Astept sfaturi si recomandari pentru un adăpost de mici dimensiuni

Va salut!

Va scriu pentru a va cere parerea cu privire la construirea unui adapost de dimensiuni mici (deocamdata cca. 1,60 x 2,00 m amprenta la sol – plus/ minus, dimensiunile acestea nefiind “batute in cuie”).

Ma intereseaza in primul rand (orientativ) cam care trebuie sa fie dimensiunea boxelor (Lungimea x inaltimea fatadei x adancimea) pe categorii de porumbei:

1. zburatori romanesti – greutate corporala = 250-300 grame, cred;
2. voiajori (dintre cei folositi la concursurile de zbor – orientare) – greutate corporala = 450-500 grame, cred;

3. rase mari, de carne (de preferinta autohtone: Urias de Salonta, Mare de Calafat, etc. daca, desigur, au vreo particularitate si necesitati aparte fata de rasele grele straine) – greutate corporala = peste 500-spre 8-900 de grame, cred.

Eventual, pentru a-mi face o idee mai clara privind alte detalii, m-ar ajuta sa vad si schite sau imagini cu adaposturi ingenioase, deja verificate in practica.

Mentionez ca inca nu am hotarat ce rasa/ tip/ categorie de porumbei intentionez sa adopt si, prin urmare, subliniez caracterul ORIENTATIV al informatiilor pe care le astept. Acesta este motivul pentru care vreau sa aflu dimensiunile standard ale boxelor pentru cuibarit (asa cum sunt ele fixate pentru fiecare categorie de rase – cel putin la nivel teoretic, chiar daca in realitate am observat ca le adapteaza fiecare propriilor necesitati si posibilitati).

Ca o paranteza, mentionez de asemenea ca m-am gandit sa planific adapostul pornind de la:

1. amprenta la sol (estimativa – cea mentionata mai sus);

2. dimensiunea standard a unei boxe (functie de care vad cam cate familii mi-as permite sa cresc pentru cazul fiecarei categorii de porumbei; functie de care, mai departe, voi alege categoria – una singura – neintentionand sa amestec, spre exemplu, zburatori cu rase grele);

3. volumul de aer necesar “per capita” sau pe pereche.

Va multumesc anticipat!

Barbeanu

16 comentarii la “Astept sfaturi si recomandari pentru un adăpost de mici dimensiuni”

  1. Parerea mea este ca ar trebui sa-ti achizitionezi numai voiajori sport( de zbor)!!! In cazul in care vrei sa cresti toate cele trei rase: iti recomand pt zbor si joc( jucatorii de galati), pt rasele de carne Kingi , Americani sau chiar standard romanesc!!!
    Din nou daca vrei sa cresti toate aceste rase ar trebui sa iti construiesti voliere separate pentru ca fiecare rasa are nevoie de nevoi speciale!!! Multa Bafata !!! :)

  2. daca ar avea un voiajor sport 500 de grame cred ca ar ramane acolo unde lai duce

  3. Întâi de toate mulţumesc porumbei.ro pentru publicare şi rog pe cititorii acestui site cărora le-am trimis deja pe această temă mesaje private pe conturile lor de sunphoto, să mă scuze pentru redundanţă! Am postat mesajul şi aici, la recomandarea (bună) a unuia dintre destinatarii de pe sunphoto.

  4. @ Leo:

    Vă mulţumesc frumos pentru comentariu şi recomandări. Aşa cum spuneam, nu m-am decis asupra rasei. Totuşi am câteva criterii. Astfel, prefer rasele româneşti, apoi aş alege dintre cele care sunt ameninţate cu dispariţia.

    Ca şi „categorie” sau tipologie, îmi plac rasele mai mari (Salonta, Calafat, Piteşti, Voltat Dobrogean). Majoritatea dintre acestea însă, fie au cam dispărut, fie sunt mai greu de găsit.

    Dintre rasele populare încă, îmi plac aproape toate rasele româneşti.

    În ordinea preferinţelor mele, voiajorii vor fi, probabil, ultima opţiune, chiar dacă îmi plac toţi porumbeii, inclusiv cei „de rasă comună”.

    Deocamdată însă vreau să construiesc adăpostul, după care voi căuta „pe teren” acele rase, să văd dacă se mai găseşte ceva din ele şi cam care este situaţia lor reală. Dacă spaţiul menţionat îmi permite, (aş prefera) cred că îl voi dota de la bun început cu boxe pentru rase grele, asta neînsemând că, dacă pe teren găsesc exemplare frumoase din rase rare de zburători sau jucători, şi nimic interesant dintre cele grele, nu voi adopta o rasă din altă categorie.

    Pentru început cred că mă voi opri la o rasă, poate două, maximum trei. Şi, musai, din aceeaşi categorie, am mai spus asta. Adică nu voi creşte Uriaş de Salonta împreună cu Jucător Albastru de Cluj ci, eventual, doar Salonte cu Mari de Calafat sau, doar Albastru de Cluj cu o rasă de zburător românesc sau, poate, Jucător de Ardeal (Nemoţat, Moţat, Bimoţat), etc. asta ca exemplu, rasele menţionate fiind alese, mai mult sau mai puţin, întâmplător. Foarte posibil însă, la cât de rare şi de greu de găsit sunt rasele care mă interesează, să fiu mai mult decât mulţumit dacă găsesc 2-3 perechi frumoase dintr-o singură rasă, şi să mă limitez pentru început doar la acea singură rasă. (Vă reamintesc că nu am experienţă ca şi columbofil.)

    Mai vreau să menţionez că adăpostul cu dimensiunile aproximative precizate în topic e doar un prim adăpost… „universal”, sau bun pentru de toate. Pe viitor, după ce îmi lămuresc şi mai mult ideile şi văd câte din ele „se pupă” într-adevăr cu realitatea, voi face probabil un adăpost mult mai adecvat.

  5. @ adrian:

    Geutatea precizată de mine e cea estimată… de aceea am spus după fiecare aliniat: „cred”.

    ps: Din ce mi s-a mai spus între timp, mai importantă decât greutatea unui exemplar e mărimea şi forma. Astfel, dacă e o rasă „lungă” cu o coadă pe măsură, nevoia de spaţiu în boxă e mai mare (pentru a nu sta cu coada îndoită sau sprijinită de pereţi) decât la o rasă compactă dar mai grea.

  6. Prietene, adauga si temperamentul rasei, apoi perioadele de reproducere, cuibarit, crestere si intarcare a puilor, ritmul de inmultire / prolificitate. Toate astea presupun nevoi distincte rasei si implicit nevoi speciale pentru exemplarele mai varstnice. Daca mai gasesti si pasari cu personalitate accentuata problemele teritoriale se amplifica. Ce am scris pana acum este valabil la 1 rasa. Daca vei opta sa cresti 2 sau 3 rase, in acelasi adapost … las imaginatia sa lucreze. M-as gandi si la separarea pe sexe in sezonul rece, la spatiu pentru pui, la spatiu pentru carantina / tratament / imperechere.
    Peste toate as prinde in prim plan problema spatiului total disponibil in varianta tridimensionala si costurile. Nu ma gandesc la upgrade in etapa asta dar cine stie cand iti vine gandul extensiilor.
    Oricum, este laudabila intentia cresterii raselor romanesti. As lua in calcul si lipsa documentarii pentru rasele rare.
    Daca vei putea gasi numitorul comun la toate variabilele de mai sus, ai tot respectul meu. Daca nu, tot asa :))
    Succes!

  7. Cei mai multi crescatori au inceput cu cateva rase si 2-3 voiajori. In timp au ramas la voiajori dupa care au trecut la concursuri. Pur si simplu ofera inzecit mai mult divertisment pentru acelasi pumn de boabe. Orice rase ai lua, ia si o rasa de zbor pe care sa o vezi pe cer… columbofilia fara zbor mi se pare ca nu are niciun farmec.

  8. @ Dorel, Gherla:

    Mda,.. extrem de complicată treaba… dezarmant de complexă! Dacă ar fi să iau în calcul toate variabilele, probabil că aş fi tentat să renunţ. Şi aşa mă tot codesc de mai bine de un an să încep… Până la urmă sper că voi avea porumbeii mei. De regulă, rasele pe care mi le doresc sunt trecute în voliere la „şi altele”. Nu primesc adăposturi dedicate şi nici îngrijiri aparte. Asta dacă mai alege cineva să crească astfel de rase. Din acest motiv poate că au ajuns să dispară. Eu în schimb, dacă voi ajunge să le am, le voi creşte în regim preferenţial, cu dedicaţia, pasiunea şi posibilităţile de care voi dispune. Cel puţin aşa intenţionez.
    Mai am în vedere faptul că aceste rase niciodată în istoria (formării) lor nu au beneficiat de condiţii de porumbei de top dintr-o ţară cu tradiţie în columbofilie…
    Din ce am mai aflat, în vestul ţării (Banat, Crişana), (pseudo)rasele utilitare se adăposteau singure prin şuri şi erau hănite la grămadă cu păsările de curte, chiar dacă proprietarul lor creştea şi alte rase de porumbei în adăposruri mai adecvate.

    Voi vedea ce va ieşi până la urmă…

    Oricum, enumerarea factorilor de care trebuie să se ţină seama e deosebit de utilă. Probabil că aş fi avut nevoie de multă experienţă şi/ sau de multă lectură de literatură columbofilă pentru ca să ajung să mă gândesc la asta. Vă mulţumesc pentru sinteza lor! În măsura posibilităţilor îi voi avea în vedere, chiar dacă pentru început nu cred că voi avea un adăpost prea „complicat”.

  9. @ porumbei.ro:

    Acuma… chiar voiajori nu mă gândesc să cresc. Să nu fiu înţeles greşit, îmi plac toate felurile de porumbei. În paranteză fie spus, încă hrănesc guţani. De unii m-am ataşat, au nume… Probabil când voi fi columbofil, dacă voi fi, din cauza ataşamentelor voi avea o mare problemă cu selecţia. Voiajorii îmi plac destul de mult, chiar dacă nu mă pasionează concursurile. Au genul acela de frumuseţe care decurge din funcţionalitate. Cred că puţinor rase europene contemporane le-a mai rămas asta. Totuşi, dacă voi fi nevoit să abandonez ideea cu rasele grele româneşti, probabil voi alege zburători. Deja am o listă lungă de astfel de rase: îmi plac codalbii, în special cei negri, apoi dungaţii româneşti; la fel, vişinii, Roşii de Târgovişte, etc… zburătorii au la rândul lor rase sau linii care dispar sau chiar au dispărut: Pestriţii şi Încălţaţii de Arad (cred că am dat totuşi, pe undeva pe Internet, de o referire la un vechi crescător din zona de vest care mai are aşa ceva…); liniile particulare ale Ciungilor de Ploieşti, cum, spre exemplu, e Bălanul mustăcios, ori cei cu pană bifurcată în coadă, proveniţi din porumbeii crescuţi de Boştină-Lipăneşti. Nu ştiu dacă aşa ceva mai există. Însă m-aş bucura chiar şi numai să văd, darămite să am şi să cresc.
    Îmi plac şi jucătorii şi rollerii. Totuşi, oricât de tentanţi ar fi, probabil că voi ţine departe de Jucătorii de Galaţi sau de alte rase, pe bună dreptate şi din motive corecte, atât de populare. Oricum, şi din această categorie de rase există destule care nu se bucură de popularitate şi riscă să dispară… cel puţin din România. La ele m-aş gândi în primul rând.

  10. Cresterea porumbeilor este extrem de simpla !!!!

    – multa libertate
    -apa/adapatoare curata
    -mancare/hranitoare curata

    In rest te invata ei ce trebuie sa faci.E bine sa incepi
    cu o rasa blanda.Curaj…
    La Lugoj cred s-ar potrivi o copie a acestui cotet:
    http://www.terenziani.it/it/animali di cortile/Bizet.htm

  11. @ felix d´alsace:

    Super! De dimensiuni nu prea mari, elegant, aerisit… La aşa ceva mă gândeam şi eu.

    Vă mulţumesc pentru sugestie!

  12. Salut colegu’ .
    Pentru inceput iti sugerez sa construiesti porumbarul definitiv la exterior iar la interior sa-l amenajezi provizoriu astfel incat sa-l poti modifica in functie de rasele la care te vei opri .
    Spor la treaba !

  13. @ bogdan:

    Vă salut!

    M-am gândit şi la asta, să fac „mobilier mobil” ca să mă exprim aşa… şi să îl pot detaşa şi înlocuii mai trârziu. Totuşi, problema enunţată de mine în topic rămâne: ce dimensiuni să aleg pentru boxe (lungimea x înălţimea faţadei x adâncimea)? Indiferent dacă le fac provizoriu sau definitiv…

    Până la urmă cred că le voi face de 50 sau 60 x 40 x 40 cm, ceea ce, cred, ar trebui să fie suficient pentru rasele mici şi medii şi, eventual, pentru unele rase utilitare mai micuţe (Porumbelul Moţat de Ploieşti = 34-36 cm lungime, 360-400 grame; Porumbelul Mare de Calafat = 40-45 cm lungime, 510-600 grame). Doar pentru Uriaş de Salonta (= 46-48 cm lungime – la masculi, 700-900 grame – tot la masculi) nu cred că ar fi suficient…

    Vă mulţumesc!







Comenteaza

Emailul tau nu va fi public. Campuri obligatorii: nume, email, comentariu. *