Autor: Dina Mergeani
Porumbeii jucatori sunt acei porumbei crescuti pentru abilitatea lor de a se rostogoli peste cap (a juca) in zbor. Porumbeii putatori ai acestui caracter apar perfect sanatosi, fara probleme in crescatorie legate de alimentatie si reproducere, pot zbura adesea fara sa joace si o foarte mare parte dintre ei nu au probleme in a-si controla jocul. Majoritatea crescatorilor cauta sa selecteze porumbei cu o expresie intermediara a acestui caracter excluzandu-i pe cei cu o expresie excesiva. Porumbeii cu o expresie excesiva a acestui caracter continua sa joace in zbor pana cand se lovesc de pamant, starea sanatatii acestora putand fi serios compromisa.
Cel mai probabil, jocul este derivat din comportamentul sexual. Cu totii am observat ca, dupa ce se imperecheaza, porumbeii fac un zbor scurt in jurul crescatoriei batand puternic din aripi si planand. In timpul planarii apare o contractie moderata si de scurta durata a muschilor latero-cervicali ai gatului si ai spatelui superior. Acest fapt poate duce, in cazul unor muschi mai sensibili cum sunt cei ai jucatorilor, la o coada scurta sau chiar 1-2 tumbe. Probabil ca aceasta caracteristica a fost observata initial si selectata in timp, astfel ajungandu-se la jucatorii de azi. Putem obesrva destul de des porumbei care bat cu putere din aripi si planeaza usor (mai ales in prezenta porumbitelor) inainte de a juca.
Un bun jucator ar trebui sa indeplineasca 3 conditii:
1. Sa joace bine (cat de mult se poate si cat mai strans),
2. Sa nu cada,
3. Sa se inalte bine.
1. Cu cat contractia muschilor gatului va fi mai puternica si mai brusca cu atat un porumbel va juca mai strans. La porumbeii al caror joc este oblic avem o diferenta de contractie intre cele doua parti ale corpului. Un porumbel va juca cu atat mai lung cu cat contractia muschilor gatului va dura mai mult. Din experienta pot spune ca, cu cat un porumbel da o ?coada? mai lunga cand este pui iesit la zbor, cu atat va juca mai lung la un moment dat, ?coada? lunga fiind semn de contractie prelungita a muschilor gatului.
2. Porumbeii care cad pot fi de mai multe feluri:
Porumbei care cad foarte devreme: chiar la o luna de zbor. Cred ca acestia mostenesc o contractie puternica si prelungita a muschilor gatului si nu au reusit sa invete sa isi controleze jocul.
Porumbei care cad tarziu, dupa 2-3 ani sau chiar mai tarziu: probabil ca, cu inaintarea in varsta, acestia isi pierd controlul jocului.
Porumbei care au un joc lung si, de obicei, nu cad avand un control bun al jocului. Cel mai probabil ca acest control se bazeaza si pe aprecierea distantei fata de sol sau pe obisnuinta de a juca o anumita lungime. Ei cad doar cand joaca de la inaltimi prea mici sau cand intalnesc in calea lor un obstacol (de exemplu o casa).
Uneori pot sa cada si porumbeii fara un joc spectaculos. Acest fapt poate fi considerate o intamplare, mai ales cand se intampla in conditii speciale. De exemplu, inaltatul iarna pe zapada nu e relevant pentru ce poate un jucator. Pur si simplu zapada “fura” ochii si la porumbei. Cel mai probabil acest lucru inseamna ca unii dintre ei sunt in stare, cand joaca, sa aprecieze distanta pana la sol si astfel sa isi controleze jocul (calitate pe care o pierd iarna in prezenta zapezii).
3. Un porumbel fara usoare aptitudini de zbor (si acestea se mostenesc, cei ce cresc voiajori stiu asta) nu se va inalta niciodata si nu va da masura tuturor posibilitatilor lui dar va transmite la urmasi abilitatea de a juca. Unii cazatori se feresc sa se mai inalte anticipand, probabil, cazatura ce va urma. De asemenea, porumbeii folositi la reproductie sunt mai greu de inaltat si joaca mai rar probabil pentru ca au, ca prioritate, ingijirea puilor.
Ereditatea culorii este de aproximativ 100% fiind foarte usor predictibila comparativ cu ereditatea jocului care este mult mai scazuta. Cu acest tip de ereditate nu vom fi niciodata siguri asupra fenotipului unui jucator.
Daca imperechem porumbei de joc cu porumbei din rase fara joc unii dintre puii lor (F1) prezinta o abilitate redusa de a juca (Ray Golbert 1947), asa ca o singur gena recesiva nu explica in totalitate fenomenul. Dar cand imperechem F1 cu F1, in F2 avem, pentru jucatori/nejucatori proportiile asteptate pentru o singura gena recesiva.
O situatie interesanta mi-a aparut imperechind (nu in mod voit) o prumbita cazatoare cu un voltat. Ambii pui obtinuti aveau abilitatea de a face cateva tumbe. Probabil ca acest fapt se incadreaza in primul exemplu (referitor la anumiti F1) sau ca gena (sau genele) care dau contractia muschilor spatelui la voltati cu tractiunea capului spre coada in repaus (deci aproape continua si nu in zbor) sunt alele cu gena ce determina jocul (un tip de contractie aproximativ la fel dar care apare in accese si doar in zbor, ea fiind probabil declansata de efortul de zbor).
Deci jocul porumbeilor este determinat de o gena recesiva, aceasta trasatura avand o transmitere de tip monogenic conform geneticii clasice a lui Mendel si fiind determinata de o gena numita ‘rolling’ sau, pe scurt, ‘ro’. Dar chiar in prezenta a doua astfel de gene : ro//ro, expresivitatea acestei trasaturi este variabila de la porumbel la porumbel, acest fapt sugerand ca , in abilitatea de a juca, ar putea fi implicate mai multe alele ale genei ?ro? sau ca gena ?ro? interactioneaza si cu gene de pe alti loci in determinarea felului jocului.
S-a observat ca, spre deosebire de muschii laterocervicali ai gatului la gaini care contin in special fibre musculare lente, cei ai porumbeilor contin predominant fibre rapide. De asemenea, exista un studiu (Entrikin, 1972) care spune ca excitabilitatea muschilor laterali ai gatului este mai mare la jucatori decat la ceilalti porumbei.
Entrikin a studiat urechea interna a mai multor rase de porumbei, jucatori si nejucatori, si a observat ca aceasta e la fel indiferet de rasa. De asemenea a aratat ca jocul nu e voluntar si nici nu este ceva similar epilepsiei nefiind inhibat de medicamentele antiepileptice. Ceea ce el a descoperit este ca jocul nu isi are originea in creier si ca este consecinta unei miopatii, el fiind o stare neuromusculara specifica a muschilor latero-cervicali ai gatului si spatelui superior. Procainamida, un blocant al canalelor de potasiu de la nivelul membranei celulare utilizat ca antiaritmic si care face muschii mai putin responsive la stimuli, inhiba abilitatea de a juca.
El a aratat ca una dintre aceste posibile gene implicate in determinarea jocului este responsabila pentru raspunsul exagerat al muschilor latero-cervicali ai gatului la unii neurotransmitatori. El a aratat ca, in timpul jocului, porumbeii sufera un mic acces caractarizat printr-o contractura musculara exagerata a muscilor latero-cervicali ai gatului cauzat de un defect genetic.
Diferente semnificative au aparut la masuratorile caracteristicilor excitabilitatii muschilor si raspunsului contractil la acetilcolina. Curbele doza ? raspuns au aratat diferenta semnificative intre jucatori si nejucatori, muschii latero-cervicali ai gatului la jucatori fiind de trei ori mai responsivi decat la nejucatori. Rezistenta membranara a fibrelor musculare la jucatori este de 2/3 din cea a nejucatorilor.
Concluzii :
– jocul este conditionat genetic,
– fibrele musculare de la nivelul gatului la jucatori au, fata de nejucatori, urmatoarele caracteristici :
– rezistenta membranara scazuta,
– potential de repaus crescut si potential de activare scazut: ele au nevoie de o stimulare usoara pentru a face muschii sa se contracte si sa traga capul porumbelului mult spre spate acesta rasturnandu-se rapid peste cap.
De fapt, fibrele musculare ale muschilor latero-cervicali ai gatului de la porumbeii jucatori sunt prea responsive la stimuli. Dar diferentele intre porumbeii jucatori si nejucatori sunt relativ minore in comparatie cu severa modificare a comportamentului in zbor a porumbeilor jucatori. Anumite componente netestate inca ale transimiterii neuromusculre ar putea fi implicate in acest fenomen.
In timp am facut niste observatii legate de porumbeii din crescatoria mea (dintre care multi sunt rude dar nu foarte apropiate):
– daca imperechezi un cazator cu un jucator obisnuit aproximativ jumatate din pui cad (mai exact 40%),
– daca imperechezi doi cazatori intre ei aproximativ trei sferturi dintre puii lor cad (80%),
– cazatorii care cad foarte devreme (si care ar putea fi purtatori intr-o forma homozigota a acestei insusiri) nu au neaparat parinti cazatori dar au sigur bunici cu aceasta insusire,
– sunt situatii cand, daca imperechezi doi jucatori foarte buni (sau cazatori), unii dintre pui nu dau nici macar coada toata viata,
– daca imperechezi unul dintre acesti pui cu un jucator mediu obtii, nu rar, pui care joaca foarte bine (sau cad),
– distributia este aproape egala intre sexe la cei care joaca foarte bine (sau cad).
Aceste observatii sugereaza ca:
– 1. exista o gena care ii face pe anumiti porumbei sa cada (cel mai probabil recesiva),
– 2. exista o gena recesiva care inhiba abilitatea de a juca.
1. De obicei, odata ce a cazut, un porumbel nu-si mai pierde acest obicei (mai ales pentru ca si antrenamentul e foarte important – cu cat inalti mai mult sau mai des un porumbel cu atat creste sansa ca el sa joace mai bine). Am incercat sa ii tin fara sa ii inalt pe unii dintre ei si, dupa 2-3 ani, nu mai cadeau dar nu stiu daca nu cumva era din cauza ca nu se prea mai inaltau.
Problema cazatorilor este imposibilitatea lor de a-si controla jocul odata ce au inceput sa joace, ei nu se opresc pana la contactul cu pamantul ( din pacate…). Ei sunt sub impulsul de a juca chiar de cand incep sa zboare, de multe ori facand serii frecvente de doar 1-2 tumbe chiar de la inceputul zborului. In timp, se feresc de zbor si isi pierd antrenamentul obosind din ce in ce mai repede ( ar putea fi un mecanism de protectie). Nu pot preciza daca aceasta trasatura (lipsa controlului jocului) tine numai de antrenament sau este numai conditionata genetic (sau, cel mai probabil, ambele cauze) – adica exista o gena pentru acest fapt care ar putea determina o relaxare deficitara (sau lipsa relaxarii) unor muschi contractati mai mult timp, alela sau nu cu ?ro?.
Un alt fapt interesant l-am observat imperechind o jucatoare medie cu un voiajor apoi, unul dintre puii lor (o porumbita) l-am imperecheat cu un jucator mediu si a rezultat un porumbel cazator. Acest fapt poate duce la ideea ca gena care a determinat lipsa controlului jocului a fost mostenita de la voiajor aceasta nemanifestandu-se decat in prezenta genei ?ro? in varianta homozigota. Asa ca gena care ii face pe unii jucatori sa cada ar putea sa fie dominanta si sa nu fie alela cu gena ?ro?.
2. Cel mai probabil ca, pentru a determina felul jocului, genele de pe locusul “Ro” interactioneaza si cu gene de pe alti loci. Teoretic se pot manifesta ambele gene intr-o forma mai atenuata (sau chiar fara nici un fel de atenuare). Cred ca exista o alta gena, s-o numim “non-ro”, care, in varianta homozigota (banuiesc ca e recesiva), inhiba orice efect al genei “ro” chiar daca aceasta e in varianta homozigota si te-ai astepta ca porumbelul ce poarta aceste gene sa joace. Asa ca doi porumbei, chiar foarte buni jucatori, care poarta aceata gena vor putea avea si pui care sa nu joace deloc! Acest fapt se bazeaza pe un fenomen care exista intre anumite gene si care ar putea fi exemplificat cam asa: o anumita gena poate masca in totalitate efectul altei gene chiar daca aceasta din urma este prezenta in asa fel incat sa fi putut determina un anumit caracter. Un exemplu este cel cu gena care da rosu recesiv (e//e). In varianta homozigota un porumbel este doar rosu si atat. Asta chiar daca el este putator si al altor gene ce determina sau modifica culoarea. Alt exemplu similar este cu albul recesiv (z*wh//z*wh) care mascheaza orice alta culoare chiar si rosu recesiv.
Gena ce da jocul e clar recesiva fata de cea care da la purtatori lipsa lui. Probabil ca exista mai multe alele ale acestui locus care pot da mai multe feluri de joc, nimeni n-a studiat in profunzime acest lucru. Prin analogie, cred ca gena care ar da un joc mai lung este recesiva fata de gena care ar da un joc mai scurt. Asadar cred ca un porumbel care joaca foarte bine (sau cade) nu poate sa aiba pe locusul “Ro” o gena pentru joc foarte scurt (sau deloc). Deci cel mai probabil cand unul din puii lui nu joaca deloc inseamna ca intervine o alta gena cu alt locus pe care el o poarta in forma heterozigota. Aceasta gena, in varianta homozigota e mai “tare” (in expresie) decat gena care da jocul si inhiba expresia acesteia chiar daca gena “ro’ e in varianta homozigota.
Aceasta explicatie ar putea fi valabila in cazul selectarii liniilor de zbor plecand de la porumbei jucatori. Deoarece, imperechind porumbei de zbor cu porumbei jucatori, obtinem exemplare care joaca, asta inseamna ca unii zburatori obtinuti din porumbei de joc sunt de fapt purtatori ai genelor de joc, actiunea acestora fiind inhibate de gene cum e cea de mai sus.
Exista porumbei comuni care, fara nici o incarcatura genetica legata de joc, prezinta uneori cate o ?coada? scurta atunci cand vor sa isi schimbe brusc viteza si directia de deplasare. Acest caracter este voluntar (spre deosebire de joc care este involuntar) si apare atunci cand sunt urmariti de pradatori.
Jocul este o stare nefiziologica care atrage atentia pradatorilor, jucatorii find rasa de porumbei cea mai atacata de pradatori. Pradatorii sunt atrasi de porumbeii care joaca, proabil pentru ca un asfel de porumbel e catalogat ca un porumbel ranit sau ca un exemplar mai slab si mai usor de prins. Asadar, intr-o expresie usoara, acest caracter diminueaza abilitatea pasarii de a trai in salbaticie. Intr-o expresie exagerata, poate duce la accidente cum ar fi: fracturi ale membrelor, leziuni ale ochiului, leziuni ale oviductului la porumbite sau chiar la moartea pasarii.
In concluzie, cresterea jucatorilor este un bun exemplu de selectie dirijata cu scopul de a perpetua un “defect” genetic.
Dina Mergeani
Orice referire la acest material se va face mentionand autorul, numele articolului si adresa site-ului unde este prezentat.
Am cateva intrebari:
1. Exista rase de jucatori la care nu cade nici un exemplar? Adica sa ai garantia ca nu trebuie sa culegi pasari ‘infipte-n gard’ sau sa le aduni cu farasul de pe jos…
2. Exista vreo linie de voltati care nu tremura din gat? Mereu am dorit sa iau macar o pereche dar decat sa-i vad cum fac din cap de parca ar avea toate “boalele” mai bine lipsa. Am inteles ca varietatea indiana (incaltati) nu fac asa dar parca-s mai putin reusiti ca postura.
nu cred , asta se intampla din pricina caracterului pe care il detine respectivul porumbel, daca este prea nervos si insistent cu siguranta se va izbii de pamant , mai ales daca nu are si foarte multa experienta in joc! pentru a arata mai bine cum se desfasoara un joc vizitati site-ul domnului toma alexandru , mehedinti, satu mare, din sectiunea porumbei de agrement, acolo vezi gasii un clip luat de pe youtube superb cu trei porumbei in plina actiune de joc, a fost difuzat si pe discovery chanel, iar despre tremuratul gatului la voltati acest tremurat se intampla doar la masculii care sunt tinuti prea mult inchisi in voliere foarte mici, doar la masculii din linii pure originale unguresti cu 2-3 randuri de pene in coada si cu varfurile despicate.
Buna Andrei
Asta este sinonim cu Exista masini ce nu fac accident? Da cele ce nu circula.Hai ca glumesc un am luato razna inca.
Daca acesta este singurul lucru care vrei sa il eviti de ai culege pe cei morti si nitradevar tear interesa Jucatori nu e nici un pericol se gasesc citeva rase la care cu siguranta nu se sinucid
Am intilnit citeva rase si am citit despre unele din asa numita Categorie (familie ) a Jucatorilor de Pode (Teren ) adica ca sa ma explic acea categorie de jucatori care zboara si joaca la mica distanta de teren si dinacest motiv nu au de unde sa cada mortal.
Dar si in aceasta grupa sint mai multe variantede de la cele cenu zboar mai sus de10 m pina la cele din extrema 0,50 m totul depinde de gustul fiecaruia in ce is gaseste placerea.
Ba chiar am vazut pe net un film in spaniola ce aretau o rsa de asfel de jucatori cu care se concura intr-o sala mai inalta tip sala de sport ei acesti a daca nu ma insel parca la comande cind bateu din palme daca il gasesc iti trimit adresa sa in vizionez e circa 40 – 60 minute.
In varianta ca nu te satisface nimic pina aici am auzit de la cineva la exozitie facind reclama la o rasa care ar juca cica ascendent (la inaltere ) si deci daca e adevarat distanta pina la sateliti e mar si nu e nici un pericol de a nu putea opri.
La sfirsit daca din toata gama nu te satisface nimic trecem la varianta nr. 1 Jucatoridin ori ce rsa care nu mai joaca. Sigur nu e greu de gasit ca doar sint atitea care au facut din ei JUCATORI de COLIVIE
Sa auzim doar de bine.
Cu stima si respect Alex. Bude
Hah, da, cei ce joaca ascendent ar fi o solutie. Am vazut exemple de jucatori care joaca direct pe sol, dar iar mi se pare o exagerare in selectie, se comporta ca niste gaini taiate care se zbat pe jos numai ca nu stropesc cu sange (sau…?).
O chestie pe care am remarcat-o este ca si voiajorii, in special puii, cand pleaca in zbor, fac uneori un fel de tumbe, unele chiar foarte spectaculoase – uneori strang din dinti, avand impresia ca se strivesc de acoperisuri, dar niciodata nu dau gres, si revin in stol continuand zborul. Nu seamana deloc tumbele lor cu jocul jucatorilor `de meserie` dar cred ca sunt generate de un mecanism asemanator. Cred ca si asta explica experimentul cu incrucisarea voiajor-jucator, relatat mai sus in articol.
am observat acest lucru si la porumbeii voiajori maturi, cu cat ii tii mai mult inchisi in voliera cu atat “joaca” mai mult la primul zbor, cred ca sunt foarte entuziasmati in acel moment ca sunt liberi! eu cred ca asa isi exprima ei bucuria! (voiajorii)
Asa-i, cred ca tine de starea psihica, am vazut ca maturii cel mai mult `joaca` in diminetile de vara sau cand ies de pe oua si vor sa se dezmorteasca. Incepand de toamna cand la noi ataca uliul, nu mai stau de joaca, zboara doar in stol compact si foarte precis sincronizati…
Am citit ca la formarea voiajorilor belgieni ,la sfirsitul secolui 19,sau incrucisat si cu ” culbutant holandez” o rasa de jucatori din regiune.
remarca cu jocul la voiajori este foarte adevarata,am si eu cativa voiajori care se mai rostogoleau cateodata,cand erau fericiti si da,mai ales puii.
O mare prostie sustinuta de multi este aceea ca daca zburam mult timp porumbei din rase nejucatoare cu stolul de jucatori se invata de la acestia sa joace :),este caraghios sa afirmi asta atata timp cat si exemplare de jucatori nu joaca deloc desi sunt zburati toata viata altari de ceilalti.
Andrei solutia ar fi rasele de Thumbleri si nu Rolleri ,adica thumblerii sunt jucatori cu un stil diferit de rolleri=siragari,ei joaca mult mai des dar nu se invart decat de 2-3 ori.
In ceea ce priveste culesul de pe jos,este usor sa se evite acest fenomen,dupa putina selectie nu mai mult de 3-4 generatii.
Problema majora a jucatorilor este sa gasim linia optima care nici sa nu cada sau sa joace foarte des(sunt care joaca in fiecare secunda,nu fac siraguri dar jucand atat de des nu zboara mai mult decat 7-10 minute)si cei care nu joaca deloc sau joaca doar in anumite momente de fericire in zborul cu femela etc…,aceasta mica fanta de lumina dintre cele doua stiluri este foarte ingusta si greu de atins.
Voltatii nu sunt tremuratori decat aceia cu cozi duble sau triple,proveniti din linia engleza ,sigur acum acestia predomina dar eu am avut 10 exemplare pana anul trecut care nu tremurau deloc (nici mie numi placeau cei foarte tremuratori),si aveau pantaloni ,corp mai mare si coada dubla,acestia nu au aspectul si impactul celor englezi dar totusi cred ca provin de departe din linia indiana (cu coif si pantaloni).
Eu cred ca pentru a evita accidentele din joc este foarte important ca porumbeii sa fie invatati sa se inalte in “puncte” foarte repede.Astfel nici chiar un sir de 30 40 de tumbe nu e suficient pentru a ajunge la pamant.Desigur am vazut exemplare ce nu s au mai oprit chiar dintre nori…dar rar.Din pacate multi din galatenii mei de joc i am pierdut din diferite cauze de cand m am apucat si de cresterea altor rase.Anul acesta o sa incerc sa lucrez mai bine u cei ramasi si sa antrenez viguros pana toamna tineretul.
voiajorul nu joaca ci mai mult se prosteste de bucurie fiind liber, tumbele facandu-se in lateral din aripa pe cand jucatorul se lasa pe spate ajutandu-se de coada…, iar la voltati doar masculului ii tremura gatul aceasta se produce pe baza de stres (cred) daca este tinut foarte mult timp inchis intr-un spatiu redus ca dimensiune! asa mi s-a spus cand am cumparat o pereche de voltati si asa a fost, i-am lasat liberi toata ziua ….ca dupa o saptamana sa observ ca nu ii mai tremura foarte strident gatul.
tremuratul gatului la unele rase de voltati este ereditar si nu depinde de stres etc. eu am avut si tremuratori si asa am constatat in cativa ani.
iar cu jucatorii este cam nasol degeaba se ridica rapid,si ai mei de ex se ridica direct in puncte deja dar acum cateva zile mia cazut unul de foarte de sus ,iar altii tot joaca cand ajung jos inainte de a ateriza de bucurie,si tot pica cei care sunt cazatori nu pot fi struniti cazatorii nicicum credetima…….:((
un porumbel cazator va cadea mai devreme sau mai tarziu in orice imprejurari.
scuze ca nu am postat in acelasi mesaj mii de scuze :( dar am gasit o poza cu o voltata de a mea femela care era tremuratoare desi era afara tot timpul deci teoria nu sta in picioare: http://img217.imageshack.us/img217/7435/voltatagriyj6.jpg
Se organizeaza in Romania concursuri si la jucatori? Aveti idee pe unde se gasesc cei mai tari jucatori de la noi din tara(ma refer la cei care fac snururi de peste 10 rotatii fiecare)?
asta sunt curios si eu daca se organizeaza concursuri de jucatori(nu zburatori),
si pt costy:aceea se gasesc usor numai ca problema e ca fac prea multe deja si pica.
in schimb sunt foarte greu de gasit care fac snur lung de 10-15 rotatii fara sa cada.
Parerea mea este ca jocul(rotatia) porumbeilor jucatori este voluntara deoarece: 1. cand un porumbel jucator care cand este liber roteste cum ati spus dvs ca i se contracta muschii gatului de ce nu i se contracta acesti muschi si cand este inchis o perioada de timp sa faca aceste rotatii si in voliera. si 2.din experienta proprie va spun ca un porumbel care acasa rotea daca l-am dus la o anumita distanta de casa si l-am eliberat nu a mai rotit, care ziceti ca e explicatia daca nu sant voluntare aceste rotiri sau jocuri.?
salutare. pt teo naum te rog da-mi si mie noul tau id de messenger sau numarul tau de telefon
Buna Domnilor
D-le Costyn eu cresc jucatori de aproape 40 de ani si rare ori am avut un lot in care sa joace toti si sa joace si bine.
Pot sati garantez ca si daca il gasesti pe crescatorul ala nu o sati vinva deoarece asta este visul fiecarui crescator de jucatori in cel mai bun caz trebue sa te multumesti cu pui din un asemenea lot dar asta nuti garanteaz ca o sa ai acelas suces si dumneata ca si celalalt cu parinti.
Sa zicem ca gasesti un asfel de crescator si cumperi ca. 20 pui ce provin din lotul ala perfect daca obti 3-4 pui cu joc identic ca al parintilor e bine si daca obti mai mult te pati considera fericit ca esti norocos.
Asta nu inseamna ca celalti nu sint buni dar uni nu zboara de loc alti joaca doar in al doilea an alti au doar tentativa de joc alti au jocin stiluri diferite de ce ai vazut la parinti.
Intorcindune la exmplu de sus cu acel material bun din parinti buni si de la crescator bun va trebui sa mai lucrez dumneata citva ani pina tevei putea asmana cu predecesorul iar numarul anilor pina la suces depinde de urmatoari factori : 1 CUNOSTINTE 2 RABDARE 3 PASIUNE pt rasa de care te ocupi.
Dupa parera mea e foarte bine ca e asa de greu ca de se puta cumpara succesul la pache cred cami satifaceam dorintelesi ambitile undeva intre 5-10 ani si abandonam aceste rase de jocfind plictisit de ele.
Din cauza lipsei pe piata am fost nevoit sami implinesc singur dorintele si ambititile cu rabdare cu multe esecuri la imperechere la alegerea timpului pt lansare la selectare cu putine succese si ma ingimfam credzind ca sint expert si hop un nou Esec .
Dar acum dupa aproape 40 de ani nu miam epuizat nici dorintele si nici ambitile si pot sa spun ca de mio da dumnezeu viata si sanatate o sa incerc sa o iau de la capat cel putin inca 40 de ani si cred tot nu osa ma plictisesc.
Cred ca acuma fara sa gresesc prea mult pot sa spun ca asta e FARMECUL COLUMBOFLIC CARE E ASA DE FRUMOS asta o sutin eu un vechi Columbofil bagati bine de seama NU EXPERT
Ovidiu idul meu este rapatack69 .
Eu am intalnit atat femele cat si masculi de voltati care tremurau capul chiar daca erau lasati liberi. Eu nu am spus ca toate accidentele pot fi evitate printr un antrenament bun dar se pot fi evitate o mare parte.Am inteles ca si alimentatia poate avea un rol in acest comportament.
asa este teo ,se “zice” ca alimentatia saraca in proteine ii face mai putin jucatori.
cel putin asa se zice ca in practica….
Oricum dupa selectie ,la jucatori antrenamentul este cel mai important fara doar si poate!!
Apropo voi de cate ori zburati stolu de jucatori pe zi sau p saptamana?
Concursuri se tin la Bistrita,au fost anul trecut si or sa fie si anul asta.Rezultatele erau afisate aici pe forum.Concurs cu jucatori galateni,au fost vreo 5 etape din cate stiu eu…
d-le tanase aveti cumva un id de mess?sa mi-l trimiteti la adresa de email: soponar_radu@yahoo.com
PORUMBEII VOLTATI SAU COADA DE PAUN: “Acesti porumbei isi au facultatea naturala sa-si desfasoare coada in evantai, la fel ca paunii si curcanii. Ei se mai numesc porumbei TREMURATORI caci cei ce zboara putin si sunt tinuti in captivitate in voliere foarte stramte au un tremurat al gatului care are unele convulsii ce da impresia unei pasari bolnavicioasa, desii ei sunt perfect sanatosi! Talia este peste mijloci, iar zborul lor este relativ bun. Ei sunt agreabili si familiari. Unii sunt unicolori:albi, negrii, galbeni , albastrii. Altii sunt albi cu capace colorate: negruu, rosu sau limonii, care sunt foarte placuti la vedere. Exista o varietate scotiana, a caror pene au aspectul foaret frumos, avand puful frizat lund si care defapt nu poate sa zboare. El este cunoscut sub numele de coada de paun matase. O alta varietate scotiana este mai mica ca talie si o coada foarte larga. Penajul sau nu este foarte matasos ca la varietate descrisa mai sus. Un tip un pic mai puternic decat coada de paun engleza, aceasta rasa cuprinde doau tipuri:albi germani, cu coada colorata si germani inversati, a caror coada este alba si retul; corpului colorat in nuante foarte diverse. Toate rasele descrise de porumbei voltati au tarsele goale(neincaltati) dar la rasa indiana unii au capul lis, altii au mot pe ceafa si sunt incaltati.Ei nu au tremuraturi nervoase. cei motati poarta denumirea de coada de paun de filipine. In tara noastra se mai cunoaste porumbelul zis “curcan” sau voltatul rustic dobrogean. Ei sunt crescuti in localitatile din sudul dobrogei. Porumbelul acesta are o usoara tremuratura a gatului coada este mai putin desfacuta in forma de palnie nu in forma de evantai bogat si frizat ca la alte varietati. Capul are un mot mic gatul lung si purtat spre spate. Coada are pana la 22 de pene si o tine putin ridicata in sus. Nu sunt incaltati.. Sunt unicolori sau baltati pe fond alb. Zboara relativ usor si sunt destul de profilici.” PORUMBEII CALATORI SI DE AGREMENT autor COLONEL (R.) GEORGICA POPESCU, PORUMBEII VOLTATI SAU COADA DE PAUN capitolul 38 pagina 205, editura Royal Edimex Bucuresti, 1996!
scuzati greselile gramaticale , l-am scris foarte repede si intr-un timp foarte scurt…! cam asa ar trebuii sa arata un comentariu la un articol postat de dumneavoastra pe acest site de promovare … nu gen :” am auzit.., mi se pare.. , eu cred ca .. etc.!” si inca ceva .. va rog sa postati articole mai ajutatoare pentru cei incepatori… cum ar fi:”cum incepem in columbobilie/starea psihica a porumbelului/ de cer se pierd porumbeii in concursuri/porumbelul calator in forma / etc.. incercati sa faceti rost de vechile carti ” columbofilul – buletin informativ” scanatile si postati articole interesante… daca doriti va ofer eu o jumatate de metru cub de material didactic despre porumbeii voiajor!
dragi prieteni columbofili
PORUMBEII ZBURATORI SAU JUCATORI
1. PORUMBEII DIN ACEASTA GRUPA SUNT DE TALIE MIJLOCIE- MICA,SUNT CARACTERIJATI (JUCATORI) PRIN ZBORUL LOR SPECIFIC.DUPA SPECIFICUL ZBORULUI L.N. SCEPETILNIKOV GRUPEAZA PORUMBEII DE ZBOR SAU LETNIE GOLUBI,IN ZBURATORI,JUCATORI SI PORUMBEI CARE BAT DIN ARIPI
ACESTI PORUMBEI JOACA REPEDE SAU LENT MULT SAU PUNTIN IN FUNCTIE DE CUM SUNT ANTRENATI.
2.PORUMBEII CARE BAT DIN ARIPI SAU HLOPAINSCIE-BOINIE ZBOARA DREPTI CA LUMANAREA ,BATAND STRIDENT DIN ARIPI.IN TIMPUL ASCENSIUNII VERTICALE SE DAU PESTE CAP FARA A SE COBORI IN JOS, APOI BAT DIN ARIPI SI SE RIDICA IARASI VERTICAL IN SUS ,DANDUSE DIN NOU PESTE CAP.
3. TUMBA CARE O FAC IN AER SE DATOREAZA NUMITOR MODIFICARI PATOLOGICE IN FUNCTIONAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ,SI ANUMEA CREIERULUI DECI AR FI UN FENOMEN EPILEPTIC.
CEEA CE VREAU SA VA MAI ZIC E CA INAINTE SA SPUNETI CEVA FITI SIGURI CA INFORMATIA CAPATATA E ADEVARATA NU DOAR O PARERE CE TREBUIE LUATA IN SERIOS.PTR. CA SI EU SUNT COLUMBOFI CU ACEST “MICROB” IN SANGE SI CEEA CE VAM REDECTAT MAI SUS ESTE DINTR-O CARTE FOARTE VEHECE EXISTA DIN ANUL1962 . PROBABIL CA SI CURCANUL ARE ACEEASI “BOALA” DE NERVI CENTRALI PE CARE II ARE JUCATORUL.
am un galatean vanat care zbura 3-6 ore la disparitie iar cand venea acasa cobora in tumbe cam 10-15,plana apoi iar facea un sirag de 10-15 tumbe.dar intotdeauna juca exact, exact,in dreptul aceluias loc.cine mai vrea sa discute despre galateni cu mine ma gaseste la craciun_axente
domnilor mai stiti ceva despre jucatorii de calarasi? daca sunteti crescatori as dorii sa cumpar ceva porumbei. tel 0722.228.612
Eu cresc jucatori de Galati si am avut si eu cateva exemplare de cazatori la mine in crescatorie(care din pacate s-au eliminat singure). Cea mai recenta pierdere a fost un rosu in varsta de 1 an care dupa o serie de 2 – 3 cazaturi urmate de traume (si-a rupt amadoua picioarele pe rand) si-a revenit, s-a calmat in momentul in care a primit pereche, am scos o serie de pui, dar in momentul in care i s-a pierdut perechea a reinceput sa cada, de cateva ori scapand cu rani usoare, ultima fiindu-i fatala. Aces comportament mi s-a parut ca a apurut din nevoia de a se face “evidentiat” (nu s-a manifestat cand a avut pereche). Iar despre pui, desi si femela a fost tot o “cazatoare”, acestia nu fac mai mult decat 3 – 4 tumbe.
As vrea si eu sa-mi dati pe ID:mitit3llu site-ul unde pot viziona filmuletul d-nului Alex Toma …… si app de jucator kre face 10-15 tume …am avut si eu trei de acest gen ..fara sa cada si am fost foarte multumit de ei..si jocul lor poate fii influentat si de ceilalti membri din cusca…de ex. dak ai din aceia kre zboara repede nu mai ofera timp celor kre joak frumos sa isi faca rondul….incerknd sa tina randul stolului ..aceasta kracteristica am verificat-o personal..dar nu garantez asta pt toti ..pot sa zic k a fost o exterienta personala …astept raspuns pe ID: mitit3llu ..ms
cumpar porumbei jucatori yd-ul meu este leta_ionut dak aveti ceva de oferit stiti unde ma gasiti
MA NUMESC TATIANA.locuiesc cu familia mea in grecia.de mica copila imi plac porumbeiii,,indeosebi porumbeiii albi cu coada de paun,,albi stufosi,,voiajori albii.problema mea e ca nu cunosc mai nimic despre aceste fiinte dragalase.dar dorinta mea e mare pentru a ma ocupa de cresterea acestor pasari. in grecia nu exista,sau eu nu-i pot sa-i
gasesc,,deaceia va rog sa ma ajutati cu citeva sfaturi,,,,de unde pot sa-i cumpar??la ce virsta trebuie sa-i aduc in grecia,,ca sa nu fuga de la mine?in ce luna e mai bine sa-i aduc la mine>>//orice informatie pentru mine e de folos.
ACESTAI EMAIL MEU taiamu@yandex.ru
va multumesc tuturor
cam mult de citit,nu crezi???