Din data de 20 mai 2014 columbofilia mi se pare mai urata. Am pierdut un prieten bun, porumbelul meu preferat numit “Narosu”. Acesta are o poveste frumoasa. In 2010 m-am trezit cu el la geam la etajul 7. Se uita la mine cu o inteligenta pe care nu am mai intalnit-o pana acum la un porumbel. A intrat in mica mea cusca amenajata pe balcon ca si cum era casa lui de mult timp. Nu avea inel dar narile mari si ochiul spuneau totul despre originile de voiajor.
Era bland. Din acel moment intre noi a fost o legatura pe care nu o poti avea decat cu un porumbel inteligent. Evident ca din acel moment cusca mea a fost casa lui. Nu a stat nicio zi inchis. In anii urmatori l-am zburat toate directiile posibile in limita a 150 km. Venea mereu primul.
Unul din puii lui s-a dovedit un bun reproducator. Puii acestuia au avut rezultate bunicele la columbodromul la care am participat.
Avea cativa ani cand a venit in 2010. In ultimul timp slabise, pe stern i-au aparut cateva formatiuni osoase, de zburat zbura tot mai putin. In prezent crestea un pui cam de 2 saptamani.
Pe 20 mai dimineata m-am dus pe balcon sa le dau drumul porumbeilor. L-am vazut pe naros pe o odihnitoare. Se uita la mine si se cam legana, nu prea avea echilibru.
L-am luat in mana, l-am mangaiat si ma pregateam sa-i dau niste floarea soarelui, preferata lui. L-am vazut ca inchidea ochii si din cand in cand ii mai deschidea.
Si asta a fost… a murit in mana mea. Totul a durat 2, 3 minute. Ma asteptase sa-si ia la revedere…
Trist… dar frumos.
Cu stima,
Florin Ciuca
Din pacate asta este ciclul vietii,si la un moment dat ea se stinge,important este ca vor dainuii mereu amintirile frumoase.Am si eu la matca vreo 2,pe care sfarsitul lor as vrea sa ma prinda ca si la tine,tinandui in palma,pentru ca mi-au placut de cand i-am luat enorm!
foarte impresionant.cand se intampla asa ceva ti se cutremura inima in tine.
Emotionanta poveste!
Asta dovedeste ca porumbeii isi iubesc stapanul pana in ultima clipa a vietii lor
trist,foarte trist.o fi murit de batranete?
NUMAI NOI SPORTIVI COLUMBOFILI AVEM ASEMENEA SENTIMENTE UNICE.
Foarte frumoasa poveste :(
Stii, prima impresie este ca m-au intristat randurile astea. Urmatoarea senzatie este ca totul este efemer. Am trait experienta comunicarii in limitele admisibile cu un porumbel inteligent. Nu sunt Dr. Dolittle insa un porumbel inteligent iese in evidenta si are ceva deosebit care ii deschide calea spre sufletul tau. Sunt trairi care te insotesc toata viata. Golul temporar il vei compensa cu alt exemplar si te vei lasa surprins placut de complexitatea acestei fiinte care este porumbelul.
Singurul lucru sigur din viata,este inevitabilul. Speram toti ca acesta sa vina cat mai tarziu… Cateodata se creaza legaturi cu persoane si fiinte care ne demonstreaza ca viata e frumoasa,iar faptul ca odata si odata totul se termina nu trebuie sa ne descurajeze,din contra,trebuie sa incercam,sa cautam cat mai multe relatii de genul.
intradevar o relatare emotionanta,si este si evidenta pasiunea dlui florin pentru porumbei
Cu siguranta o sa va ramana in minte mult timp acel porumbel,frumoasa amintire si in acelasi timp si trista pt dumnevoastra.
trist dar asa este ciclul vietii.
O pozeste frumoasa, cu un eveniment din pacate nefericit. Insa, din punctul meu de vedere asta este columbofilia, pasiunea si dragostea pentru porumbei si invers, nu diplome nici tinichele si bani.
Imi pare foarte rau, stiu cum e sa pierzi un porumbel drag,
Vant in pene!
in urma cu 2 saptamini am pierdut si eu un porumbel drag…..era din 1997….il aveam de la Van de POEL ….un kuypers 100%….acum crestea doar un singur pui impreuna cu femela lui , il observasem cam de o saptamina ca are de gind sa ma paraseasca….eram constient ca o sa l pierd , si a facut treaba ca reproducator. asa ca aveam in compartimentul de reproductie doi fii [ m + f ] , iar dupa moartea sa am facut acesti doi semifrati un cuplu ….in amintirea lui .
Impresionant. Exista porumbei care ne pot ghida pasii ,chiar si dupa ce nu mai sunt, de aceea COLUMBOFILIA ESTE INCURABILA. Si INEGALABILA
frumoasa poveste am si eu un mascul de 2002 tot asa nartos se ma tine mosu zboara cu stolu de tineri
Trista povestioara ta! Cu bune -cu rele , mergem inainte!!! Exact cum spune RADU , com. 14 !!!!
Sanatate domnilor!!!!
Salut.
Imi pare rau pentru prietenul tau, ai povestit frumos! As fi curios sa vad o poza cu el. Am avut si eu un mascul de 14 ani de Juc de Galati numit “Frumosu”, mai speram sa scot anul acesta din el fiind deja batran umbla greu dar scotea inca cate 2 pui.Asta s-a si intamplat si in primavara asta a scos 2 pui ( intr-o boxa singur doar el cu femela) toate bune a venit un prieten la mine tocmai ii ziceam ca mai vreau sa scot anul acesta din Frumosu si merg sa vad ce ii fac puii sa ii arat prietenului, il dau din cuib i-au puii si cand ma intorc sa inchid usa “Frumosu” era mort pe podea ….. totul a durat cateva secunde….
Aici e o poza cu el : http://armando.sunphoto.ro/E_-_Porumbei_Pierduti/96786223
Cu stima
Imi pare foarte rau pt. el, am avut si eu un caz lafel cu un pui miercurea trecuta, avea o substanta galbena in cioc.La inceput am crezut ca i s-a infectat gusa din cauza unei raceli.Joi dimineata mai traia dar era cam ametit(nu putea sa zboare,daca il ridicam cadea pe jos ,etc.).Vineri l-am gasit mort.Iar ieri mi-a murit un pui care nu iesise din cuib (horcaia din gat, dar nu avea nimic in cioc) VA UREZ SANATATE VOUA SI PORUMBEILOR!Vant in pene!