16 comentarii la “Masculul de soim hranind femela”
Sa vezi thriller cand vaneaza stolul impreuna…
Cat sunt namilele pe langa porumbei. Superbe pasari! Au si ele partea lor in viata noastra columbofila. Ne mai animeaza zilele cu atacurile lor.
Mai rar loveste la noi soimul calator, fiind o pasare de tranzitie. Daca ar fi locatar permanent cum este uliul porumbar, ar fi fost soc si groaza. Porumbeii in fata soimului nu au nicio sansa………indiferent de starea de sanatate, ii culege cu o lejeritate de ai impresia ca nici nu a existat vreun atac. Nu sunt foarte mari, din moment ce un exemplar are 2 kg
@Florin: depinde de zona. Stau in zona premontana si la noi este soim tot anul. Vara mai e cum mai e, se distribuie atacurile, dar acum ca 99% din crescatori au inchis porumbeii, ma ataca aproape zilnic. Daca sunt perfect sanatosi, au sanse destule, dar conteaza foarte mult si constructia lor si greutatea, forma in momentul zborului. Am vazut zigzaguri pe cer in care soimul incerca sa ia porumbelul, nu stiu cum isi poate schimba directia dupa fenta porumbelului la secunda, zici ca ii citeste gandurile… si totusi scapa. Cei mai multi ii ia dupa curse “maraton” in care ii alearga pe sus puncte de abia ii vezi, cate o ora sau mai mult pana cedeaza unul. Si de obicei cedeaza unul care a avut probleme de sanatate. Acestia oricum se pierd la etape. Cand eram la inceput si aveam tot felul de adunaturi si credeam ca toti porumbeii sunt la fel, urmarirea dura putin pentru ca ii lua imediat sau se aruncau prin gradini de unde ii culegeau cainii, pisicile sau ulii. Am incercat in timp sa inteleg ce tip de porumbel rezista cel mai bine. Acum ii face puncte si dispare cu ei cate o ora, uneori am impresia ca trec si muntii.
Uliul e o gluma dupa ce dispar din stol bolnaviciunile si umflatii, a incercat in ultimele saptamani peste 50 de atacuri, toate ratate. La soim deja au picat 10 bucati, si nici nu am intrat inca in iarna… Din cei 10 de unul ma mir, restul avusesera probleme de sanatate in istoric – exact cum scriam si anul trecut, parca ii alearga in timp ce le citeste fisa medicala.
Este un rapitor rapid, nu degeaba este considerat “ghepardul” vazduhului. Stiam ca in Romania, soimul calator nu prea a mai fost observat fiind inclus pe lista speciilor pe cale de disparitie. Banuiesc ca te doare sufletul cand iti ia cate unul cu ceva performante in spate. Dar acolo sus, se traseaza altfel lucrurile si miza este existenta fiecaruia dintre ei. Soimul nu ataca din placere, in lumea lor nu exista risipa
de acord cu andrei, porumbeii au sanse mari sa scape dar totul depinde de strategia lor de aparare, stare de sanatate, experienta avuta in trecut cu atacurile isi spune si ea cuvantul, un tanar va fi luat imediat de soim fata de un adult care mai stie sa faca cateva eschive. conteaza si norocul uneori dar acesta nu tine de multe ori. eu am tippleri si berzati de budapesta , porumbei care zboara la mare inaltime si ma impresioneaza berzatii care desi sunt atacati uneori la coborare dupa ore bune de zbor imediat cum simt un potential pericol pe cer fie el uliu, soim, uneori si la vederea unui pescarus imediat urca in puncte de multe ori ei fiind deasupra soimului si coborand imediat dupa trecerea pericolului, nu mi-a prins nici unul dintre ei pana acum in schimb cativa tippleri n-au rezistat atacurilor .
Mereu m-am uitat cu sufletul la gura la documentarele in care leii sau gheparzii alearga turmele de gnu sau alte ierbivore, si intotdeauna cad prada verigile cele mai slabe, care raman in urma sau se despart de turma. Cu ghepardul vazduhului alergarea este cam la fel. De multe ori l-am vazut cum zboara acolo sus pe langa stol paralel cu ei, si negociaza fiecare secunda, pentru ca oricare dintre ei ar schimba directia ar incetini. Tare as vrea sa pot filma asa ceva, este senzational.
In general omul pe ce specie a pus mana a slabit-o (fizic, imunitar, etc), si porumbeii nu fac exceptie (vezi rasele care abia se mai hranesc singure, care nu isi cresc puii, nu vad de penaj sau de nari, tremura ca niste paralitici, stau in pozitii nefiresti, etc). Prin voiajori (in special voiajorul de maraton) si poate alte rase de zbor (nu cunosc) avem rara oportunitate sa obtinem ceva chiar mai bun decat in natura.
Andrei,mai trimite.ti din rapitoare , la mine la campie?. La mine in localitate traiesc liberi,aproximativ 8000 de gutani+ gugustiuci ,iaraşi mii. Toamna ,iarna sunt veniți ulii pasarari care ataca gugustiucii non stop. In schimb uliul porumbar vine mai rar.Cat despre femela de porumbar ,apare cam odata pe saptamana.Atunci îi spectacol,cerul îi plin de porumbei iar dc apare si soimul,delir…Pana la mijlocul iernii se face curatenie dupa care mai greu prind gutani si devin tot mai agresive rapitoarele. Nici eu,nu mai pot lasa porumbeii afara
Dumitre pe tine te sacaie mai mult soimul decat uliul in perioda asta. Berzatii sau Pöltly cum li se mai spune, sunt nebuni,prefera sa se sinucida decat sa fie prinsi. Sa ai un stol de 20-30 buc ,care zboara iarna pe zapada ,la inaltime sunt superbi,mai ales cand iau curbele si lucesc la Soare….
Buna,
ceace spune Dumitru (Nr.6) -“porumbeii au sanse mari sa scape dar totul depinde de strategia lor de aparare, stare de sanatate, experienta avuta in trecut cu atacurile” – este cit se poate de adevarat, as mai adauga aici neaparat si antrenamentul zilnic de zbor, indiferent de sezon, al fiecarui porumbel etc. aceste experiente ar fi baza pe care se sprijina, sau mai bine spus ar trebui sa se sprijine supravietuirea fiecarui porumbel in parte in natura=> prin natura inteleg viata porumbelului in afara volierei!
Andrei K.
salut Fisher, anul asta e total diferit fata de 2016 in privinta soimului, anul trecut pe vremea asta aveam deja 3 luati insa pana acum nici nu l-am vazut la culoare, nici un atac , nimic…parca a intrat in pamant, ceea ce nu e un lucru rau . despre uliu nu pot sa vorbesc pt ca el pt porumbeii mei este inofensiv , ca si in 2016 trec prin zona multi insa nu ataca, probabil realizand ca sunt vazuti repede de porumbei si nu ar avea sanse . cat despre berzati mi-ar placea sa am un stol mare si sa-i vad acolo sus dar deocamdata nu am atat de multi si nici nu zboara grupati probabil din cauza faptului ca nu m-am ocupat sa-i zbor de mici impreuna dar sa stii ca iti dau dreptate , de multe ori si eu am impresia ca sunt sinucigasi cel putin din ce am observat anul trecut in cele 2-3 atacuri la care am avut norocul sa asist in direct , se duceau fix in directia soimului doar ca urcau mai mult iar cand acesta era suficient de enervat lua unul la ochi si incepea goana. am vazut niste zig zaguri facute de ambii participanti la spectacol cum nu credeam ca exista , nu-mi imaginam ca pot auzi suieratul aripilor soimului in picaj cand venea din punct pana deasupra casei insa chiar se aude mai ales ca era dimineata si pe strada mea domnea linistea . am incercat sa filmez dar la viteza aia mi-a fost imposibil , oricum anul asta am decis sa-i eliberez mult mai rar si sa nu mai risc pt ca m-a usurat de cativa tippleri buni in 2016 dar uite ca acum cred ca a plecat din zona mea, chiar ieri le-am dat drumul si nu au fost deranjati. numai bine tuturor ! PS Andrei am inteles eu gresit sau tu vrei sa spui ca am obtine ceva bun din voiajorul maraton incrucisat cu o rasa de zbor? ,,Prin voiajori (in special voiajorul de maraton) si poate alte rase de zbor (nu cunosc) avem rara oportunitate sa obtinem ceva chiar mai bun decat in natura,,
Nu m-am gandit la incrucisare, dar fiecare rasa luata separat (voiajor sau zburator de durata) are ce trebuie pentru ca in cateva generatii sa ajunga sa fie foarte greu de prins. Daca ar fi mai multi crescatori care ar dori sa lucreze la asta ar fi bine. Mi-ar fi placut sa am cu cine colabora pe tema asta dar cum inaintam in calendar, toate cotetele isi inchid usile.
in ceea ce ma priveste lucrez la asta prin 2 lucruri simple si anume in primul rand faptul ca zbor porumbeii 12 luni atunci cand permite vremea chiar daca iarna mai rar , in acest fel ramanand doar cei care isi dezvolta simturile astfel incat sa nu fie prinsi (sau macar sa fie prinsi foarte greu ) si in al 2 lea rand scot pui din acestia pentru a verifica in ce masura se transmit sau nu calitatile de aparare. un lucru este sigur si cel mai important din ce am observat pana acum si anume faptul ca porumbelul trebuie sa fie foarte bun zburator pt a avea sansa de reusita , pana la urma se intrece cu cel mai rapid animal de pe pamant daca nu gresesc. vom vedea ce ne rezerva viitorul.
Ce mare e namila aia de femela. M-a disperat anul asta. Ea a atacat de cele mai multe ori porumbeii mei, dar nu a luat la fel de multi precum masculul. Fiind mai mic e si mai rapid…din pacate.
Postez aici un link cu niste atacuri de Soim calator la porumbei, de genul celor amintite mai sus de voi :
Sa vezi thriller cand vaneaza stolul impreuna…
Cat sunt namilele pe langa porumbei. Superbe pasari! Au si ele partea lor in viata noastra columbofila. Ne mai animeaza zilele cu atacurile lor.
Mai rar loveste la noi soimul calator, fiind o pasare de tranzitie. Daca ar fi locatar permanent cum este uliul porumbar, ar fi fost soc si groaza. Porumbeii in fata soimului nu au nicio sansa………indiferent de starea de sanatate, ii culege cu o lejeritate de ai impresia ca nici nu a existat vreun atac. Nu sunt foarte mari, din moment ce un exemplar are 2 kg
@Florin: depinde de zona. Stau in zona premontana si la noi este soim tot anul. Vara mai e cum mai e, se distribuie atacurile, dar acum ca 99% din crescatori au inchis porumbeii, ma ataca aproape zilnic. Daca sunt perfect sanatosi, au sanse destule, dar conteaza foarte mult si constructia lor si greutatea, forma in momentul zborului. Am vazut zigzaguri pe cer in care soimul incerca sa ia porumbelul, nu stiu cum isi poate schimba directia dupa fenta porumbelului la secunda, zici ca ii citeste gandurile… si totusi scapa. Cei mai multi ii ia dupa curse “maraton” in care ii alearga pe sus puncte de abia ii vezi, cate o ora sau mai mult pana cedeaza unul. Si de obicei cedeaza unul care a avut probleme de sanatate. Acestia oricum se pierd la etape. Cand eram la inceput si aveam tot felul de adunaturi si credeam ca toti porumbeii sunt la fel, urmarirea dura putin pentru ca ii lua imediat sau se aruncau prin gradini de unde ii culegeau cainii, pisicile sau ulii. Am incercat in timp sa inteleg ce tip de porumbel rezista cel mai bine. Acum ii face puncte si dispare cu ei cate o ora, uneori am impresia ca trec si muntii.
Uliul e o gluma dupa ce dispar din stol bolnaviciunile si umflatii, a incercat in ultimele saptamani peste 50 de atacuri, toate ratate. La soim deja au picat 10 bucati, si nici nu am intrat inca in iarna… Din cei 10 de unul ma mir, restul avusesera probleme de sanatate in istoric – exact cum scriam si anul trecut, parca ii alearga in timp ce le citeste fisa medicala.
Este un rapitor rapid, nu degeaba este considerat “ghepardul” vazduhului. Stiam ca in Romania, soimul calator nu prea a mai fost observat fiind inclus pe lista speciilor pe cale de disparitie. Banuiesc ca te doare sufletul cand iti ia cate unul cu ceva performante in spate. Dar acolo sus, se traseaza altfel lucrurile si miza este existenta fiecaruia dintre ei. Soimul nu ataca din placere, in lumea lor nu exista risipa
de acord cu andrei, porumbeii au sanse mari sa scape dar totul depinde de strategia lor de aparare, stare de sanatate, experienta avuta in trecut cu atacurile isi spune si ea cuvantul, un tanar va fi luat imediat de soim fata de un adult care mai stie sa faca cateva eschive. conteaza si norocul uneori dar acesta nu tine de multe ori. eu am tippleri si berzati de budapesta , porumbei care zboara la mare inaltime si ma impresioneaza berzatii care desi sunt atacati uneori la coborare dupa ore bune de zbor imediat cum simt un potential pericol pe cer fie el uliu, soim, uneori si la vederea unui pescarus imediat urca in puncte de multe ori ei fiind deasupra soimului si coborand imediat dupa trecerea pericolului, nu mi-a prins nici unul dintre ei pana acum in schimb cativa tippleri n-au rezistat atacurilor .
Mereu m-am uitat cu sufletul la gura la documentarele in care leii sau gheparzii alearga turmele de gnu sau alte ierbivore, si intotdeauna cad prada verigile cele mai slabe, care raman in urma sau se despart de turma. Cu ghepardul vazduhului alergarea este cam la fel. De multe ori l-am vazut cum zboara acolo sus pe langa stol paralel cu ei, si negociaza fiecare secunda, pentru ca oricare dintre ei ar schimba directia ar incetini. Tare as vrea sa pot filma asa ceva, este senzational.
In general omul pe ce specie a pus mana a slabit-o (fizic, imunitar, etc), si porumbeii nu fac exceptie (vezi rasele care abia se mai hranesc singure, care nu isi cresc puii, nu vad de penaj sau de nari, tremura ca niste paralitici, stau in pozitii nefiresti, etc). Prin voiajori (in special voiajorul de maraton) si poate alte rase de zbor (nu cunosc) avem rara oportunitate sa obtinem ceva chiar mai bun decat in natura.
Andrei,mai trimite.ti din rapitoare , la mine la campie?. La mine in localitate traiesc liberi,aproximativ 8000 de gutani+ gugustiuci ,iaraşi mii. Toamna ,iarna sunt veniți ulii pasarari care ataca gugustiucii non stop. In schimb uliul porumbar vine mai rar.Cat despre femela de porumbar ,apare cam odata pe saptamana.Atunci îi spectacol,cerul îi plin de porumbei iar dc apare si soimul,delir…Pana la mijlocul iernii se face curatenie dupa care mai greu prind gutani si devin tot mai agresive rapitoarele. Nici eu,nu mai pot lasa porumbeii afara
Dumitre pe tine te sacaie mai mult soimul decat uliul in perioda asta. Berzatii sau Pöltly cum li se mai spune, sunt nebuni,prefera sa se sinucida decat sa fie prinsi. Sa ai un stol de 20-30 buc ,care zboara iarna pe zapada ,la inaltime sunt superbi,mai ales cand iau curbele si lucesc la Soare….
Buna,
ceace spune Dumitru (Nr.6) -“porumbeii au sanse mari sa scape dar totul depinde de strategia lor de aparare, stare de sanatate, experienta avuta in trecut cu atacurile” – este cit se poate de adevarat, as mai adauga aici neaparat si antrenamentul zilnic de zbor, indiferent de sezon, al fiecarui porumbel etc. aceste experiente ar fi baza pe care se sprijina, sau mai bine spus ar trebui sa se sprijine supravietuirea fiecarui porumbel in parte in natura=> prin natura inteleg viata porumbelului in afara volierei!
Andrei K.
salut Fisher, anul asta e total diferit fata de 2016 in privinta soimului, anul trecut pe vremea asta aveam deja 3 luati insa pana acum nici nu l-am vazut la culoare, nici un atac , nimic…parca a intrat in pamant, ceea ce nu e un lucru rau . despre uliu nu pot sa vorbesc pt ca el pt porumbeii mei este inofensiv , ca si in 2016 trec prin zona multi insa nu ataca, probabil realizand ca sunt vazuti repede de porumbei si nu ar avea sanse . cat despre berzati mi-ar placea sa am un stol mare si sa-i vad acolo sus dar deocamdata nu am atat de multi si nici nu zboara grupati probabil din cauza faptului ca nu m-am ocupat sa-i zbor de mici impreuna dar sa stii ca iti dau dreptate , de multe ori si eu am impresia ca sunt sinucigasi cel putin din ce am observat anul trecut in cele 2-3 atacuri la care am avut norocul sa asist in direct , se duceau fix in directia soimului doar ca urcau mai mult iar cand acesta era suficient de enervat lua unul la ochi si incepea goana. am vazut niste zig zaguri facute de ambii participanti la spectacol cum nu credeam ca exista , nu-mi imaginam ca pot auzi suieratul aripilor soimului in picaj cand venea din punct pana deasupra casei insa chiar se aude mai ales ca era dimineata si pe strada mea domnea linistea . am incercat sa filmez dar la viteza aia mi-a fost imposibil , oricum anul asta am decis sa-i eliberez mult mai rar si sa nu mai risc pt ca m-a usurat de cativa tippleri buni in 2016 dar uite ca acum cred ca a plecat din zona mea, chiar ieri le-am dat drumul si nu au fost deranjati. numai bine tuturor ! PS Andrei am inteles eu gresit sau tu vrei sa spui ca am obtine ceva bun din voiajorul maraton incrucisat cu o rasa de zbor? ,,Prin voiajori (in special voiajorul de maraton) si poate alte rase de zbor (nu cunosc) avem rara oportunitate sa obtinem ceva chiar mai bun decat in natura,,
Nu m-am gandit la incrucisare, dar fiecare rasa luata separat (voiajor sau zburator de durata) are ce trebuie pentru ca in cateva generatii sa ajunga sa fie foarte greu de prins. Daca ar fi mai multi crescatori care ar dori sa lucreze la asta ar fi bine. Mi-ar fi placut sa am cu cine colabora pe tema asta dar cum inaintam in calendar, toate cotetele isi inchid usile.
in ceea ce ma priveste lucrez la asta prin 2 lucruri simple si anume in primul rand faptul ca zbor porumbeii 12 luni atunci cand permite vremea chiar daca iarna mai rar , in acest fel ramanand doar cei care isi dezvolta simturile astfel incat sa nu fie prinsi (sau macar sa fie prinsi foarte greu ) si in al 2 lea rand scot pui din acestia pentru a verifica in ce masura se transmit sau nu calitatile de aparare. un lucru este sigur si cel mai important din ce am observat pana acum si anume faptul ca porumbelul trebuie sa fie foarte bun zburator pt a avea sansa de reusita , pana la urma se intrece cu cel mai rapid animal de pe pamant daca nu gresesc. vom vedea ce ne rezerva viitorul.
Ce mare e namila aia de femela. M-a disperat anul asta. Ea a atacat de cele mai multe ori porumbeii mei, dar nu a luat la fel de multi precum masculul. Fiind mai mic e si mai rapid…din pacate.
Postez aici un link cu niste atacuri de Soim calator la porumbei, de genul celor amintite mai sus de voi :
https://www.youtube.com/watch?v=DMZO5XCM6sA
Andrei K.
Un rapitor cu calitati deosebite .Atacurile lui sunt fatale .Bafta tuturor!
Bai frate,dar au jumulit astia doi,nu gluma! Au facut covor de pene,nu alta!…