Salut,prieteni columbofili!

Ma numesc Ilie Paunica,locuiesc in loc.Floresti,jud.Giurgiu,am fost membru columbofil din anul 1985 si as dori sa va impartasesc cate ceva din experienta si trairile mele ca si columbofil, in toti acesti ani in care am pus suflet si pasiune .

Am mostenit aceasta pasiune de la tatal meu,un infocat crescator,insa momentan am renuntat la acest sport din mai multe motive.Tatal meu inca mai concureaza cu porumbei,dar ,in urma unui accident vascular,nu mai are parca,aceiasi ?mana?pentru concursuri.Despre mine pot spune ca am avut rezultate medii in acest sport.Insa nu despre asta vroiam sa vorbesc.

Unul dintre motivele care m-a facut sa renunt a fost ca ,desi porumbeii sunt asa de frumosi,blanzi si care parca iti da liniste sufleteasca,noi columbofilii nu facem nimic parca sa-i meritam.Inainte faceam acest sport cu foarte mare pasiune,desi altele erau conditiile.Abia asteptam sa ne intilnim sambata la imbarcare,eram prieteni buni,doream sa fim cat mai multi,visam la concursuri cu porumbei si crescatoti multi si puternici.Ne doream sa ne “duelam”cu cei mai buni chiar daca stiam ca de cele mai multe ori nu aveam nicio sansa.Acum insa,cu toate ca acele vise s-au implinit,am pierdut ceva,am pierdut acea prietenie stransa dintre noi,am pierdut acel spirit care ne facea sa iubim acel sport.Nu zic ca nu mai iubim porumbei,nu zic ca nu mai suntem prieteni,dar ceva parca s-a rupt. Iar acel ceva cred ca este legat de unitatea de grup.

Daca este sa analizam putin,la noi in comuna sunt foarte multi columbofili insa nu mai este acea legatura,sunt trei cluburi care de multe ori nu se intrec in rezultate ci in acuze si certuri la infinit.Si oare ma intreb,unde este unitatea si acel spirit pe care il aveam inainte?Ce ar putea sa inteleaga un pusti care concureaza sincer,fara sa se gandeasca la bani ci doar viseaza sa fie intre cei mai buni? Daca asa va invata columbofilia, printre “bisericute”,nu cred ca este bine.Eu stiu un lucru:aveam un presedinte de club,un vice si un tehnic care ne reprezentau clubul,erau alesi de noi si ne sfatuiam impreuna.Acum sunt mult mai multi membri,toti sunt presedinti,vice si tehnici dar se sfatuiesc separat.Am intrebat mai multi baieti care s-au retras de ce nu mai continua.Mi-au spus ca,desi nu le este chiar asa usor sa renunte,nu mai au motivatie.

Spun ca in loc sa vina la club de placere,vin si aud certuri si acuze.Cei mai multi dintre noi muncesc pe salarii,nu au alte surse de venit,gen firme sau altceva,Este greu sa mai investesti si in porumbei dar daca o faci,o faci fara sa stai prea mult pe ganduri,o faci de placere si pasiune.Si rezultatul?Iti vine o pasare mai bine,dar
rari sunt cei care te felicita,mai repede te banuiesc de furt decat sa iti aprecieze munca.

Slava Domnului cu ceasurile electronice ca altfel discutiile erau la infinit!Si atunci prieteni va intreb daca se mai merita sa mai concurezi,sau daca in Romania mai sunt cluburi cum eram noi mai de mult,uniti si prieteni.De ce sa fim rupti in atatea bucati dupa interesul unuia sau altuia,cand am putea fi uniti si puternici? Si asta e valabil pentru toata tara,pentru tot ce inseamana columbofilie.

Nu mai concurez de trei ani,imi este dor de concursuri,de prietenia dintre noi.Am postat acest topic pentru cei care inca au cluburi in care pasiunea si prietenia merg mana in mana.Sper sa nu fi suparat pe cineva si tuturor columbofililor le doresc concursuri cat mai bune!