateva crescatorii in Romania , mi -am dat seama in parcursul anilor ca sunt foarte putini crescatori constanti la o rasa . Multi schimba rasa ca camasa urmarind tot timpul moda actuala . Platesc multi bani in speranta de a face o investitie buna ca pe viitor sa-si scoata parleala .
Pentru a mentine o rasa ,si a duce aceasta rasa mai departe ,trebuie acumulata experienta care cere mult timp de observatie , rabdare , experiente proaste si bune in parcursul anilor . De asemenea crescatori ducem lipsa .
Este usor in ziua de azi sa vizitezi marile expozitii in Europa si cu nu prea multi bani sa-ti achizitionezi exemplare bune cu care in tara defilezi de la o expozitie la alta si devi ” campion ” . Mare branza ….
Mandru poate fi acel crescator care dupa 10 ani de munca la o rasa , sa devina campion . Sunt roadele muncii sale . Pentru asemenea crescatori trag oricand palaria .
@dieter (comentariul 21)
Nu mă pricep, cred doar că cei care cresc consecvent o rasă sunt adevăraţi crescători, sau adevăraţii crescători ai acelei rase. Dacă aş alege să achiziţionez o rasă, cu siguranţă că la astfel de columbofili aş apela. Cred că porumbeii cu o astfel de provenienţă, pe lângă genetică, înglobează origine, pasiune, identitate, fiind, până la urmă, un brand pentru categoria/ rasa lor. Cei care schimbă rasa după modă, fie din dorinţa de a rămâne în tendinţe, fie pentru profit material, sunt mai mult geambaşi de porumbei decât crescători, aşa cum şi crescătoriile în care se cresc porumbei la modă, pentru vânzare, sunt mai degrabă unităţi de producţie a porumbeilor şi mai puţin crescătorii. Desigur, pentru începători e posibil ca rasa sau rasele alese iniţial să nu fie potrivite, aşa că schimbarea rasei cred că e normală, însă nu îmi imaginez asta ca devenind un obicei constant de-a lungul întregii activităţi columbofile a cuiva. Eu nu cunosc crescătorii, dar bănuiesc că cine a crescut mai mult timp o rasă/ linie de porumbei şi a ajuns prin muncă la ceva rezultate, greu ar renunţa la porumbeii lui pentru ceva străin.
putine postari despre acest subiect asa ca am revenit did nou cu bimotati de ardeal in prezent detin 50de exemplare am scos pui frumosi care acum se naparlesc si devin pe zi ce trece mai frumosi sr maturizeaza citeva obs. la aceasta rasa cu greu cresc si al 2 pui au fost liberi 5 luni de zbor din voliera pe case pasari achizitionate inchise in voliere deabiasau acomodat cu libertatea nau putere sa zboare speriate de realitatea de afara dar incep sa simta gustul libertati atita timp inchise nu pot sa zboare sa nu mai vorbim de joc dar timpul e inainte am cumparat 2 perechi de jucatori de galati cu speranta sai fac sa zboare si pe bimotati dar toamna a venit cu pasarile rapitoare. ps. o sa revin cu detalipoate comentariul meu ii va face si pe alti sa scrie despre porumbei romanesti casele erau pline de ei garile pietele dar acum e pustiudar incet incet coperisul casei mele e viu de bimotati de ardeal pistriti pe negru pe rosu pe galbem almond rosi albi galbeni50 de bucati luna viitoare revin cu un nou comentariu si un numar mai mare de bimotati
Frumos. Ar fi bune niste poze cu toate varietatile de culoare in libertate, cum ziceti.
TOT VAD DOMNILOR CA DORITI SA SALVATI RASELE ROMANESTI. DAR DOMNILOR CATI DINTRE VOI SUNT DISPUSI SA DEA LA UN PRET MINIM UN PORUMBEL DEIN RASELE ROMANESTI, DE EXEMPLU CATI CRESCATORI DE CASTANI DE CRAIOVA AR FI DE ACORD SA VANDA UN PORUMBEL LA 25 DE LEI BUCATA CA DUMNEAVOASTRA SPUNETI CA SUNT RARI ASA E DAR NICI CRESCATORI CARE DETIN ACEASTA RASA DE PORUMBEI NU DORESC SA II VANDA FARA 50 DE EURO BUC ASA CA DOMNILOR MAI LASATI CA SUNT RARI RASELE ROMANESTI SUNT RARE FIINDCA ASA SUNT TINERI COLUMBOFILI DACA II PUTEM NUMI ASA. DE CE CRESCATORI MATURI ISI PERMIT SA DE PORUMBEI DIN RASE ROMANESTI TUTUROR TINERILOR CE DORESC SA CREASCA PORUMBEL LA PRET REZONABIL ASA VOR MAI FII RASE ROMANESTI DAR DACA VOR RAMANE LA PRETURI EXORBITANTE VOR DISPAREA SIGUR FIINDCA NIMENI NU VA MAI DORI. RASELE ROMANESTI DRAGI CRESCATORI VOR PIERI IN DETRIMENTUL RASELOR STRAINE. E PAREREA MEA BINEINTELES NU DORESC SA SUPAR PE NIMENI DAR MA GANDESC DE UNDE VOR MAI SCHIMBA SANGELE LA PORUMBEI PESTE ANI DACA VOR FI TOT MAI PUTINI
@eugen tg-jiu. (comentariul 23)
Felicitări din nou! Spor mult și de calitate! Vă admir! Eu încă… numa’ gura-i de mine… Sper ca măcar la anu să am și eu câteva păsări de rasă autohtonă…
——————————————————————————————————————
referitor: @porumbei.ro (comentariul 24)
achiesez & subscriu!
ps: aveți cont sunphoto.ro ori vreun al loc în care pot fi văzute imagini?
ps-ul era adresat Domnului eugen tg-jiu.
@MORTAN GERGELY. (comentariul 25)
Interesant. Ar fi bună ideea și ca subiect de topic.
Ca o paranteză, am auzit că la VRdF prețul unui exemplar de top poate ajunge până la 50.000 lei vechi…