Crescator: Nini Enăchescu din Băicoi, judeţul Prahova
Dragii moşului, dacă tot m-am apucat în articolul trecut să vă relatez despre una dintre crescătoriile pe unde m-au purtat paşii în vizitele mele columbofile, haideţi să-i facem pe plac tizului Dejan, care afirma pe bună dreptate că avem prea puţină literatură columbofilă autohtonă, şi să mai plămădim un reportaj despre unul dintre campionii României în 2012. Acum nu că aş avea eu cine ştie ce veleităţi scriitoriceşti, însă nădăjduiesc că în felul acesta vom ajunge să cunoaştem, fie şi din poze, câţiva porumbei de excepţie ai ţării.
E adevărat că pentru moment m-am limitat doar la zona de sud-est a Munteniei, cu precădere judeţele Dâmboviţa şi Prahova, pentru că timpul nu-mi permite să mă aventurez şi pe alte coclauri, însă promit în faţa Marii Adunări Naţionale că voi veni cu astfel de istorioare şi de pe alte meleaguri băştinaşe. Pe cuvântul meu de pionier! (Tizule, scoate chirchireii de la saltea că am înţeles că eşti dispus să plăteşti pentru astfel de materiale. Credeai că scapi aşa ieftin?)
Încă din luna decembrie plănuisem să dăm o fugă până la domnul Nini Enăchescu din Băicoi, judeţul Prahova. Spun „plănuisem” pentru că tartorul a fost prietenul şi colegul meu de club, Camen Ionuţ. Cei doi se cunoşteau de mai mult timp şi nu puteam să ratez o vizită în crescătoria unui columbofil cu 74 de titluri naţionale în palmares, dintre care peste 30 de titluri de campion naţional, de 3 ori fiind locul 1 la nivel de UCPR şi FCPR la categoria Demifond: în 2005 şi 2007 la UCPR, în 2012 la FCPR. Unde mai pui că anul acesta are şi un porumbel olimpic. De culoare roşie, dragii moşului. Să fie oare Bricoux?
Fac o mică paranteză pentru că vreau să vă povestesc cum s-au cunoscut cei doi columbofili împricinaţi. Se întâmpla prin 2005, când timp de 6 luni au urmat împreună nişte cursuri de specializare în scop profesional. În prima zi, unul dintre colegii lor l-a auzit pe domnul Enăchescu vorbind la telefon despre porumbei şi i s-a confesat lui Camen Ionuţ: „Băi, vezi că e unul care vorbeşte de porumbei, e de-al tău”. A doua zi, în sala de curs, Camen s-a dus direct spre colegul de hobby şi i-a adresat un sincer şi călduros „De azi suntem colegi de bancă”. La sfârşitul celor 6 luni de specializare, profesorul de curs le-a ţinut absolvenţilor o scurtă cuvântare, i-a întrebat dacă au fost mulţumiţi şi dacă au sugestii pentru îmbunătăţirea cursului. Din spatele clasei s-a ridicat un coleg de-al lor (lăutar în timpul liber) şi sugestia către cel de la catedră a fost următoarea: „Domn’ profesor, vă rugăm noi să-i mai ţineţi încă 6 luni aici pe ăştia doi că ne-au disperat! Numai de porumbei au vorbit!!!” Nu-i aşa că noi, columbofilii, nu prea avem toţi jucătorii în teren???
La domnul Enăchescu am ajuns însă după Anul Nou, de două ori amânând plecarea. Într-un final ne-am urnit şi, într-o după-amiază senină şi friguroasă de ianuarie, la capătul unui drum de fix 45 de minute, ne-am înfiinţat la domnul Enăchescu la poartă. Ospitalier, ne-a primit în casă, unde preţ de o oră am schimbat păreri şi opinii despre intruziunea imanentului în transcendent în lirica lui Blaga… glumesc, fraţilor, am vorbit numai şi numai despre porumbei, despre ce altceva ar putea discuta nişte împătimiţi ai voiajorilor? Recunosc că în toată perioada asta de timp ardeam de nerăbdare să urcăm la înaripaţi, să văd crescătoria, zburătorii, matca, să simt mirosul acela specific de porumbel şi să-mi albesc bluza cu pudra de pene a „olimpicului”.
Şi iată că ajungem şi la oile noastre cu gene, sprâncene, coadă şi pene, când domnul Enăchescu mi-l prezintă pe roşcovan. Îl aleargă un pic până să-l prindă, semn că nu e un porumbel tocmai blând. Îmi place sintagma asta, „porumbel temperamental”, un fel de substitut eufemistic pentru „porumbel nervos / sperios”. Analizat la mână, mă aşteptam să fie exact aşa cum mi-l închipuiam: un porumbel de talie medie, bine închegat, cu toate atributele unui zburător de clasă la categoria demifond, de la osatură, musculatură şi fineţe a penajului până la prezenţa scenică. Şi luat în mână, porumbelul s-a liniştit brusc, parcă te îmbia să-l analizezi ca un doctor cu stetoscopul.
La un moment dat, domnul Enăchescu m-a întrebat dacă îmi place cum arată. Recunosc că m-am blocat preţ de câteva secunde pentru că nu ştiam cum să-mi încep pledoaria. Bineînţeles că îmi plăcea, şi încă cum, dar trebuie să ai şi nişte argumente logice cu care să-ţi susţii punctul de vedere atunci când faci judecăţi de valoare. M-am scuturat repede de bâlbâială, mi-am pus ordine în gânduri şi ce i-am spus domnului Enăchescu o spun şi acum: cel mai mult m-a impresionat construcţia aerodinamică, fusiformă a corpului. Apoi, musculatura pieptului îmbrăca complet osul sternului, lăsându-ţi impresia că ţii în mână o sticlă sau un balon cu apă. Muşchi fermi, elastici în acelaşi timp, iar porumbelul nu era greu, spre deosebire de alte exemplare de la matcă. Reţineţi că suntem în sezonul rece, când porumbeii consumă multă hrană şi asimilează, devenind greoi. Ei bine, Ahile al nostru era uşor ca boxerii înainte de proba cântarului. Mi-l şi imaginez cum arăta în plin sezon competiţional, când văduvii în general sunt slabi şi uşori la mână. Poate că acesta a fost şi atuul său în cele 4 sezoane de zbor peste munte, la altitudini mari, pe unde întoarce uliul cu frâna de mână. Gândiţi-vă că avem de-a face cu un porumbel roşu şi nici nu vreau să-mi imaginez câte meciuri a avut cu ulii în periplurile sale montane din cauza culorii stridente a penajului. Că tot vorbim de culoarea roşie, încă o chestie care mi-a atras atenţia a fost culoarea irisului, de un roşu aprins. În compartiment nu mai băteau razele soarelui, deja ne aflam la apus, ca atare n-am putut să-i studiez prea bine ochiul. Însă n-am putut să nu remarc şi gradul înalt de vascularizare la nivel ocular.
Haideţi să trecem acum şi la povestea porumbelului ăstuia pentru că e una foarte interesantă. În 2007, domnul Enăchescu s-a mutat la o nouă locaţie. Din pricina asta a trebuit să renunţe la mare parte dintre zburătorii deţinuţi până atunci şi să oprească doar cuplurile de matcă. Aşadar, în toamna lui 2007 a reprodus în noua crescătorie 20 de pui tardivi, printre ei numărându-se şi Ahile. Porumbelul nu a apucat să zboare pe afară decât o lună, fiind apoi închis pe toată perioada iernii din cauza răpitoarelor care fac ravagii în zonă. În primăvară, a fost aruncat pe front, în prima linie.
Au urmat două sezoane competiţionale dure, cu zboruri peste munte, Ahile al nostru fiind singurul supravieţuitor la sfârşitul lui 2009 din acel lot de tardivi. A fost zburat la natural, poziţiile de cuib cu cel mai mare randament fiind pe ouă de peste 10 zile ori pe pui aproape de înţărcare (24-26 de zile). La finele sezonului 2008, când nu împlinise 1 an, ocupă locul 8 Naţional Viteză Yearling în cadrul Expoziţiei UCP de la Târgovişte. În 2009 îşi îmbunătăţeşte palmaresul, obţinând locul 1 Viteză Palmares 2 ani în cadrul Expoziţiei UCP, locul 2 Naţional Viteză Palmares 2 ani şi locul 1 Lot Balcanic Viteză Palmares 2 ani. Datorită acestor rezultate, dar şi din cauza schimbării rutei de zbor preconizate pentru 2010, porumbelul a fost retras la matcă. Deci în 2010 nu a făcut altceva decât să stea „pe cameră” cu reproducătorii şi „să toarne” odrasle. Partea interesantă acum vine. La sfârşitul lui 2010, domnul Enăchescu răspunde unei provocări venite din partea colegilor prahoveni afiliaţi la FCPR şi, ca atare, schimbă federaţia pentru a fi în concurenţă directă cu ei. Îl reactivează pe Ahile şi, de la Azilul de bătrâni şi Casa de pensii, porumbelul ajunge din nou pe baricade, de data asta zburat la văduvie. În primul an de la revenire, Ahile ocupă locul 4 Viteză Prahova şi locul 8 Viteză Maturi în cadrul Expoziţiei FCPR de la Craiova. A punctat 14 clasări din 15 angajări, ratând o singură etapă la 1-2 minute de sfârşitul clasamentului. Ar fi ieşit locul 1 AS Maturi 2011 dacă s-ar fi grăbit un pic. C-aşa e-n tenis!
Ajungem şi la sezonul de graţie 2012. Tot ruta Ardeal, tot la văduvie. De data asta nu a mai ratat nimic: 13 clasări din 13 angajări şi campion FCPR la categoria Demifond Maturi cu 3,67 puncte. Iar în cei 4 ani cât a fost zburat, bilanţul sună cam aşa: 52 de clasări din 56 de angajări. Cum ar spune Dan Diaconescu, „senzaţional, doamnelor şi domnilor”.
Click pentru marire:
L-am rugat pe domnul Enăchescu să detalieze puţin şi modul în care l-a motivat pe Ahile, care a fost strategia aleasă în cazul acestui mascul în perioada cât a zburat la văduvie. Aşa am aflat că porumbelul se motiva cel mai bine atunci când era îmbarcat mai calm. Atunci când intra în coşul pliant agitat, nu clasa în faţă. Şi iată care a fost şiretlicul folosit, un mic truc pe care domnul Enăchescu l-a descoperit destul de târziu, din spusele sale. Ahile era întotdeauna primul văduv îmbarcat. Femela lui şi partenerele altor câtorva zburători de top din crescătorie erau lăsate acasă, deci masculii respectivi zburau după metoda văduviei clasice. În momentul îmbarcării, uşiţa „dormitorului” (jumătatea de boxă unde se află cuibarul) era deschisă. Masculul intra, începea să cânte, după care părăsea boxa şi zbura prin compartiment. Femela îi era adusă în mână, deci nu i se dădea drumul. Crescătorul îi arăta femela din mână, o introducea în „dormitor” şi închidea uşiţa. Masculul îşi vedea consoarta şi ţuşt la gagică. Numai că nici nu apuca să atingă boxa că era prins şi băgat în coş. Gagica la întoarcere, cumetre.
Nini Enachescu si Ahile:
În crescătoria de zbor a domnului Enăchescu am avut prilejul să pun mâna şi pe câţiva fii din Ahile. Să fi fost 6-7 exemplare, nu mai reţin exact. Ce-mi amintesc foarte limpede e faptul că toţi semănau izbitor cu „tata lor”. Mă refer la conformaţie, nu doar la culoare. Toţi cu acea dispunere corporală fusiformă şi inteligenţă animală în privire. Iar dacă ar fi să dăm credit teoriei potrivit căreia genotipul precedă fenotipul… viitorul crescătoriei e asigurat, vorba clişeului.
Afară începea să se însereze de-a binelea şi eu îi făceam semne discrete (a se citi „disperate”) lui Ionuţ că ar fi cazul să-i dăm traseu. Vine omul dar mai şi pleacă, nu? Plus că deja mă luase un frig de începusem să tremur ca un câine la injecţii, mama ei de fudulie că mă îmbrăcasem ca de primăvară. Eram galben de frumos, vorba domnului Enăchescu. Aş mai fi stat eu la taclale, dar o regulă de aur spune că vizitele scurte sunt cele mai plăcute. Pentru mine, unul, cu siguranţă a fost o vizită plăcută, doar l-am văzut pe olimpicul Ahile, demifondist roşu pur-sânge. Şi apropo, staţi fără linişte că nu e Bricoux, să fim înţeleşi din capul locului…
Autor: Andrei Oprea
Deci mai intai stai sa ma adun de pe jos. Te-ai intrecut pe tine, Andrei… e un reportaj cum n-am mai citit pana acum, atat in Romania cat si afara. Si am cam citit cateva sute sau mii. Imbina informatia columbofila (d-aia utila, interesanta, suculenta) cu un stil de povestit care te face sa recitesti articolul de placere de mai multe ori. Chestia asta o reusesc putine articole columbofile. Si nu credeam ca o sa existe vreun articol columbofil la care sa ma buseasca rasul de nenumarate ori. Am inceput sa chicotesc pe la “Sa fie oare Bricoux?”, apoi ne-ai dat-o grav la temelie cu “oile noastre cu gene, sprâncene, coadă şi pene” si ai continuat asa pana la final. EXCEPTIONAL reportaj! Apropo de “chirchireii de la saltea” – eu zic sa postezi direct contul tau bancar ca simt nevoia sa te incurajez sa continui cu astfel de articole. Si sunt sigur ca nu numai eu simt aceasta nevoie. :)
Despre porumbel ce sa mai zic, la fel de naucitor ca reportajul… incepe cu culoarea care ne da peste nas de la inceput, obisnuiti fiind sa vedem in expo albastri si solzati. Apoi ne scoate din cap ideea cu tardivii, cum ca nu fac treaba. 52 de clasari din 56 de angajari?! Parfum!!!
Felicitari Nini Enachescu!
Felicitari !
Frumos reportajul Andrei, chiar ai talent, imi place cum povestesti si imi place ca ai masura in ceea ce faci.
D-l Enachescu, un mare campion, campion si la UCP si FCPR.
Daca tot am citit toate articolele lui Ad Schaerlackens, si cunoscand problema ma intreb retoric de ce Dl Enachescu cu distanta/corectie de Zona 1 din Prahova vrea sa joace si a jucat in zona 2 fiind printre ultimi care asteapta?
A doua intrebare cum este posibil sa sacrifici columbofilii din Azuga-Busteni oprind masina inainte de 400 km ca sa nu iasa Dl Enachescu din categorie?
Nu astept nici un raspuns, doar ca la cat 1 si a doua este ff important cum te cheama, cu cine joci, de unde se lanseaza.
In fine, eu joc doar fond, nu prea ma intereseaza cat 1 si 2.
Succes!
Imi plac etapele lungi si porumbeii care se preteaza la ele dar cand auzi de asemenea performante numa sa fii batut la memeaca de Hristosel sa nu incepi sa aplauzi UN PORUMBEL DE VIS.
super porumbel , super rezultate ! Felicitari..
Frumos articol si porumbelu prezentat de asemenea, felicitari columbofilului!
Poate ne spune cineva ce origine are porumbelul ? Are legatura cu o femela rosie de la Maestrul Olteanu Cosmin ?
Nici un repros ! Un articol adevarat ! Iarna mai dau un “ochi lung”pe site-uri,multi crescatori isi prezinta porumbeii,cateva serii,cateva fraze si o lista lunga cu “n” concursuri,etc. Atatea cifre ca nici nu mai sti unde sa te uiti si ce citesti.In articolul de fata l-ai prezentat foarte bine pe “Ahile”,sunt convins ca multi porumbei ar merita o astfel de prezentare,asa mai in cuvinte nu doar in tabele.Am tot citit fiecare cuvant dand pagina incet-incet mai jos cu speranta ca nu se va termina prea curand,si fara vrute am ajuns la final apreciind porumbelul si totodata munca ta.
Rezultatele porumbelului si frumusetea lui o sa ma bantuie la noapte :)),ma bucur ca un super-porumbel a avut parte de o super-prezentare !
Stima si respect pentru autor si protagonist !
off- topic:
Cu multi ani in urma,dupa ce am invatat sa citesc am inceput sa rasfoiesc printre cartile bunicului.Carti vanatoresti majoritatea (deh ca doar era mare vanator) printre care am gasit una asa mai aparte “Pasi prin lumea pasarilor” de Ionel Pop.Am citit-o si recitit-o si chiar daca scria ca,corbul este negru reciteam cu placere vrajit fiind de arta cu care descria zonele si vietuitoarele inaripate intalnite in plimbari.O astfel de lucrare vad si in articolul de mai sus si sunt convins ca multi vor citi cu placere astfel de opere chiar daca vor fi tot porumbei,tot locuri de top,pene rosii,albe,negre etc.
In opinia mea acesta este viitorul literaturii columbofile in Romania !
super tareeeeee,l.am citit cu mare placere si m.am distrat de minune.felicitari.un super porumbel si pe deasupra si rosu.
felicitari pentru articol,felicitari pentru porumbel.
L-am vizitat acum un an pe dl. Nini și i-am luat și un interviu (a ieșit prost din vina mea și am decis să nu-l fac public). Am încercat să mai trec pe la dumnealui de încă două ori, dar… n-a fost să fie. Am mai discutat apoi telefonic, de puține ori.
Pentru mine, Nini Enăchescu e columbofilul absolut. Dar ce e mult mai important, acest guru al curselor cu porumbei e, cu adevărat, un OM! Respect, artistule de omenie!
Pe ”Ahile” nu mi-l mai aduc foarte bine aminte. Acest porumbel își merită cu adevărat tabloul impozant iscălit de Irinel și descrierea plină de fervoare a lui Andrei.
Felicitari Andrei pentru reportaj,foarte,foarte bun,rar vedem asa reportaje. Cum spune si admin. tare expresia “Sa fie oare Bricoux?”,mi-a placut si faza “pe munte intoarce uliu cu frana de mana”. Singurul lucru care nu mi-a placut a fost expresia: Cum ar spune Dan Diaconescu, „senzaţional, doamnelor şi domnilor”,sau cel putin nu trebuia sa pui numele lui Diaconescu intr-un asemenea reportaj,nu isi avea rostu,este reportajul foarte bun,ca sa fie legat de un asemenea nume.
Cum spune si admin. ,iata inca o dovada ca si tardivi pot face performanta 52 de clasari din 56 de angajari pe munte,asa rar mai vezi,locul 1 in lotul olimpic la demifond,la Olimpiada Nitra 2013,te lasa fara cuvinte.
Revin cu aceasi afirmatie,daca acest porumbel cu asemenea rezultate era din Belgia,Germania sau Olanda va da.ti seama cat valoara, sume pornind cu 6 zerouri,si stapanul lui vindea din el puii 3-4 anii fara probleme,dar hai sa ne bucuram de acest frumos reportaj si ca avem inca o data dovada ca sunt si la noi porumbei fenomenali si crescatori pe masura.
Erau bine venite si cateva poze cu fii din el si poate mai multe poze din crescatorie.
Felicitari pentru reportaj,foarte,foarte bun.
SUUUUUUUUUUUUUUPERB !!! Ce sa mai spun …………..
FRUMOS PORUMBEL DARI SI UN CAMPIONI DE EXCEPTIE.BAFTA IN VIITOR!!!
Este un porumbel de Sonia Van Der Maelen
F frumor articol,să nu mai vorbim de porumbel(că e superb),dar ia spune-ne D-le Poet câte ciorne ai folosit?(glumeam). Felicitări! Aaaaa….ce nr de cont ai,poate poate…ceva galbeni:-*
super articolul la fel și arhile.
Felicitari crescatorului pentru aceste rezultate ,si pentru acest porumbel deosebit!
felicitari Nini Enachescu, multa bafta in sezonul 2013!!!
Felicitari!un articol complet si foarte frumos!!
super,omule intradevar ai talent,
Felicitari pentru prezentare!
Felicitari , atat povestitorului , cat si personajelor principale : Ahile si antrenorului sau !
un reportaj SEnzational!!!!!felicitari si mii de multumiri administratorului acestui site pentru extraordinarele articole postate zilnic:)
Deci si un porumbel tardiv poate face rezultate!!!!!
super porumbel felicitari crescatorului.
Felicitari si succes in sezonul 2013 dl. ENACHESCU , esti mai tare ca AHILE din poveste….. ce sa mai spun de f.c.p.r.-ul unora din Prahova !
Felicitari dl Nini pt porumbel, felicitari Andrei pt articol!
Salutari! In primul rand sa traiti cei doi Andrei: Oprea si Dejan ca ati facut posibila aceasta postare a articolului imbinat cu foarte mult umor! Felicitari domnului Nini pentru rezultat si rezultate! Marturisesc ca nu joc aceasta categorie, constat porumbeii cu ceas doar la fond, mare fond si maraton, asta din 2002! (specificul zonei, exceptie clubul Cobia). Andrei cred ca ti-ai facut multi fani cu acest articol, te astept cu noi articole de acest gen!
foarte frumos relatat felicitari
frumos articol,frumoasa pasare,frumoase rezultate,crescator cu expierenta-felicitarile mele,mai rar asa ceva.
52 din 56 !!!!!!!!!!??????? doamne , asta e Sarsaila frate . felicitari .
Chiar frumos, felicitari, multumim pentru articol, asteptam si altele!
Felicitari si d-lui Enachescu pentru porumbel, atat de bine a scris ca am si uitat de performantele porumbelului! :-))
SPECTACULAR. Meritati nota cea mai mare defapt luati-va nota cea mai mare ;;)) felicitari crescatorului cat si scriitorului, pe acest sait ai ceva bun de citit ceva te ajuta sa-ti descretesti fruntea si te face sa mai uiti de problemele. Vietii, si sa iti reamintesti cat este de frumos acest hoby.pe aceste sait se practik acest hoby in puritate maxima ca pe celelate saituri nu vezi alceva decati jigniri ieftine ce copii imaturi. ASTEPTAM URMATOAREA PREZENTARE
Felicitari dl.Nini Enachescu esti un mare columbofil poate cel mai bun ,dar ai si porumbei pe masura.Ma numesc Mitrescu Iulian in 2006 am luat o sora cu mama lui Ahile ,in 2007 sa nascut 725705-07 F. IN 2008 a fost locul 3 as campionat nationaL maturi UCPR,locul 2 as campionat yarlingi UCPR,locul 2 national UCPR expozitie maturi.In 2010 sa nascut 2387107-07 M. locul 5 demifond yarlingi expozitia nationala UCPR :Deci in concluzie provine dintro buna familie de porumbei care trasmite mai departe caracterele de buni cursieri .In incheiere tin sa-l mai felicit inca odata pe Dl. Nini si a reusit sa demonstreze tuturor ca daca iubim porumbei sine ocupam cum trebuie de ei putem face performante indiferent ca e UCPR sau FCPR.
Felicitari. P0rumbelul este peste locul 1 pe Belgia – 1. WOUTERS Marcel
Kapelstraat 22 – 2390 Westmalle 6.251.541/2010 21,1137
avand 17.62 puncte ( de fapt toti 3 ai nostru sunt peste cei trei ai lor)
In acelasi timp il bate si pe locul 1 Olanda – Eijerkamp.
Daca tinem cont de concurenta din Prahova si de trsaseul peste munte cred ca putem vorbi de un adevarat CAMPION MONDIAL. Din punctul meu de vedere restul tarilor desi au o imagine mai buna, sunt sub noi valoric dar si ca si campionat, organizare, siguranta, …. si indiferent ce puncte au acest porumbel le da clasa.
numai HITLER stia sa puna putere in cuvinte. FELICITARI
Felicitari pentru rezultate..Esti un adversar puternic. Succes in sezonul 2013 mai ales ca o sa zburam toti pe un singur plan.
Felicitari,este super porumbelul.
As dori sa stiu daca este Sonia pe ce linie e?
Felicitari d-le Nini si pe aceasta cale!Ma bucur ca am avut si eu ocazia, sa-i tin in mana pe Olimpicu, Asu….!
superba pasare ,felicitari proprietarului, si reporterului .Are cumva un pedigreu acest porumbel? multumesc
Felicitari crescatorului,pt asa pasare,felicitari porumbelului pt ca a stiut sa isi faca stapanul fericit si felicitari D.nului Andrei pt articol.
Auzi:”intoarce uliul cu frana de mana”.Bn ca la noi la Bucuresti,uliul are sabotii tociti,ca nu stiu cum scapau porumbeii printre blocuri.
Felicitari inca o data crescatorului,pt ca daca aceasta pasare se nastea in alt cotet si crescatorul nu stia ce sa faca cu el,era degeaba.Am citit undeva expresia asta,si nu mai stiu unde ,dar mi.a placut:”Daca ai ochi de sticla si mana de lemn,degeaba ai pasari bune”.Deci?
Cuvintele sunt de prisos! Felicitari domnule Enachescu!!! Sunt curios daca porumbelul mai zboara si in 2013?
Felicitari atat porumbelului cat si crescatorului.Sunt foarte curios cum se va descurca ,daca binenteles va mai fi zburat in anul 2013,dupa noul plan pe care il vor stabili mai marii nostri din FCPR. Succes !
unu la un milion daca nu si mai mult totusi ce origine are campionul aduce putin cu 312 al domnului Olteanu au ceva in comun?
Super porumbelul ca PERFORMANTA si ASPECT. Cat de frumos arata in prima poza natural, eu nu inteleg ce inseamna sa ii retuseze “marii fotografi” in asa fel de numai seamana cu originalul de nici o culoare :)))) mai sunt si platiti…. Pozele vechi sunt cu mult peste pozele din ziua de astazi doar ca sunt alb negru.La porumbei li se faceau n poze pana ii prindea intr-o pozitie frumoasa. Acum vine fotograful face o poza si gata ajunge acasa si incepe sa decupeze :))))) Dupa mine nu le-as zice fotografi ci sculptori ca sa nu le zic cioplitori :)
Vant in pene
Hai sa va elucidez misterul.
Tatal lui Ahile este 550005-05, solzat, Janssen / Stichelbaut x R. Venus / S. Toye. A fost loc 2 vit. palm. UCP 2007 si loc 4 vit. palm. yearling UCP 2006. Lot balcanic 2008.
Mama lui Ahile este 571026-06, ambii parinti fiind de la Cosmin Olteanu. Janssen (linie Merckx – Florin Moldovan) x S. Toye (linie Dally). A fost loc 2 vit. pui UCP 2006 si loc 2 derby Radauti-Prut UCP din 5.600 porumbei.
Iar mama lui Ahile e o rosie.
cu ce nume grele din prahova s-a luptat domnul enachescu?cumva cu Olteanu,iancu,Chirica,voicu,bilan, cu cine fratilor!!!!!!!!!!1
adevarata lupta e pe zona 1
Parinti nu s de la cosmin olteanu…Tatal e din porumbei domnului Bizdrigheanu …iar in zona 1 cartile sunt facute doar pt Cosmin Olteanu…Ca zona de lansare si culuar de intrare al porumbeilor…asa ca cei din zona 2 n ar avea sanse in zona 1,asta e clar !!!
ptr com. 50
citeste mai bine ce am scris, am zis doar de maica-sa (rosia) ca provine de la cosmin olteanu
Frumos cocos; felicitari pentru reusite!
Pt.pozitia 49, Adrian ,nu stiu la ce categorie te referi cand afirmi , “adevarata lupta”(vezi fond,maraton PH).Cei din zona I(jud. PH) au fost si vor ramane privilegiati (aici ma refer la etapele de viteza si demifond)deoarece acolo sunt cativa membrii care dirijeaza destinele Asociatiei PH afiliata la FCPR.Cu toate astea,domnul Enachescu si-a aratat adevarata valoare si a demonstrat ca se poate sa devina campion national si daca faci parte din zona II .Pt pozitia 50,Andrei,nu stiu de unde deti aceste informati cum, ca ,cartile sunt facute pt.planul de zbor 2013,in favoarea unora,aici ma refer la punctele de lansare ,in special viteza ,demifond.Tot cei posibil,nu ma mira absolut nimic ce se intampla in jurul nostru.Cred ca a asa a fost dirijat si al 2-lea zbor BRNO(maraton,asa DA lansare cu zbor intarziat) de cineva ,sa fie lansati porumbeii la ora 16(unde nu-i cap ,vai de picioare!!).Am deviat de la subiect ,FELFICITARI D-nule ENACHESCU!!!
FELICITARI NINI ,REZULTATELE SUNT PE MASURA MUNCII DEPUSE ,PE PAMANT TREBUIE SA EXISTE SI CARCOTASI DAR EI RAMAN CU CARCOTA IAR TU CU REZULTATELE ,TOT MAI SUS
Bv Maistre ai dat dovada si ai demonstrat k se poate ca un porumbel de top sa poata castiga pe doua rute diferite si la doua uniuni diferite adica :La UCPR a fost pe podium in primii 3 national si loc 1 balcaniada si la FCPR a fost pe podium loc 1 demifond si este loc 1 olimpiada acelasi porumbel si acelasi crescator care eu il cunosc ff bn si stiu valoarea lui si k, crescator si ca columbofil si merita tot respectul si toata stima pt asa rezultate si sincere Felicitari si Multa Bafta in 2013 si vant in pene de la tovarasul tau (TARARAE)
pt poz 53, fond , maraton e ca si cum ai juca la loz in plic ,pe cand la viteza -demifond e valoare crescatorului.oricum felicitari puntru domnul nini,dar nu se compara zona 2 cu zona 1, niciodata,aici sunt adevaratii crescatori!!!!
As dori daca se poate sa-mi spuneti nr. de telefon al d-nului Nini Enăchescu; as dori sa-i adresez niste intrebari. Va multumesc.
Marian nr de tel il vezi pe poza de fundal daca dai clic pt marire sau 0720668332 Enachescu Nini eu unul chiar as fi curios sa stiu cine este Domnul de la pozitia 48,49 si 56 k sa vdm si noi rezultatele d-sului daca este cu adevarat campion ????
super porumbel! super relatare!
Interesant la com 50 cum se poate face lansarea pentru un anumit crescator, ca tare sunt curios?
Andrei poate ilrogi pe dlacela atat de priceput sa ne invete si pe noi, poate faci un topic cu astfel de aberatii.
CUM SE LANSEAZA CA SA CASTIVE x
Sau CUM SA-MI SCUZ IPOTENTA???
Auzi lansare si culoar pentru un anumit crescator.
Dumneata citesti clasamentele?
felicitari Nini.un adevarat campion
foarte frumoasa pasarea sa ai noroc de ea
visavi de comentariul 48 daca ai fi columbofil ai sti ca nu poti zbura in orice zona ca ai fi dezavantajat dar 75% dintre cei care vin cu zaplasul la club habar nu au din ce directie vin porumbeii geografic. Si Mitrescu sa nu-si mai faca reclama pe spinarea lui Nini ca are sora ca face ca drege trebuia sa spuna si cand a iesit campion ca era elevul lui Nini si dupa ce a luat Nini mana dupa iel nu sa mai vazut .Asa ca lasati ura si invidia si respectati un campion care sant tot mai putini din cauza gurilor rele. BAFTA CAMPIONULE ……..
Felicitari domnu Nini pentru rezultatele optinute dea lungul anilor…sunteti cu adevarat un mare campion…cu respec Moise Gheorghe.
inca odata dl Enachiescu a demonstrat ca are mana si talent si nu trebuie neaparat sa ai miliarde sa faci performanta.Socotiti cati porumbei are dl Nini cati zboara si cati au si miliardarii pe care ii stiti cu renume si trageti concluzie ca acest om trebuie respectat indiferent la ce federatie zboara Bravo campionule dune tata peste europa daca se poate….
frumos exemplar.as vrea sa cumpar si eu de la dumneavoastra.bafta in 2013.daka nu va suparati intrati si la mine.
felicitari un porumbel de o valoare inestimabila…….
un adevarat diamant campionul d-lui enachescu,multi visam la asemenea rezultate,bafta in continuare si sa va dea d-zeu numai pasari ca 778938!!!
pfui mai, dar ai talent nu gluma si ai mai gasit si materie prima…………… de calitatea l. bravo si curaj.
Sincere felicitari pentru rezultate si pentru porumbel. Pentru asta e nevoie de pasari de calitate dar si de multa munca. Multi crescatori, care nu au investit un ban in porumbei in viata lor, ar comenta ca d-l Nini e ultimul din zona 2, ca de ce nu e primul din zona 1 s.a.m.d. De asemenea, multi cauta motive independente de ei pentru care unul sau altul a iesit campion, ba ca e avantajat, ba ca a furat etc., dar putini sunt aceea care cauta sa inteleaga unde au gresit ei de nu au obtinut performante sau ce mai au de facut pentru a-si imbunatati activitatea columbofila si rezultatele. Informatia, in general si cea columbofila, in particular, se gaseste cu mare usurinta azi, dar multi prefera sa comenteze in loc sa se documenteze. Tinand cont de concurenta din Prahova, nu poti spune ca d-l Nini e avantajat ca e ultimul, pt ca difera conditiile de desfasurare de la concurs la concurs. Asta strica soptul columbofil si viata din Romania in general: vorba lunga si fara rost. Hai sa-i felicitam pe cei mai buni si sa cautam sa ne vedem greseile si sa la indreptam. Doar asa vom deveni mai buni si nu doar comentand pe la colturi. Felicitari si pentru articol!
Scuze, vroiam sa spun “sportul” columbofil