[youtube]http://youtube.com/watch?v=PGLemZimAH4&NR[/youtube]
Iata un reusit documentar despre sportul cu porumbei calatori. Vizionare placuta! Autori Daniel Murray & Peter Russotti. Pentru o vizualizare nesacadata, puneti pauza || si asteptati sa se incarce tot filmul.
Cateodata oamenii se intreaba cum pot altii sa fie atat de fascinati de sportul cu porumbei calatori. Pentru a gasi un raspuns la aceasta intrebare trebuie sa cunosti acest sport si lucrurile pe care le implica el. In primul rand, prin natura lor multor oameni le plac animalele … insa faptul ca “faci” animalele, care iti plac atat de mult, sa aiba rezultate este chiar distractiv. De asemenea este in natura multor oameni sa faca ceva competitiv. Insa nu oricine este in stare sa fie competitiv. Oricum columbofilii se afla intr-o pozitie privilegiata. Ei ii au pe porumbeii lor care fac “treaba” pentru ei …. cu o conditie: sa fie foarte bine ingrijiti. Acest lucru este ca o provocare pentru columbofil.
Care este motivul ce face ca acest sport sa fie atat de unic? Citeste mai departe Articole de Ad Shaerlaeckens: Prefata
1. Cateva cuvinte despre Dvs.: locatie, varsta, ocupatie, alte pasiuni in afara de columbofilie?
Ma numesc Iustin Ciubotariu, am 56 de ani, locuiesc in municipiul Dorohoi, jud. Botosani, sint inginer zootehnist, am lucrat 25 de ani la Centrul local de reproductie si selectie a animalelor. Actualmente sint pensioner.
2. Cum ati inceput columbofilia si la ce varsta?
De la varsta de 17 ani sint membru activ columbofil al clubului local 7/2 Dorohoi. In afara de columbofilie am ca pasiune pescuitul. Datorita tatalui meu, care iubea porumbeii, am mostenit aceasta gena pe care din pacate nu am transmis-o in familie ci la multi alti prieteni. Primii porumbei i-am primit cadou de la un unchi de la Bacau, renumit columbofil, Ciubotariu C-tin, dupa care am inceput sa aduc porumbei din Bucuresti, intemeietorul columbofiliei romanesti, de la Raut Ion, Bragadireanu Stelian, Dinicu Alex s.a. Citeste mai departe Interviu cu Iustin Ciubotariu (Dorohoi)
Autor: Iulian Pavel
Contaminarea cu paramyxoviroza se produce prin contact direct, de pilda, in timpul transportului sau chiar in propria crescatorie, prin cohabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi, prin ingerarea hranei sau ingurgitarea apei infectate cu virusurile existente in excretiile sau secretiile (salivare, nazale, bucale ) celor bolnavi, prin inspirarea aerului infectat cu virusuri expulzate la stranutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer; prin pasarile salbatice purtatoare pasive de virus, de oameni (ce au avut contact cu un porumbel bolnav ) prin incaltaminte, imbracaminte, sau maini; de asemenea, prin asternutul, ustensilele infectate etc.
Caile de patrundere a virusului in organismul porumbelului sunt: mucoasa nazala (nari), mucoasa conjunctivala (ochi), respectiv mucoasa bucala (gura). Agentul cauzal al paramixovirozei porumbeilor se prezinta sub trei forme: tulpini lentogene, adica putin agresive, care nu declanseaza boala, dar pot sa produca in organismul porumbelului o usoara reactie (exemplu tulpina La Sota, folosita la prepararea vaccinurilor ); tulpini mezogene, de virulenta medie, capabile sa declanseze boala si tulpini velogene, foarte virulente, care produc boala in forme grave si cu evolutie rapida. Cu cat tulpina infectata este mai virulenta, cu atat perioada de incubatie va fi mai scurta si evolutia bolii mai grava. Citeste mai departe Paramixoviroza porumbeilor
Autor: Dr. Gordon Chalmers
Traducere: Andrei Dejan
Ingrijorarea recenta pe plan mondial cu privire la raspandirea gripei aviare la oameni si pasarile de curte in Asia de S-E a facut ca multi crescatori de porumbei sa fie interesati de pozitia acestora cu privire la gripa aviara. Astfel este utila o analiza amanuntita. Gripa este cunoscuta inca din 1878, si este cauzata de un virus tip A. Sunt trei tipuri de virusuri gripale, A, B si C. Virusurile de tip A sunt la oameni, porci si cai si ocazional la pasari si alte mamifere. Tipurile B si C sunt de obicei numai la oameni. Virusul care infecteaza acum pasarile din Asia de S-E este de tip A. Sunt mii de virusi de gripa apartinand mai multor subtipuri. Infectiile au fost asociate cu diverse forme de boala, de la probleme ale cailor respiratorii, incapacitatea de a oua si pana la forma acuta si deces. In prezent, gripa aviara este cunoscuta in doua forme:
Gripa cu putere patogena ridicata se raspandeste rapid si este deseori fatala pasarilor. S-a constatat ca un gram de dejectii de la pasarile infectate poate contine suficient agent patogen pentru a infecta 1.000.000 de pasari. Virusii sunt raspanditi in special de rate. Raspadirea virusului se poate face prin excremente si lichidul eliminat la stranutul pasarilor afectate. Vehiculele, custile si chiar insectele aflate in contact cu acestea pot raspandi agentul patogen.
Care este rolul porumbeilor in Gripa Aviara? Pentru a da un raspuns complet, trebuie sa analizam exemple din trecut, cu ocazia exploziei epidemiei in America de Nord sau cea curenta din Asia, si sa vedem testele facute pe porumbeii colectati din zonele de focar al bolii. In 1992, anticorpi de gripa aviara au fost gasiti in sangele curcanilor din nord estul Americii. Anticorpii sunt protectia pornita de sistemul imunitar al corpului ca raspuns la infectie. Un virus H5N2 a fost confirmat. Autoritatile au luat toate masurile, una dintre acestea fiind interzicerea concursurilor cu porumbei in anumite zone. Totusi, pana in prezent, oamenii de stiinta au sustinut cu tarie ca porumbeii nu sunt implicati in transmiterea Gripei Aviare.
Cu ocazia unei alte epidemii de Gripa Aviara(cu H5N2) cercetatorii au realizat un studiu asupra pasarilor/animalelor salbatice pentru a vedea capacitatea acestora de a transmite boala in fermele de pasari si de a o transporta la mari distante. La testele de gasire a virusului au fost incluse 4132 de pasari si rozatoare colectate din zona de carantina. In acest numar erau 473 de porumbei (92,6% luati direct din ferme infectate), 81 de picioare de porumbei si cateva turturele. Nici una din cele 4132 de mostre nu a fost gasita pozitiva la testul de Gripa Aviara.
Este important de mentionat ca s-au facut experimente de infectare a porumbeilor cu Gripa Aviara iar rezultatul a fost ca virusul nu s-a multiplicat in acesti porumbei si nici nu s-au gasit anticorpi in sange. Rezultatele acestor studii indica faptul ca porumbeii n-au fost infectati cu Gripa Aviara si nici n-au raspandit-o. La epidemia de gripa din 1993 din SUA, au fost luate probe de sange din 17 crescatorii de porumbei de carne aflate in zona de carantina. Crescatoriile aveau intre 2-3000 de pasari, cu un total de 51.000 de pasari. Aproximativ 10 pasari din fiecare card au fost testate. In fiecare caz, testele au iesit negative la anticorpi de Gripa Aviara.
Alt studiu publicat in 1996 cu privire la rezistenta porumbeilor la Gripa Aviara a aratat urmatoarele: grupuri de porumbei la inoculare directa cu virus, de doua tipuri cu grad inalt de putere patogena, au ramas sanatosi, nedezvoltand anticorpi, o dovada in plus ca porumbeii nu sunt responsabili de raspandirea acestei boli.
Experimente mai recente din 2001/2002 au aratat ca porumbeii infectati experimantal cu agentul patogen de putere ridicata (H5N1 din Hong Kong) nu s-au imbolnavit. Aceste descoperiri indica inca odata ca porumbeii, alaturi de sobolanii si soarecii folositi in experimente, sunt foarte rezistenti la infectia cu acest virus.
Totusi trebuie sa spunem ca exista o foarte mica probabilitate ca un porumbel sau o alta pasare zburatoare sa coboare intr-o ferma cu pasari infectate si sa ia virusul pe picioare calcand prin excremente. Asa ar putea apoi duce virusul pe picioare la alta ferma. Totusi, in testele descrise mai sus, picioarele porumbeilor colectati din ferme infectate cu Gripa Aviara nu au fost gasite purtatoare ale agentului. Pe baza acestor informatii din literatura stiintifica, putem concluziona ca porumbelul nu are un rol in raspandirea gripei aviare si porumbelul insusi nu poate fi infectat cu acest virus.
Autor: Dr. Veterinar Rudi Hendrikx, Belgia
Traducere: Andrei Dejan
Datorita recentei epidemii de Gripa Aviara in Belgia, si urmarile grave in industria pasarilor de ferma, au fost luate masuri foarte stricte. Porumbeii au fost inclusi si ei. Oricum, fara sa critic masurile drastice luate de autoritati, pentru ca intr-adevar este o problema serioasa, greu de rezolvat, vreau sa spun ca aceste reguli stricte nu sunt rezonabile pentru porumbeii voiajori. Este prima data cand Belgia se confrunta cu o asa epidemie de gripa aviara.
Introducere: Virusul gripei aviare apartine familiei orthomyxoviridae. Familia este divizata in 3 tipuri: A, B si C. Tipul A produce gripa la oameni, cai, porci si pasari de curte(rate, gaini, curcani si alte cateva rude salbatice). Transferul intre specii se intampla frecvent de la om la porc, invers foarte rar (virologie, Professor Dr Pensaert, Universitatea de stat Ghent, Belgia). Gripa pasarilor de apa este importanta de mentioat in sens epidemiologic. Ratele salbatice sunt considerate unul dintre principalele rezervoare de virus. Oamenii pot fi un purtator pasiv de virus(prin haine si incaltaminte contaminata). Animalele se infecteaza intre ele prin calea aerului sau prin excremente. Virusul este raspandit de obicei prin secretii respiratorii. Simptome tipice sunt boli ale sistemului respirator si nervos si o mortalitate ridicata. Apare si scaderea productiei de oua. Virusul poate fi diagnosticat in diferite feluri: in primul rand prin autopsie deoarece virusul cauzeaza mici hemoragii in tubul respirator, stomac si intestine. In al doilea rand se poate face testul ELISA. Este posibil si diagnosticul pe baza de probe de sange, prin identificarea anticorpilor.
Porumbeii pot face gripa aviara? NU! S-au facut o multime de studii stiintifice care sa descopere daca porumbeii intra in categoria pasarilor afectate de gripa aviara. Studiile au aratat ca porumbeii inoculati cu virus (atat cu varianta cu putere patogena ridicata cat si cu cea cu putere patogena scazuta), direct in ochi, nas sau in fluxul sanguin, au ramas sanatosi, nu au transmis virusul mai departe si nu au dezvoltat anticorpi in sange. S-a concluzionat ca porumbeii sunt rezistenti la infectia cu gripa aviara.
Acest studiu nu este singurul. Pe porumbei a fost testat si puternicul virus H5N1 din Hong Kong, in Ianuarie 2002. Concluzia a fost aceeasi, porumbeii nefiind afectati nici macar de acest foarte puternic virus de gripa aviara, H5N1. Este important de mentionat faptul ca cercetatorii au incercat sa infecteze porumbeii si cu puternicul virus H5N2 ce cauzase probleme majore in Pennsylvania, dar cu acelasi rezultat, porumbeii nefiind afectati. In timpul epidemiei din SUA in 1993, s-au facut teste de sange la 160 de porumbei din zona de carantina, toate iesind negative. Inca din 1968, Wilson si Lange au facut teste de infectare cu gripa aviara a porumbeilor, dar fara rezultate.
Porumbeii pot raspandi virusul?
Pentru a verifica daca porumbeii liberi ar putea avea un rol in raspandirea virusului, trebuie sa luam in calcul mai multe posibilitati:
Asadar, stiintific nu este justificata impunerea nici unor restrictii asupra porumbeilor. Porumbeii nu intra in categoria pasarilor de ferma care pot face gripa aviara(rate, gaini, curci) si toate restrictiile asupra lor sunt fara rost.
Autor: Darius Iusan
Acest reflex este prezent la toate speciile de pasari si mamifere, atata doar ca el se manifesta diferit de la o specie la alta, avand uneori si particularitati de rasa.
Totul incepe cu porumboiul, care, la vazul porumbitei ia o pozitie impunatoare, este foarte atent si cand se aproprie de aceasta incepe sa guruie invartindu-se in jurul ei. Incepe sa-i faca curte. Acest moment coincide cu ridicarea penelor din zona crupionului, intr-o pozitie erecta, latirea cozii si umflarea gusii. In acelasi moment porumboiul se arunca asupra porumbitei, cu gusa umflata si taraindu-si coada desfacuta pe jos, bineinteles scotand tot aceleasi sunete ca la inceput.
Daca porumbita accepta porumboiul, aceasta incepe sa de-a din cap, cu miscari scurte de sus in jos. I-si intinde gatul spre porumboi pentru a fi sarutata. Pregatindu-se de sarut porumbeii se scociorasc mai intai cu ciocul prin penele aripilor sau ale cozii, dupa care intredeschizandu-si ciocurile se intind unul spre celalalt si cu miscari de sus in jos ale maxilei isi prind ciocul unul in ciocul celuilalt, dupa care are loc o scuturare a intregului corp de la coada inspre cap, cu scopul de a elibera secretii ale gusii ce trec de la un porumbel la celalalt. Sarutul propriu-zis este de fapt un schimb de lichide din gusa porumbeilor parteneri. Acest lichid are rolul de a excita organele reproductoare femele cat si mascule. Sarutul se repeta de cateva ori pana cand este efectuata excitarea completa a ambilor parteneri.
Dupa sarut porumboiul ocoleste de cateva ori porumbita dandu-i de inteles ca trebuie sa se lase jos pentru a fi incalecata (calcata). La un moment dat porumbita se lasa jos cu coatele aripilor putin desfacute, in acel moment porumboiul o incaleca apasand-o in mod repetat cu picioarele pe spate. La acest stimul porumbita ridica coada si-o da intr-o parte proiectand cloaca inafara. Porumboiul se apleaca cu zona cloacala pe cloaca porumbitei iar intromisiunea si eliberarea spermei se realizeaza transcloacal in oviduct. In timpul realizarii intromisiunii porumboiul isi falfaie de cateva ori aripile. Copularea a luat sfarsit dupa ce porumboiul se lasa sa cada sau se da jos de pe spinarea porumbitei, zboara spre locul ales de cuibarit batand in zbor din aripi, sau se da jos de pe porumbita si cu un gest de mandrie face cativa pasi guruind si taraindu-si coada pe jos. Porumbita, daca copularea a reusit, il urmeaza la locul de cuib sau se intinde spre porumboi cerand un alt sarut. Actul sexual la porumbei, adica copulrea propriu-zisa, dureaza de la 1 la 2 secunde.
Porumboiul odata ajuns la locul ales de cuibarit isi umfla gusa si-si taraie coada guruind si invartindu-se in acel loc. Nu de putine ori dupa ce copularea a avut succes porumboiul dandu-se jos de pe spinarea porumbitei se aseaza si el jos pentru a fi incalecat de catre porumbita.
Autor: Carl Gulledge
Ziua1
“Sara” este un pui de porumbel “Seraphim”. A iesit din ou la inceputul lui Mai. Credem ca va fi porumbita. O hranesc pe Sara la fiecare 2 ore cu o mixtura de hrana pentru pui si apa. Nota*: porumbeii isi cresc puii cu mult devotament. Autorul acestui articol nu precizeaza de ce acest pui necesita ingrijire umana.
Ziua 2
A crescut putin mai mare decat oul vecin. Este hranita la fiecare 3 ore.
Ziua 4
Este hranita la fiecare 4 ore. Ochii nu s-au deschis inca. Sara a scos primul sunet, auzit cu greu. Doarme intr-o cutie sub lampa.
Ziua 6
Un pui de somn dupamasa, stand pe spate. Ochii larg inchisi.
Ziua 9
Ochii s-au deschis si acum stie de unde vine mancarea. Mici pene apar la capetele aripilor. Mananca la 5 ore si inca doarme in cea mai mare parte a timpului.
Ziua 10
Sara si-a triplat marimea pe care o avea cand a iesit din ou. Poza este realizata in unul din putinele momente cand nu doarme.
Ziua 12
Wow! De unde au aparut acele pene? Sara creste sub ochii mei.
Ziua 13
Primele cuvinte spuse de Sara: “Peep, peep, peep, peep!”. Cred ca asta inseamna “Hraneste-ma!!”. Am adaugat mazare si porumb in dieta. Ii plac mult.
Ziua 14
Este incredibil cat de repede creste. Sara a inceput sa faca pasi cand nu are stomacul plin. O scot la scurte plimbari la soare.
Ziua 17
Prima ei zi de baie.
Ziua 19
Antrenamente – isi mentine echilibrul intinzand aripile. Nu ii place. Dar dupa cateva minute vrea iar!
Ziua 20
Se pare ca penele mai au inca de crescut pana la decolare.
Ziua 21
In varsta de 3 saptamani. Este adorabila. Tot timpul infometata, tot timpul curioasa
Ziua 25
Incepe sa ia forma unui porumbel adevarat, doarme mai putin si hoinareste mai mult.
Ziua 27
Hranirea la aceasta varsta este o adevarata provocare. Vrea sa manance dar nu sta locului deloc pentru a fi hranita. Desi uraste asta, infasurata intr-un tricou poate fi imobilizata pentru o hranirea eficienta.
Ziua 28
Grasa si obosita dupa hranire. Urmeaza o baie, uscare cu foenul si un pui de somn. Peste 2-3 zile va zbura.
Ziua 33
Aproape poate zbura! Iat-o intinzandu-si aripile si testandu-si puterea de sustinere in aer. Este foarte prudenta, ma mosteneste.
Ziua 34
Incredibil. Plasata pe marginea unei bai exterioare pentru pasari, Sara s-a aruncat direct in mijloc si a inceput sa faca baie. Cum a stiut ce trebuie sa faca?
Ziua 36
Este prudenta, este curajoasa, este o zburatoare! Penele ei sunt moi si luminoase. Dupa numai 36 de zile Sara si-a gasit un loc in inima mea.
La construirea primului cuib in noua mea crescatorie am asistat cu entuziasm si am facut cateva fotografii cu porumbeii la munca.Datorita faptului ca porumbeii nu aveau acces afara, am muncit cot la cot cu masculul, ducandu-i paie. El lua cate un pai din mana mea si il ducea la cuib, unde il astepta femela care “croseta” cu grija paiele. Dupa ce el s-a plictisit, a trimis-o pe doamna la treaba. Pe atunci eram la inceput, nici nu aveam vase pentru cuiburi, asa ca s-au descurcat cum au putut. Desi nascuti iarna, cei doi pui s-au facut mari si frumosi.
Autor: Andrei Dejan
10 Februarie 2004
Cateva cuvinte despre Dvs.: locatie, varsta, ocupatie, alte pasiuni in afara de columbofilie?
Sint nascut in Jud. Arad localitatea Arad la data de 04.04.1972. Am in prezent 33 de ani, sunt casatorit 11 ani, am un baiat de 10 ani. Lucrez ca sef de sala la restaurantul PARC din Arad. Alte pasiuni in afara de columbofilie nu prea am, este singura mare pasiune a mea, care sper sa si ramana pina la batrinete.
Cum ati inceput columbofilia si la ce varsta?
Am inceput columbofilia la o virsta frageda, adica la 7 ani alaturi de tatal meu Cioara Ioan Traian. Acesta din urma fiind inscris in Asociatia ?Voiajorul? Arad din anul 1976. Eu sunt inscris in asociatie de la varsta de 9 ani, alaturi de el ca si tandem. Din anul 1994 mi-a predat mie ?stafeta?, dar ma ajuta si in zilele de azi.
Cum aveti organizata crescatoria? Cate compartimente si cati porumbei aveti?
Crescatoria mea este organizata in trei boxe pentru zburatori si una pentru reproducatori. Boxa pentru reproducatori este situata deasupra bucatariei de vara si este compartimentata in 12 ? apartamente?, fiecare pereche avand boxa ei separata. Detin un numar de 140 bucati din care 30 sunt pentru reproductie iar restul de 110 pentru zbor.
Cum decurge o zi obisnuita in crescatoria Dvs., in timpul sezonului? Dar in extrasezon? Cat timp alocati zilnic porumbeilor?
In crescatoria mea o zi obisnuita este la fel atat in extrasezon cat si in sezonul de zbor, nu fac diferente. Dimineata li se da mancare si apa proaspata, pe la ora 8, dupa care la o jumatate de ora li se da drumu afara sa zboare in voie (binesiinteles, in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile, porumbeii sunt inchisi toata ziua ). Timpul alocat zilnic porumbeiilor difera de la o zi la alta datorita programului de lucru ( lucrez o zi da, una nu). In ziua in care sunt acasa sunt mai tot timpul printre ei iar in ziua in care nu sunt acasa se ocupa de ei tatal meu, am mare noroc cu el, in acest fel porumbeii nu sufera sub nici o forma.
Ce ati dori sa modificati in viitor la crescatoria dvs. si la metodele folosite?
In viitor as dori sa imi construiesc o crescatorie noua, compusa din 2 compartimente, unul doar pentru pui iar celalalt pentru zburatori iar la metodele folosite nu as dori sa schimb nimic, pentru ca metoda folosita de mine da roadele dorite.
Spuneti-ne cateva cuvinte despre hranire: frecventa, tipuri de boabe, diferente intre ratiile reproducatorilor, zburatorilor si puilor.
Despre modul de hranire pot spune ca asigur porumbeilor cate 3-4 mese pe zi, cam cum s-ar spune ? mancare la discretie? , nu prea ramane hranitoarea goala prea mult timp ( sunt de parere ca un porumbel de calitate nu are voie sa se ingrase, adica mananca doar atat cat are nevoie). Ca tipuri de boabe folosesc: porumbul, floarea soarelui, graul, mazare, orzoaica, iar in timpul sezonului mai adaug in cantitati mici: rapita, canepa, mei alb si rosu, palaris si in. Diferenta intre ratia porumbeilor nu prea exista, poate la reproducatori cand au de crescut pui le adaug mai multa mazare si floarea soarelui.
Ce concursuri preferati: viteza, demifond sau fond si de ce?
Imi plac toate categoriile de zbor, particip la toate etapele organizate de catre asociatia Arad. In special, imi place sa ma axez pe categoriile: fond si maraton, pentru ca aici am obtinut cele mai mari satisfactii, adica cele mai bune clasari pe plan national, categorii la care am avut si primele pasari in expozitiile natioanale.
Considerati ca porumbeii sunt “de viteza” si “de fond” sau un porumbel cu adevarat bun poate clasa la fel de bine si la fond si la viteza?
Desigur un porumbel poate concura cu succes atat la viteza cat si la fond ( vezi porumbelul de general ), dar cel mai indicat ar fi ca fiecare porumbel sa fie angajat la categoria la care corespunde din punct de vedere genetic ( in functie de linia din care este scos porumbelul respectiv).
Ce tehnici de motivatie folositi? Preferati naturalul sau vaduvia? De ce?
Ca metoda de zbor practic ?naturalul? pentru ca mie personal mi-a dat rezultate bune. Nu practic vaduvia pentru ca, in primul rand nu am amenajata crescatoria pentru acest tip de metoda, iar in al doilea rand nu am timpul necesar din cauza serviciului; nici nu as putea zice ca m-ar pasiona acest tip de metoda, sunt de parere ca un porumbel de valoare poate aduce satisfactii cu ambele metode. Vaduvia este o metoda foarte greu de realizat, chiar daca altii spun ca este cea mai usoara medota de zbor, iar ca motivatii la porumbei nu folosesc, le asigur doar o hrana adecvata, cuib si pereche pe tot sezonul competitional.
Cum pregatiti porumbeii maturi, respectiv puii pentru concursuri? De la ce distante incepeti antrenamentele? Lansarea se face individual sau in stol?
Cu porumebii maturi incep antrenamentele de la 20km, 35 km, 50 km, 70 km dupa care daca asociatia nu mai organizeaza alte antrenamente ii angajez direct la primul zbur, aproximativ 175-190 km. Cu puii lansarile de fac incepand cu 15 km, continuand cu 25.35.50.70 km dupa care continui cu masina asociatiei, antrenamente si zboruri oficiale. Lansarea la antrenamente o fac in grup, nu individual in ambele cazuri.
In ce constau antrenamentele in jurul casei?
Antrenamente in jurul casei nu practic, la mine predomina ideea ? libertate benevola?, nu foatez porumbelul sa zboare in jurul casei, zboara cat cred ei ca le este necesar.
Care credeti ca sunt mai buni in concursuri, mai rezistenti sau mai motivati: masculii sau femelele?
Din punctul meu de vedere, nu sexul porumbelului este cel care face performanta, ci linia lui genetica. Desigur, sunt si anumiti factori din ciclurile de reproductie ale porumbeilor care pot influenta negativ sau pozitiv rezultatele unui porumbel. La mine in crescatorie, masculii sunt cei care mi-au dat cea mai mare satisfactie, dar nici femelele nu s-au lasat mai prejos.
Cum abordati reproducerea? Pe ce criterii formati cuplurile?
Imperecherea reproducatorilor o fac in mare parte pe criteriul ? pedigreului?, incerc sa combin anumite linii pentru a obtine pui care sa-mi ofere satisfactie pe viitor.
Ce linii de porumbei sunt la baza crescatoriei?
La baza crescatoriei mele stau linii precum: Janssen, Aarden, Desmet Mathijs, Catrisse, Bricoux, dar nu trebuie uitati acei porumbei pe care tatal meu mi ia lasat, porumbei despre care nu pot spune prea multe in ceea ce priveste linia de provenienta pentru ca pe aceea vreme nu exista asa acees la informatii privind linia porumbelului, dar tot ce pot spune despre acesti porumbei este ca au fost formati si au dat satisfactii la concursurile de fond si mare fond ( Teplice 733 Km, Schwering 1020 km, Gdansck 950 Km, etc.). Acesti porumbei i-am imperecheat cu noile achizitii facute si am reusit sa ma bucur de rezultate atat pe plan local cat si pe tara.
Ce porumbei introduceti la matca?
Intre 1997-1999 am introdus in matca porumbei adusi de la alti crescatori cu rezultate bune la zboruri. La ora actuala introduc porumbei la matca doar cei cu rezultate bune si foarte bune pe plan national, au zburat cel putin 2-3 ani de zile si au la actriv cel putin o expozitie nationala. Ultima acizitie, si anume toamna anului 2005 am introdus in matca un numar de 5 porumbei provenind din crescatoria lui Raymond Hermes.
La ce data imperecheati porumbeii si de ce?
Porumbeii din matca ii imperechez la sfarsitul lunii februarie, pentru ca eu consider ca puii de martie-aprilie sunt cei mai reusiti pentru zboruri. Porumbeii de zbor ii imperechez dupa anumite creiterii: timp, plan de zbor, etc.
Dupa ce criterii achizitionati o pasare?
Intre 1997-1999 am introdus in matca porumbei adusi de la alti crescatori cu rezultate bune la zboruri. La ora actuala introduc porumbei la matca doar cei cu rezultate bune si foarte bune pe plan national, au zburat cel putin 2-3 ani de zile si au la actriv cel putin o expozitie nationala. Ultima acizitie, si anume toamna anului 2005 am introdus in matca un numar de 5 porumbei provenind din crescatoria lui Raymond Hermes.
Ce parere aveti despre tardivi?
Sunt de parere ca porumbeii tardivi, trebuie sa fie perfecti din toate punctele de vedere, dar si in acest caz, acestia ar trebui folositi pentru reproducere. Sunt teorii care sustin ca 1 din 10 tardivi poate face performante, aici doresc sa precizez ca locul 1 de la Magdemburg 2003 este un tardiv.
Cati pui scoateti anual si cum ii pregatiti pentru cariera de mai tarziu?
Anual scot un numar de 70-80 pui pe care ii zbor toamna pe planul de zbor al jud. Arad, iar mai departe la un an de zile ii zbor cot la cot cu porumbeii maturi, adica si la zborurile de fond si mare fond.
Va plac concursurile cu pui?
Considerati ca rezultatele puilor sunt edificatoare pentru a decide calitatea unui porumbel sau asteptati maturitatea sa-si spuna cuvantul?Da, imi plac zborurile cu puii, dar sunt de parere ca nu zborurile cu ei sunt cele care arata calitatea unui porumbel, aceasta se vede abia dupa doi sau trei ani de zbor.
Pana la ce distanta trebuie sa zboare puii in anul nasterii? Dar yearlingii?
Dupa parerea mea puii ar trebui sa zboare pina la 400-500 km dar momentan cel mai lung zbor pe care l-am zburat cu acestia a fost de 335 km (Brasov sau Vatra Dornei ? etape organizate de asocatie), iar la yearlingi, cum am mentionat si mai sus, incerc sa le fac norma de fond sau chiar si maraton.
Credeti ca puii nezburati in anul nasterii vor avea rezultate mai slabe la maturitate?
Nu cred ca nezburarea porumbeilor in anul nasterii poate afecta performantele acestuia, dar la inceperea anului competitional acestia ar trebui antrenati mai bine decat cei zburati toamna pentru ca porumbeii nezburati toamna nu sunt obisnuiti cu stresul ?cosului si lal masinii?, fapt ce ar putea duce chiar la pierderea acestuia.
Acordati importanta gradului naparlirii la aripa puiului cand il inscrieti la concurs? Mai exact, daca nu a trecut de pana 2 sau a aruncat pana 9-10, merge la concurs?
Acord importanta la gradul de naparlire a aripii puiului, nu il inscriu la concus decat daca a trecut de a doua pana, iar puii care au trecut de pana a noua, merg la zboruri doar daca e cazul, adica le mai trebuie acea etapa ca sa se claseze la o anumita categorie.
Ce fel de relief modeleaza porumbeii in zona Dvs. si ce fel de musculatura, vitalitate si penaj au acestia?
Zona in care locuiesc predomina campia. Ca trasaturi: musculatura sa fie elastica, vitalitatea sa fie deosebita iar penajul trebuie sa fie matasos si acoperit cu o pudra densa.
Ce porumbei va plac? Referiti-va la culoare, marime, temperament.
Imi plac aproape toate culoriile la porumbei, nu consider ca aceasta este foarte importanta, ci rezultatele pe care le fac. Marimea porumbelului sa fie medie, iar temperamentul il prefer vioi, nu unul extrem de bland.
Credeti in faptul ca ochii porumbelului va pot arata valoarea acestuia sau indica doar vitalitatea sa?
S-au scris multe carti despre ochii porumbeilor. Parerea mea despre ochiul porumbelului este ca acesta iti arata starea lui de sanatate. Sunt de acord cu teoriile privind ochiul porumbelului, dar eu personal nu ma ghidez numai dupa ochi atunci cand selectez porumbeii ( ?cosul? reprezinta cea mai buna metoda de selectare a porumbeilor).
Care este planul de tratamente si vaccinari in timpul unui an?
Tratamentele si vaccinarile le fac de doua ori pe an, primavara si toamna, in timpul zborurilor le mai administrez o cura de antibiotice + vitamine. Atat primavara cat si toamna le fac tratamente contra: parazitiilor interni si externi, trichomonoza, coccidioza, salmoneloza iar ca si vaccinari le fac din 6 in 6 luni Columbovac.
Nominalizati cei mai dragi porumbei din intreaga activitate columbofila.
Cei mai dragi masculi sunt: 085171 – 00, 083090 ? 00, 083047 ? 00, 083068 ? 00, 160066 ? 03.
Cele mai dragi femele sunt: 084457 ? 02, 084424 ? 02, 116365 ? 04, DV 02011 ? 282 – 97, DV 02011 ? 169 ? 96.
Rezultatele acestor porumbei le voi prezenta la intrebarea urmatoare.
Enumerati cateva dintre cele mai bune rezultate obtinute in cariera Dvs. columbofila.
Rezultate 2002:
Crescator:
Maraton ? locul 26 nat. ? Arad – locul 1
General Palmares – locul 56 nat – Arad ? locul 2
Fond – locul 62 nat. ? Arad ? locul 4
Fond Palmares – locul 75 nat. ? Arad ? locul 5
Nurmberg – locul 19
Porumbei:
083178 ? 00 M – locul 2 nat. Nurmberg ? locul 1 pe zona de vest Nurmberg
Rezultate 2003:
Crescator:
Maraton – locul 2 nat. – Arad ? locul 1
Maraton Palmares – locul 4 nat. ? Arad ? locul 1
General Palmares – locul 64 nat – Arad ? locul 1
General – locul 65 nat. ? Arad ? locul 2
Fond – locul 46 nat. ? Arad ? locul 5
Fond Palmares – locul 58 nat. ? Arad ? locul 2
Porumbei:
267292 ? 01 M – locul 5 nat. Maraton ? Expo Cluj
085171 ? 00 M – locul 1 nat. Magdemburg 2003
083090 ? 00 M – locul 2 nat. Magdemburg 2003
084457 ? 02 F – locul 14 Fond Yearling Expo Cluj
Rezultate 2004:
Crescator:
Maraton – locul 22 nat. – Arad ? locul 1
Maraton Palmares – locul 2 nat. ? Arad ? locul 1
General Palmares – locul 84 nat – Arad ? locul 5
General – locul 148 nat. ? Arad ? locul 10
Fond – locul 100 nat. ? Arad ? locul 6
Fond Palmares – locul 24 nat. ? Arad ? locul 3
Porumbei:
084448 ? 02 M – locul 64 Fond Palmares ? Expo Constanta
084457 ? 02 F – locul 17 Fond Palmares ? Expo Constanta
083047 ? 00 M – locul 7 cat. National 2002-2003-2004 ? Expo Constanta
083068 ? 00 M – locul 2 cat. National 2002-2003-2004 ? Expo Constanta
Rezultate 2005:
Crescator:
Maraton – locul 61 nat. – Arad ? locul 7
Maraton Palmares – locul 31 nat. ? Arad ? locul 4
General Palmares – locul 111 nat – Arad ? locul 5
General – locul 117 nat. ? Arad ? locul 6
Fond – locul 148 nat. ? Arad ? locul 8
Fond Palmares – locul 98 nat. ? Arad ? locul 4
As – locul 70 nat ? Arad ? locul 2
As Palmares – locul 49 nat. ? Arad ? locul 1
Porumbei:
084424 ? 02 F – locul 25 Maraton ? Expo Brasov
160024 ? 03 M – locul 90 Maraton ? Expo Brasov
160069 ? 03 M – locul 250 Fond Palmares ? Expo Brasov
160066 ? 03 M – locul 125 General Palmares ? Expo Brasov
116365 ? 04 F – locul 15 Maraton Yearling ? Expo Brasov
Pentru poze se poate accesa : http://pigeonclub.xhost.ro/cioaradaniel/.
Ce planuri de viitor aveti?
Urmatorul plan este construirea unei noi crescatorii si atingerea visului oricarui columbofil si anume : un porumbel in Olimpiada.
Ce sfaturi ati da incepatorilor?
Cel mai bun sfat pentru un incepator ar fi: procurarea unor porumbei cu o linie genetica buna, multa, multa seriozitate si iubire fata de porumbei, ca in acest sport nu poti face rezultate. BAFTA TUTUROR.